ALEGERILE PREZIDENȚIALE - O MIZĂ FALSĂ

Campania electorală pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova se suprapune cu începutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din România. Numărul mare de cetățeni moldoveni care au și cetățenie română face ca acest bazin electoral să fie unul râvnit de politicienii de la București. Un studiu mai vechi (2013) demonstra că cifra moldovenilor cu pașapoarte românești  s-ar ridica la aproape 450.000.

 

După rezultatul final al alegerilor prezidențiale românești din 2014, unde au participat și cetățenii moldoveni cu cetățenie română, s-a constatat că la vot au participat un număr de peste 35 de mii de electori. Din perspectiva numărului de cetățeni participanți la vot peste hotarele României, după Italia și Spania, Republica Moldova se află pe locul trei, cu o participare de aproape 10 la sută din totalul de cetățeni români aflați peste hotarele statului român. Prin prezența mare la vot, românii dintre Prut și Nistru au devenit importanți - ei au demonstrat că au puterea de a influența procesele electorale din România. De asta, nici o formațiune politică de la București nu mai poate face abstracție de electoratul basarabean.   

Anume pentru a-i scoate la urnele de votare și în anul 2016, ex-președintele României, Traian Băsescu, a depus jurământ de credință statului moldovean și a obținut cetățenia Republicii Moldova. Un insidios gest electoral. Așa că, duminică, 6 noiembrie, în Sala Palatului de la București, la lansarea în campania electorală a Partidului Mișcarea Populară, Băsescu a afirmat că formațiunea pe care a creat-o va intra în Parlamentul României și lansează lupta pentru unire.

Pe 30 octombrie 2016, baletul politic din Republica Moldova a demonstrat că, deși s-a plasat cu peste 10 la sută în preferințele alegătorului moldovean, Igor Dodon nu a putut ajunge șeful statului. În schimb Maia Sandu a reușit să intre în turul doi al acestei competiții.

Datele prezentate de CEC au arătat zonele geografice pe care le controlează electoral Igor Dodon și modul în care s-au mobilizat socialiștii la vot. Există arii geografice în care electoratul socialiștilor nu s-a prezentat în totalitate la vot (regiunea UTA Gagauz-Eri). În turul doi, probabil, această regiune va face dovada unei mai mari participări la vot. Analiza prezenței la vot pe categorii de vârstă ne dezvăluie un alt detaliu, cel care ne spune că, dacă va ști să scoată la vot tinerii, doamna Sandu are o șansă în turul al doilea - prezența scăzută a tinerilor la urne, dă speranțe pentru a vorbi despre asta.

La o săptămână înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova asistăm la o mobilizare în favoarea Maiei Sandu din partea unor instituții mediatice din România și a unor personalități ai vieții politice de la București. Președintele PSD România, Liviu Dragnea, spune la realitatea TV că susține, călduros, candidatura Maiei Sandu. La portalul de știri Agora, Traian Băsescu declară că, își va exercita dreptul la vot în calitate de cetățean moldovean și va vota în turul doi pentru Maia Sandu. Fostul președinte al României are dreptul, dacă vrea, să facă campanie electorală pentru Maia Sandu,  a devenit cetățean moldovean.

De la tribuna unei importante televiziuni din România, un jurnalist lider de opinie, Rareș Bogdan, le spune cetățenilor moldoveni cu pașapoarte românești să plece din România dacă nu se prezintă la vot. Înțeleg, jurnalistul își dorește să o ajute cumva pe Maia Sandu. Dar își dă seama ce spune? Cum să-i fugărești pe basarabeni din România, dacă România e și casa lor? Poate Rareș Bogdan, are, Doamne ferește, ideea de a pune presiune pe autoritățile de la București pentru ca ele să le spună cetățenilor moldoveni cu domiciliu în România și pe cine să voteze? Să înțeleg că jurnalistul roman și-ar dori, de dragul Maiei Sandu, ca autoritățile române să calce în picioare orice cutumă diplomatică și să se implice fățiș în campania electorală din Republica Moldova? Că, deh, Băsescu a făcut-o! Exact asta așteaptă Kremlinul.

