MOȘTENIREA LUI FILAT

Prima ședință a legislativului moldovean din sesiunea de toamnă iarnă 2015 – 2016 a fost una tensionată și furtunoasă. Clădirea Parlamentului a fost înconjurată de protestatari pro-ruși iar înăuntru deputații socialiști au blocat ieșirile din sala de ședințe a legislativului. Deși pe ordinea de zi erau anunțate o serie de subiecte deosebit de grele referitoare la situația social economică a Moldovei și audierea rapoartelor privind situația din sistemul financiar bancar al Moldovei ori despre fraudarea procesului electoral din noiembrie 2014 (alegerile parlamentare) și iunie 2015 (alegerile locale), întrunirea deputaților a avut un alt scenariu.    

Liderul PLDM, Vlad Filat, a fost acuzat de Procurorul General al Republicii Moldova că ar fi luat 250 de milioane de dolari mita, iar după ce 79 de deputați au votat pentru ridicarea imunității sale, domnul Filat a fost reținut pentru 72 de ore și dus la sediul CNA pentru audieri. Nimeni nu a mai respectat ordinea de zi stabilită anterior de către Biroul Permanent al legislativului moldovean. Așa cum nici alte angajamente nu au mai fost respectate.

Din discursul final al domnului Filat s-a înțeles că domnia sa a fost luat prin surprindere. Cu o seară înainte, la adunarea generală a AIE-3, unde au participat deputații PLDM, PDM și PL, se hotărâse cu totul altceva – era vorba de înfăptuirea unei prime cerințe ale protestatarilor, demisia procurorului general. Motivul? Lipsa unor acțiuni concrete în prevenirea și depistarea dispariției miliardului din sistemul bancar moldovenesc.

Ce a determinat schimbarea planurilor? Descoperirea adevărului, așa cum a motivat domnul procuror general ori a fost mai puțin o rațiune judiciară și mai degrabă una politică? Sunt convins în justețea celui de al doilea temei. Liderul socialiștilor moldoveni a declarat că „în ziua desfăşurării şedinţei Parlamentului, mii de protestatari vor încercui sediul Legislativului și vor bloca toate intrările şi ieşirile. Intră toți, nu mai iese nimeni până nu vor soluționa cerințele noastre”. Prezența masivă a simpatizanților pro-ruși dar și mai vechea confruntare dintre PDM și PLDM a făcut posibilă înfăptuirea unui alt scenariu.

Câteva elemente publice mă fac să cred că spectacolul regizat pe 15 octombrie în Parlamentul de la Chișinău ar fi trebuit să aibă cu totul alte consecințe și că reținerea domnului Filat a fost doar o etapă intermediară și nu cea finală.

Primul element ține de numărul mare de voturi cu care s-a ridicat imunitatea deputatului liberal democrat  - 79. Pentru ridicarea imunității era suficientă simpla majoritate. Voturile aparțin deputaților socialiștilor moldoveni, ai Partidului Comuniștilor dar și din partea deputaților Partidului Liberal și a deputaților neafiliați. Procedura deschisă de vot a făcut posibilă această cifră, dacă sufragiul ar fi fost secret, numărul era cu siguranță mai redus și ar fi existat probabilitatea ca procedura în sine, să eșueze. Schimbarea procedurii de vot, din vot închis în sufragiu la vedere, a exclus din start posibilitatea ca domnul Filat să rămână intangibil.

Cel de al doilea element ține de viteza cu care a circulat executarea acestui dosar.  Mult prea mare. Iar despre această viteză de execuție a punctat și primul ministru moldovean, domnul Streleț - există dosare care stau și se prăfuiesc în Procuratură, a spus domnia sa...

Un al treilea element este dat prezența mare și ușor agresivă a militanților pro-ruși aflați pe 15 octombrie în jurul Parlamentului moldovean. Discursul domnului Usatâi, care încă de la primele ore vorbea despre reținerea domnului Filat a fost unul ușor necoordonat orar. Domnul Usatâi s-a grăbit – a început să strige despre arestarea domnului Filat cu mult înainte de sosirea procurorului în clădirea legislativului. 

Ultimul element public vine din partea domnului Dodon – după conferința de presă în care primul ministru moldovean a anunțat că nu își dă demisia, liderul socialiștilor moldoveni a publicat pe rețelele de socializare un text în care se declară nemulțumit de hotărârea domnului Streleț.  “Ești gata să rămâi în alianță cu cei care l-au umilit pe șeful tău? Ori te-au cumpărat ori nu ai ceea ce au de obicei bărbații între picioare…” nota domnul Dodon pe Facebook. 

Procesul prin care a trecut pe 15 octombrie 2015 liderul liberal democraților moldoveni a fost în mod exact descris de către liderul PSRM – o umilire publică. Despre asta a fost vorba. Nu este vorba despre înfăptuirea actului de justiție. Este vorba de o umilire publică! Scopul? Destrămarea AIE -3 prin demisia din funcția de șef al guvernului a domnului Streleț. Teatrul la care am asistat cu toții în prima zi a sesiunii de toamnă iarnă a Parlamentului trebuia să aibă un cu totul alt final - plecarea PLDM de la guvernare și destrămarea AIE-3. Nu a fost să fie.

Cercurile de influență care au scris acest scenariu nu au luat în calcul faptul că discursul final al domnului Filat din Parlament a fost unul al sincerității maxime care a dat putere nu numai PLDM-ului dar și tuturor celor care l-au ascultat. Moștenirea lăsată de domnul Filat este enunțată în câteva cuvinte.  “De acum înainte, eu am calea mea. Dar mă adresez celor care rămân în Parlament şi în primul rând la colegii mei: reveniţi la ceea ce a fost la început. S-a terminat perioada compromisurilor.  Ziua de astăzi va trece, de mâine viaţa continuă. Stimaţi colegi, aveţi grijă de ceea ce urmează să faceţi în perioada viitoare şi aveţi grijă de Republica Moldova. Oameni buni, salvaţi ţara, salvaţi-vă pe voi!”

Foarte clar. 

Iar dacă reprezentanții PDM-ului își doresc o altă coaliție majoritară în Parlamentul de la Chișinău nu au decât să o spună în mod deschis și să o facă.

    

JUNCKER CERE EUROPEI SĂ ÎNVEȚE RUSA - O VOR LĂSA AMERICANII ?

Prima ședință în plen din sesiunea de toamnă-iarnă va avea loc joi 15 octombrie. Deputații moldoveni vor dezbate o ordine de zi grea și consistentă. Premierul Streleț va raporta despre situația social-economică a Moldovei și se vor audia rapoarte privind situația din sistemul financiar-bancar din R. Moldova. Un alt subiect dezbătut de legislatori va fi cel privind sistemul energetic al R. Moldova și despre prezența unor firme căpușă, intermediare între furnizorul de energie și gaze și consumatorul final. Se va vorbi și despre afirmațiile vice-președintelui Comisiei Electorale Centrale, Ștefan Urâtu care în PMAN a declarat că procesul electoral din noiembrie 2014 și din iunie 2015 a fost fraudat. După ședința Biroului Permanent al Legislativului, acolo unde s-a stabilit ordinea de zi a dezbaterilor, președintele Parlamentului moldovean, dl.Candu a spus că deputații își doresc să afle adevărul și răspunsurile la mai multe întrebări. Cam târzior, dar, mai bine mai târziu decât niciodată.

După revenirea din Statele Unite, premierul Valeriu Streleț a  lansat  în spațiul public o invitație către protestatari prin care le-a solicitat să se întâlnească pentru a stabili în comun un „plan de acțiuni” care să conțină angajamente cu termene concrete de îndeplinire a revendicărilor înaintate de ei și, în cazul în care guvernarea nu se va ține de cuvânt sau va eșua în efectuarea reformelor asumate, să se ajungă la dizolvarea Parlamentului și la alegeri anticipate. În baza platformei de dialog create, reprezentanții instituțiilor statului ar urma să semneze alături de protestatari, Pactul Social „Pentru Moldova”.