În schimb, oficialii români dau semne că, în sfârșit, încep să privească lucid, și mai puțin populist, ceea ce se întâmplă în viața politică de la Chișinău. Atât președintele Iohannis, cât și premierul Cioloș, au avut o atitudine rezervată față de cele întâmplate la București („tăvăleala unioniştilor în centrul Bucureştiului” afirma Valentin Naumescu), și, pentru a nu da apă la moara unora, continuă să stea departe de campania electorală de la Chișinău.

Nu știu cine va fi câștigătorul simpatiei populare în turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Un sondaj de opinie afirmă că Igor Dodon va fi următorul președinte. Dacă va fi așa, cu siguranță, va trebui să împace cumva supărarea celor care o vor vota pe Maia Sandu. Dacă nu va ține cont de loc de această parte a electoratului moldovean și va pleca, așa cum a promis, la Moscova, în prima lui vizită peste hotare, va avea parte de un mandat prezidențial furtunos.

Iar un mandat prezidențial furtunos, care nu ține cont de doleanțele pro-europene ale unei părți importante a electoratului moldovean, ar putea duce la izbucnirea unor controverse dificile între Președinția și Parlamentul Republicii Moldova. Contradicții pe care, viitorul președinte, fie el Maia Sandu ori Igor Dodon, le va pierde. Republica Moldova rămâne a fi un stat parlamentar – președintele moldovean, chiar dacă va fi ales prin vot direct, nu beneficiază de puteri executive mai mari (așa cum, unii, pe malul Dâmboviței, cred).

Așa că, Bucureștiul poate să își vadă liniștit de alegerile parlamentare - revoluțiile, galbene sau roșii, se amână pentru 2018, anul alegerilor parlamentare moldovenești. Atunci vine timpul Moldovei să spună încotro se îndreaptă. De aici și importanța bătăliei pentru prezidențiale - funcția de președinte al statului moldovean oferă mai multe posibilități pentru pregătirea formațiunii politice în alegerile parlamentare din 2018. Asta e miza. Președinția nu contează. Parlamentul e important.

DE CE MAIA POATE PIERDE ALEGERILE

Maia Sandu nu este Alba ca Zăpada. Și nu este vorba de faptul că a făcut parte dintr-un Guvern sprijinit de  comuniști și condus de un prim-ministru fără diplomă, nici de faptul că a făcut o reformă a educației cel puțin dubioasă. Nu e vorba nici despre faptul că, pe timpuri, când Igor Dodon era ministrul economiei a lucrat cot la cot cu acesta De aici.

E vorba despre minciună. Pe 3 noiembrie, la dezbaterile electorale organizate de Pro TV, Maia Sandu a mințit. Atunci a fost distrus mitul Maia Sandu. A mințit atunci când a spus că nu a fost membră a PLDM. Îmi aduc aminte că, pe 7 septembrie 2014, în fața unei mulțimi adunate în Piața Marii Adunări Naționale de către PLDM în cadrul unei manifestații cu titlul “PLDM pentru Europa”, Maia Sandu, alături de Natalia Gherman a dat citire adeziunii lor către formațiunea politică condusă de Vald Filat. Manifestarea din septembrie 2014 era startul campaniei electorale a PLDM pentru alegerile parlamentare. De aici. Dezbaterile electorale au arătat-o pe adevărata Maia Sandu, cea care a refuzat să recunoască un adevăr evident - strânsa legătură pe care a avut-o cu Vlad Filat și PLDM-ul.

Mai mult, la dezbaterile electorale din 3 noiembrie doamna Sandu nu a vrut să fie asociată cu mișcarea unionistă din Republica Moldova. Amintesc că liderul liberalilor moldoveni, Mihai Ghimpu a declarat că se retrage din cursa electorală dacă Maia Sandu va prelua mesajul său de unire. Maia nu a spus nimic despre unirea cu România, iar Mihai Ghimpu nu s-a retras din cursa electorală. De aici.