Într-o conferință de presă, organizată vineri, 9 octombrie, reprezentanții Platformei Demnitate și Adevăr au declarat că sunt gata să dea curs apelului făcut de către primul ministru moldovean.

Vor participa protestatarii de stânga, cei care îl susțin pe domnul Dodon la semnarea Pactului pentru Moldova? Încă nu se știe.  Se pare că liderul socialiștilor moldoveni, nu se gândește la reconciliere. Domnia sa a anunțat că pe data de 15 octombrie, atunci când are loc ședința în plen a Parlamentului,  va da lovitura. „În ziua desfăşurării şedinţei Parlamentului, mii de protestatari vor încercui sediul Legislativului și vor bloca toate intrările şi ieşirile. La această ședință vor fi și miniștrii, prim-ministrul, președintele țării. Intră toți, nu mai iese nimeni până nu vor soluționa cerințele noastre”, a anunțat liderul socialiștilor moldoveni. E clar, domnul Dodon și domnul Usatâi își doresc alegeri anticipate cât mai rapid. Motivația este dată de rezultatele unui sondaj de opinie dat publicității recent care arată că, dacă ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, pro-rușii ar putea câștiga jumătate din voturi.

Modul de acțiune al socialiștilor amintește de felul în care au procedat în august 1989 simpatizanții adoptării alfabetului latin în defavoarea celui chirilic – s-a protestat intens în fața sediul Sovietului Suprem (clădirea de astăzi a Președinției) locul în care se desfășura memorabila ședință.

Nu știu dacă simpatizanții domnului Dodon și ai domnului Usatâi vor avea parte de succes. Știu însă că toate formațiunile politice moldovene iau în considerare și scenariul alegerilor anticipate.

Domnul Iulian Fota, fost consilier al președintelui Băsescu, afirma într-un interviu că, politicienii moldoveni au instincte foarte bune. „Politicienii moldoveni au instincte foarte bune, ei au supraviețuit aproape de Federația Rusă zeci de ani. Cred că politicienii moldoveni au înțeles repede  ce se întâmplă în regiune și își iau masuri de supraviețuire, respectiv (prin numirea guvernului Gaburici n.a.) vor o estompare a procesului de europenizare, în paralel cu oferirea unui plus de încredere către Moscova”, a spus domnul Fota. 

Era o constatare bună – dar Moscova nu crede în lacrimi. Moscova crede în victorii. Din acest motiv nu cred că opțiunea alegerilor anticipate ar fi cea mai bună ieșire din criza în care a intrat Moldova. Venirea la putere a unui guvern care estompa apropierea de Uniunea Europeană, ar putea determina Bruxelles-ul să retragă dreptul cetățenilor moldoveni de a călători fără vize în spațiul european. Afirmația aparține doamnei Monica Macovei. 

Suntem în aceste momente martorii unei reorientări politice internaționale de mari proporții. O dovedește discursul recent șefului Comisiei Europene, Jean Claude Juncker – un discurs în care se cere recalibrarea urgentă a relațiilor Uniunii Europene cu Federația Rusă. „Europa ar trebui să trateze Moscova cu mai mult respect şi să lucreze pentru ameliorarea relaţiilor cu Rusia, asta în loc să cedeze dictatelor venite de la Washington...Trebuie să înceteze influenţa SUA asupra relaţiilor dintre UE şi alte ţări. Trebuie să-i tratăm pe ruşi în mod corect, de la egal la egal şi nu trebuie să-i subestimăm deoarece, aşa cum am văzut, vor face foarte repede să se vorbească despre ei”, a spus șeful executivului european.  

Ce înseamnă discursul domnului Juncker? Este o cerere de schimbare a relațiilor Uniunii Europene cu Rusia, este un vânt de revoltă împotriva amestecului SUA în politicile europenilor referitoare la Moscova. Este declarația de nesupunere pe care Europa cea veche, condusă de Franța și Germania, o declară Statelor Unite.

Chiar dacă cercetătorii politicii externe ale Statelor Unite afirmă că atenția Washingtonului este în aceste momente îndreptată către China, declarația șefului executivului european și acțiunile Federației Ruse în Siria  vor impune o reconsiderare rapidă a atenției Departamentului de Stat către Europa. Reevaluarea politicii externe americane dedicate continentului european va aduce în prim plan importanța a două state ale Uniunii Europene – Polonia și România – pe care Statele Unite se pot baza. Cele două state, furnizoare de expertiză pe relația Ucraina și Republica Moldova, vor putea focaliza mai bine atenția Washingtonului pe această direcție. 

De aici și concluzia că, alegerile anticipate în Republica Moldova vor avea loc doar în cazul în care acest lucru va fi necesar politicilor americane pe întreaga regiune. Realizarea unei stabilități economice în Moldova prin acordarea unei finanțări din partea FMI ar însemna menținerea guvernului condus de domnul Streleț la putere. Altfel, domnul Juncker ne va pofti să învățăm cât se poate de bine limba rusă. Dacă va fi, ori nu așa, urmează să vedem.

ROMÂNIA PIERDE MOLDOVA ?

Competiția politică de la București, la Chișinău pică cât se poate de prost. Secretarul General al PNL, formațiune politică care a fost condusă de președintele României, a anunțat într-un comunicat de presă că statul român nu ar putea acorda creditul destinat Republicii Moldova, promis de premierul Ponta.  Domnul Carp scrie că e nevoie de un Memorandum inițiat de BNR și Ministerul Finanțelor. „Niciuna din aceste instituții nu a inițiat și nu va iniția un asemenea document, deoarece ar încălca Constituția FMI, organism din care face parte și România ca acționar. Demersul lui Ponta ar putea periclita și încheierea noilor acorduri de împrumut ce ar putea fi încheiate de FMI cu România, pe de o parte, și cu Republica Moldova. Victor Ponta minte”,  a concluzionat domnul Carp. 

Până la urmă, acordul pentru acest împrumut a fost semnat. Prezent la Chișinău, ministrul de Finanțe al României a dat asigurări că nu există nici o problemă. „Nu cred că scrie undeva la FMI că un astfel de împrumut să nu se acorde unui stat. Este o relație între două guverne, între două țări prietene”, a declarat Eugen Teodorovici. Așa cum bine a remarcat domnul Radu Carp, Guvernul Ponta nu a inițiat un memorandum care urma să fie aprobat într-o ședință de guvern, ci a semnat direct un acord.
Acordul nu a fost dat publicității. Ce deranjează mai mult? Că acest acord nu e public? Ori poate liberalii români consideră că prin ajutorul acordat basarabenilor, domnul Ponta ar putea evita o eventuală moțiune de cenzură? 

Jocurile politice de la București, sunt prea puțin gustate la Chișinău. Să nu înțeleagă liberalii români în ce situație dificilă se află cetățenii moldoveni? Oare în Aviatorilor (sediul central al PNL), să nu se înțeleagă că subiectul Republica Moldova ori Ucraina a căzut de pe lista de priorități a UE și că în aceste momente pe culoarele de la Bruxelles toată lumea discută despre Siria și criza refugiaților? Să nu se înțeleagă că singura șansă a Moldovei pentru a rămâne, târâș-grăpiș, pe drumul pro-european este România? Nu Ponta,  Băsescu ori Cătălin Predoiu, ci România? 