Doamna Sandu a refuzat ca numele ei să fie asociat cu cel al minorităților sexuale. Anterior candidatul PAS la funcția de președinte, a afirmat că unul dintre obiectivele ei de președinte ține de integrarea membrilor comunității LGBT în societate. De aici. Amintesc că în urmă cu câteva săptămâni, comunitatea LGBT și–a exprimat public suportul pentru candidatul PAS. Directorul asociației Genderdoc-M, Angelica Frolov a postat pe pagina sa de facebook un mesaj în care i-a îndemnat pe toți membrii comunității LGBT să voteze pentru Maia Sandu.

La dezbaterile electorale de la Pro TV Maia Sandu a reușit să piardă, dintr-o lovitură, trei comunități, cea a minorităților sexuale, cea a liberal democraților și cea a unioniștilor. Anterior ea a refuzat ajutorul liberalilor moldoveni și pe cel al Partidului Democrat.

Andrei Țurcanu (poet, critic literar și ex-politician moldovean) nota pe Facebook că „fără resursele administrative al PDM, Maia Sandu nu are nici o șansă în fața lui Igor Dodon.” El adaugă că, “acum, ca niciodată, e nevoie de strângerea într-un singur coș a tuturor voturilor posibile (pentru Maia Sandu)! Nu avem altă alternativă. Asta e realitatea, ne place sau nu”.

Se vede cu ochiul liber că Maia Sandu are nevoie de ajutor. Comportamentul imatur al domniei sale, numai gestul de datul mânilor cât face, pare să ne spună că dacă nu primește ajutor la timp, va pierde alegerile prezidențiale. Cine va fi responsabil de asta? Ea, care a refuzat orice ajutor, și prin acest refuz devine antipatică, ori noi, care nu am știut cum să-i-l oferim?

Persistența cu care refuză ajutor politic pare a ne spune că doamna Sandu este ostatica formațiunii politice conduse de Andrei Năstase. Probabil este adevărat. În acest caz, candidatul pro-european riscă să devină mai antipatic decât liderul socialist. Pentru această  transformare este direct responsabilă.

SINGURĂTATEA CELOR DOI ALERGĂTORI ELECTORALI – MAIA VS IGOR

Misiunea de observatori a OSCE și cele ale altor organizații care au monitorizat desfășurarea primului tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova au declarat, luni, 31 octombrie, că scrutinul a respectat criteriile unor alegeri libere și corecte. (De aici.) Alegerile prezidențiale au fost monitorizate de peste 240 de observatori ai OSCE și de misiunea de monitorizare a Comunității Statelor Independente. Aceleași organizații vor fi prezente și în turul doi de scrutin, pe 13 noiembrie. 

Suspiciunile referitoare la calitatea alegerilor prezidențiale au apărut în spațiul public moldovenesc pe data de 5 septembrie 2016, în cadrul unei dezbateri publice organizată de către societatea civilă. Atunci reprezentanții ONG-urilor au spus că fraudarea alegerilor prezidențiale este un pericol real. (De aici.)

Tema a fost preluată de politicienii moldoveni. La întâlnirile avute  la Washington în perioada 19-21 septembrie, președintele Partidului Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase  a vorbit despre posibila fraudare a alegerilor prezidenţiale. (De aici.) Întors la Chișinău, el a reluat tema și a declarat că, „fraudarea masivă a alegerilor, este evidentă, drept exemplu în acest sens este faptul că listele electorale depăşește numărul real de alegători”, Năstase a lăsat să se înțeleagă că hoția electorală s-ar face în favoarea candidatului Partidului Democrat din Moldova. (De aici.)

Observatorii internaționali au spus că nimeni nu a încercat să fraudeze alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Vor unii sau nu, guvernul moldovean trebuie felicitat pentru buna desfășurare al acestui prim tur electoral. Și Comisia Electorală Centrală merită laude. Semnalul pe care îl transmit instituțiile guvernamentale este simplu – guvernul își face treaba, iar instituțiile funcționează. Asta înseamnă că, indiferent de rezulatul celui de al doilea tur, ele vor lucra mai departe. Exact despre asta vorbește curățenia care are loc în vămile moldovenești, unde, într-o lună, au fost reținuți 58 de vameși corupți.(De aici.) Oricare ar fi rezultatul acestor alegeri prezidențiale, majoritatea parlamentară va continua să existe. Probabil se va consolida și mai mult.

După publicarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, Sabina Fati, publicist al ziarului România Liberă, titra într-un editorial dedicat alegerilor moldovenești că, statul român nu o sprijină pe Maia Sandu. (De aici.) “România nu o sprijină pe Maia Sandu. Câștigă Rusia la Chișinău? (…) Dinspre România nu pare să existe niciun fel de interes în acest scrutin. Președintele Klaus Iohannis a declarat de altfel mai demult că România nu se va amesteca în campania electorală de dincolo de Prut, ceea ce reprezintă o premieră a ultimilor zece ani.”  

Sabina Fati atinge un subiect delicat. Și ce ar fi vrut doamna Fati să facă statul român? Să-i someze pe cetățenii moldoveni domiciliați în România să se prezinte la alegeri? Să-i impună, Doamne ferește, să voteze pentru Maia Sandu? Să înțeleg că  editorialistul de la România Liberă îndeamnă oficialitățile români să calce în picioare orice cutumă diplomatică și să se implice fățiș în campania electorală din Republica Moldova? Să fim serioși, exact asta aștepta Kremlinul!

Comentatorul politic al ziarului Adevărul, Cristian Unteanu, a observat, foarte corect, că, bătălia electorală de la Chișinău „nu este numai între Igor Dodon şi Maia Sandu. În spatele lor, de acum vizibil, se conturează tabla globală de şah geostrategic unde urmează să apară un nou actor. Acum, doar acum, de-abia acum, încep să fie mutate piesele reale pe întreg arealul unde suntem (…)”. Domnul Unteanu are dreptate, în urma rezultatului celui de al doilea tur de la Chișinău, care are loc după alegerea președintelui Statelor Unite și la startul campaniei electorale pentru parlamentarele românești, „semnalul care va veni de la Washington va fi evident către Chişinău, dar direcţionat înspre Moscova. Şi nu numai. Căci şi la Bruxelles, la mijloc de decembrie, trebuie să se vorbească despre sancţiunile împortiva Rusiei”.(De aici.)

Candidatul pro-rus, Igor Dodon, este mai avantajat. Scorul obținut a fost și rezultatul unor politici aplicate de Federația Rusă în Republica Moldova. Dispariția miliardului poate fi un rezultat al acestora. Liderul socialist a obţinut un rezultat foarte bun, peste rezultatele înregistrate de PSRM la alegerile parlamentare din 2014, și a dat cifre în ascensiune pe tot parcursul campaniei electorale.

Doamna Sandu are parte în turul doi de un exerciţiu electoral dificil, nu imposibil, trebuie să convingă aproape 100 de mii de votanţi de dreapta să voteze pentru ea. Cred că așa ceva poate face. Mult, mult mai greu îi va fi să convingă, de una singură, alți 150.000 de oameni care nu o plac, să voteze pentru ea. Probabil de asta, a declarat că va colabora cu forțele aflate la guvernare atunci când va ajunge președinte. (De aici.)

Nu cred în teoria care vorbea despre o posibilă fraudare a alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Nu cred nici în scenariul unor implicări externe în desfășurarea turului doi al acestor alegeri. Mesajul transmis de către șeful statului român, care alături de Federica Mogherini, a spus că, nici Uniunea Europeană, nici România, nu se vor implica în campania prezidențială din Moldova, a fost dedicat autorităților de la Moscova. Cu siguranță, serviciile de intelligence de la Moscova, Bruxelles și București monitorizează ca această discretă învoială să fie respectată. 

Maia Sandu și Igor Dodon joacă cu forțele pe care le au. Dacă au acumulat ceva resurse, au făcut-o înaintea acestei campanii. Acum ați înțeles de ce Iulian Chifu a tot vorbit despre indentificarea din timp a candidatului unic? Ori nu?