Cu certitudine, premierul român are dreptate atunci când afirmă că România poate pierde Moldova. „Nu am pierdut Moldova, dar putem să o pierdem. Nimeni în afară de România nu are timp și atenție pentru Moldova. Toată lumea e ocupată cu Siria. Nici de Ucraina nu se mai ocupă. Există o coaliție proeuropeană cu păcatele ei, dar este proromânească și proeuropeană. Proeuropean înseamnă proromânesc. Din punctul nostru de vedere, sigur că trebuie să facă reforme și să-i pedepsească pe cei vinovați de furtul miliardului, dar să nu-i ajutăm la greu, nu putem”, a spus domnul Ponta la B1 TV. 

Soarta Republicii Moldova se joacă chiar în aceste momente. Directoarea biroului regional al German Marshall Fund doamna Alina Inayeh declara pentru România Liberă că, prin implicarea în Siria, puterea strategică a Rusiei crește, iar prin ricoșeu, cea a Ucrainei devine din ce în ce mai slabă. Doamna Inayeh afirmă că Occidentul a renunțat să mai ceară Rusiei Crimeea și că, pe fondul creșterii puterii Moscovei și a creării unor condiții propice de negociere cu Vestul, riscurile din regiune cresc: “Atâta timp cât granițele se pot modifica prin forță armată fără ca statul invadator să fie pedepsit în vreun fel este un precedent periculos”.

Implicarea Federației Ruse în războiul din Siria, la fel ca și implicarea Uniunii Sovietice în războiul din Afganistan este în strânsă legătură și cu prețul la petrol. În anul 1979, atunci când tancurile sovietice intrau în Kabul, prețul unui baril de petrol a urcat la 110 dolari. În prezent, Kremlinul speră ca prin bombardamentele împotriva ISIS și prin prezența militarilor ruși în Orientul Apropiat să pună suficientă presiune pe Arabia Saudită, principalul furnizor de țiței din regiune și artizan al scăderii prețului mondial la petrol, pentru ca saudiții să își reducă extracțiile de petrol. Distrugerea ISIS ar fi o victorie a Federației Ruse în regiune și i-ar face pe ruși din nou frecventabili. Această reușită ar putea duce (de ce nu ?) la reducerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse și la o foarte posibilă creștere a prețului la petrol. 

O revenire în forță a Federației Ruse îi va da posibilitate să își impună modalitatea de rezolvare a crizei ucrainene – federalizarea acestui stat. În acest optimist, pentru ruși, scenariu, Moldova ar intra la pachet. 

Unul dintre motivele izbucnirii crizei politice și financiare din Republica Moldova ar putea avea conexiuni cu planurile ruse de intervenție militară în Siria. Pentru a se asigura că Moldova va bate pasul pe loc - iar asta se întâmplă - reprezentanții Moscovei, prezenți masiv în sistemul financiar bancar și politic moldovenesc, au instrumentat actuala criză politică. Prezența domnului Kozak ca afiliat al Băncii de Economii din Republica Moldova vorbește despre faptul că dispariția miliardului ar putea avea legătură și cu Federația Rusă. Buni cunoscători ai psihologiei spațiului post-sovietic, în care s-au format liderii AIE-3, strategii ruși le-au întins o capcană de toată frumusețea. De la începutul anului 2015, liderii AIE au de-a face cu un război hibrid, în care agresiunea economică se împletește furtunos cu cea financiară și propagandistică. 

Soarta Moldovei depinde de evoluția intervenției militare ruse în Siria, de creșterea prețului la petrol și de modul în care statul român va putea să administreze dezvoltarea evenimentelor politice de la Chișinău. 

Participarea domnului Carp la o manifestare a Academiei de Științe din Republica Moldova a coincis cu declarația domniei sale pe subiectul Republica Moldova. A fost una care s-a dorit a fi adresată publicului moldovean? Românesc? Nu știu. Prin încărcătura lor politică, aceste declarații par a avea ca destinatar publicul bucureștean. Dar auzite de publicul basarbean, ele au o altă rezonanță. 

Lipsa de încredere a domnului Carp în acțiunile Palatului Victoria întru salvarea guvernului de la Chișinău mă face să cred că formațiunile politice românești nu au o poziție comună față de ce se întâmplă în capitala moldoveană. Care este soluția comună pentru salvarea Republicii Moldova? Cea anunțată la 4 octombrie, de secretarul general al PNL? Domnia sa  afirma că, „o soluție pentru detensionarea situației din Moldova ar fi o tranziție negociată către statul de drept. România ar putea avea rolul de mediator între participanții la discuții. România ar putea cere la UE să-i revină funcția de Înalt Reprezentant pentru Republica Moldova.” Asta să fie poziția principalului partid de opoziție din România față de situația din Moldova? Să fie asta și opțiunea decidentului de la Cotroceni, domnul Klaus Werner Iohannis? Poate ea fi asumată și de către decidentul din Palatul Victoria?  Ori nu? 

 

Care să fie oare consensul partidelor politice pe Republica Moldova, înțelegere pe care președintele României o cerea instituțiilor statului român și partidelor politice în discursul său de inaugurare? Au instituțiile statului român un plan concret pentru menținerea Moldovei în siaj european ori,  unica soluție găsită, ajutorul bănesc, nici el nu va veni? 

Repetată ca o sentință, afirmația care spune că ajutorul românesc destinat Republicii Moldova nu va veni, sugerează că Bucureștiul și-a jucat ultima carte și că indiferent dacă rușii câștigă în Siria ori nu, România a pierdut încă odată Moldova. Să fie chiar așa? Nu cred și nu o doresc.   

MĂMĂLIGA ȘI REVOLUȚIA CRIZANTEMELOR

Astăzi 5 octombrie, leul moldovenesc continuă să se deprecieze în raport cu moneda euro și dolarul. Banca Naţională a stabilit un curs de 22 de lei şi 44 de bani pentru un euro, cu opt bani mai mult decât la sfârşitul săptămânii trecute. Dolarul poate fi cumpărat cu 20 de lei şi zece bani.

Ieri, liderii Platformei Civice pentru Demnitate și Adevăr au adunat din nou lumea în Piața Marii Adunări Naționale și au cerut judecătorilor de la Curtea Constituțională să recunoască uzurparea puterii în stat de către actuala guvernare. Protestatarii s-au îndreptat apoi către clădirea de birouri Global Business Centru, unde presupuneau că poate fi găsit omul de afaceri Vladimir Plahotniuc. Deși organizatorii, i-au îndemnat pe manifestanți să revină în PMAN, protestatarii au aruncat cu pietre în clădire și au încercat să forțeze intrarea. 

Care a fost mobilul furiei cetățenilor? De ce mămăliga vrea să facă explozie? Liderul neoficial al protestatarilor, domnul Andrei Năstase afirmă că este vorba de faptul că se dorește convocarea unei ședințe extraordinare a Parlamentului unde să se decidă scoaterea instituțiilor de justiție de sub influența politică a Partidului Democrat din Moldova. „Rezolvarea a 5-6 puncte de pe ordinea de zi, ar fi dus la scoaterea din captivitate a instituţiilor de drept. Dacă le scoţi din captivitate, mai e doar un singur pas până a avea ţara liberă de acest regim criminal”, a spus domnul Năstase.

În condițiile în care ședinţa parlamentară pe care o solicitau protestatarii nu a avut loc, nemulțumirea populației adunată în PMAN a crescut iar agresivitatea a fost cu greu evitată. Iar aici trebuie să scoatem în evidență profesionalismul lucrătorilor de Poliție dar și al celor care au identificat din timp eventualii provocatori care ar fi încercat să deturneze protestul în spre scenarii violente. De asta au fost convinși și protestatarii care, după ce au împărțit crizanteme agenților de ordine au scandat Poliția e cu noi! 

Să existe o legătură între revoluția crizantemelor și slăbirea continuă a monedei naționale moldovenești? Este - conexiunea a fost explicată de europarlamentarul Monica Macovei. “Republica Moldova este un stat capturat de corupție. Există corupţie politică. Se iau decizii cu corupţia pe masă. La Bruxelles, Moldova nu mai este văzută ca o poveste de succes. Lipsa unor investigații reale pe cazul dispariției uriașei sume din sistemul bancar pune la îndoială capacitatea de reforme a statului moldovean. Pentru stoparea tensiunilor politice și financiare ar trebui să existe negocieri între reprezentanţii protestatarilor şi Guvern, care să finalizeze cu un document semnat prin care Guvernul să se angajeze să îndeplinească revendicările oamenilor. Nu pledez pentru demiterea Guvernului, ci pentru semnarea unui document prin care să se angajeze să îndeplinească revendicările. În eventualitatea demiterii Guvernului, la putere ar putea ajunge socialiştii şi s-ar putea ca un asemenea scenariu să fie pe placul unor lideri ai Partidului Democrat”, a spus Monica Macovei. 

Doamna Macovei sugerează că doar implementarea reformelor ar face posibilă întărirea monedei naționale moldovenești. Desigur, implementarea reformelor va duce la semnarea memorandumului de cooperare cu FMI și deblocarea tranșelor financiare din partea Uniunii Europene. 

Dacă în PMAN protestatarii de dreapta cer o ședință extraordinară a Parlamentului în care instituțiile de justiție să fie eliberate de sub influența politică, protestatarii de stânga conduși de domnul Dodon și domnul Usatâi  vor o ședință extraordinară a Parlamentului în care să inițieze moțiunea de cenzură a guvernului și declanșarea alegerilor anticipate. Să fie posibil așa ceva?

După plecarea din grupul parlamentar al PLDM a deputatului Știrbate, care a avut loc înaintea unor evenimente majore pentru Cabinetul de Miniștrii condus de domnul Streleț (vizita negociatorilor FMI la Chișinău,  ședință comună a guvernelor din România și Republica Moldova și de începerea procedurii de modificare articolelor din  Constituția Republicii Moldova referitoare la procedura de alegere a șefului statului), domnul Usatâi a spus că liberal democrații vor rămâne în scurt timp fără încă un deputat. Dacă cele afirmate vor deveni realitate, coaliția parlamentară de guvernământ în Republica Moldova nu va mai deține majoritatea în Parlamentul moldovean. 

 

Cu siguranță scopul domnul Usatâi și al domnului Dodon este acela de a submina alianța de guvernământ din Moldova și orice încercare de apropiere a statului moldovean  de Uniunea Europeană. În condițiile în care corupția circulă liberă prin Parlament  iar traseismul politic se transformă într-o afacere, riscul unui derapaj al Moldovei de pe drumul european se poate transforma într-o realitate.

Chiar dacă formațiunile politice din alianța parlamentară și-au reconfirmat susținerea pentru guvernul condus de domnul Streleț încă nu se cunoaște dacă a avut ori nu loc o ședință a Consiliului Alianței în care să se discute despre toate aceste riscuri. 

Nu știm dacă  demisia guvernatorului Băncii Naționale, domnul Drăguțanu a fost ori nu discutată la  întâlnirea de taină pe care a avut-o cu președintele Parlamentului moldovean, domnul Candu. O demisie care a făcut imposibile declanșarea negocierii pentru semnarea memorandumului cu FMI. Una dintre condițiile semnării memorandumului de colaborare a Chișinăului cu această organizație financiară era stabilitatea în funcție a guvernatorului băncii.  Nu știm dacă anunțatele intenții de fuziune ale comuniștilor moldoveni cu Partidul Democrat vor fi sau nu discutate de către partenerii de alianță ori dacă se ia în calcul participarea grupului condus de domnul Leancă la guvernare.  Tot așa cum nu știm dacă declarațiile domnului Tofilat care afirmă că moldovenii plătesc cu 50 la sută mai mult pentru energia electrică fiind furați de către o firmă căpușă vor fi sau nu analizate.

Există o singură certitudine – cea referitoare la devalorizarea leului. Să facem economii deci și să strângem cureaua. Toamna politică abia începe și se arată a fi fierbinte.