NU CONTEAZĂ CULOAREA PISICII – SOARECI SĂ PRINDĂ, CĂ DISPARE GRÂUL

Jurnaliștii moldoveni scriu că vinerea care vine, pe 6 februarie, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, domnul Iurie Leancă, va prezenta în fața Parlamentului componența noului Cabinet de Miniștri, va prezenta programul de guvernare și va solicita votul de încredere pentru învestirea noului Guvern. ( Între timp știrea nu s-a adeverit - cabinetul Leancă 2 va fi prezentat Parlamentului moldovean marți 10 februarie.) Pentru investirea noului guvern sunt necesare 51 de voturi.

Toată lumea interesată de politică, începând de la jurnaliști și comentatori politici și sfârșind cu ambasadorii străini acreditați în Moldova, se dau de ceasul morții pentru a afla cine va vota pentru cabinetul Leancă 2. 

Până la ora în care scriu aceste rânduri, nu există siguranța că domnul Leancă va întruni numărul necesar de voturi pentru a fi prim ministru pentru a doua oară. Deputații Partidului Comuniștilor au anunțat că nu-l vor susține, iar Partidul Liberal ezită să facă publică o decizie definitivă și înaintează condiții serioase pentru a putea susține acest Cabinet de Miniștri. La un post de televiziune domnul Ghimpu a sugerat că liberalii nu vor vota pentru un Guvern minoritar susținut din umbră de comuniști și a spus că PL este gata să revină la masa de negocieri cu PLDM și PD pentru formarea unei coaliții. În acest context, domnul Ghimpu a reamintit că liberalii moldoveni vor să conducă în viitorul guvern  patru ministere în Guvern (printre care fie Ministerul Transporturilor, fie Ministerul Economiei sau Finanțelor).

Cam multe vrea domnul Ghimpu. De unde să iei ministerele astea dacă deja aparțin Partidului Democrat și nu-s? 

După discuțiile avute miercuri, 4 februarie, cu premierul desemnat, liderul Partidului Liberal, domnul Ghimpu a spus că  „așteptăm să n-i se propună un pachet de ministere.” În schimb domnul Leancă a ieșit optimist de la consultările cu Partidul Liberal. Potrivit lui Iurie Leancă, nimic nu este imposibil. Liberal-democratul a declarat că și-a dorit dintotdeauna să existe o coaliție din 3 partide care au obținut votul de la cetățenii Moldovei pentru a duce țara spre UE. Se bazează cumva optimismul domnului Leancă pe faptul că are acceptul conducerii PLDM de a oferi un minister două ? Nu știm.

Consilierul pentru politică externă și de securitate al cancelarului Angela Merkel a venit la Chișinău și a discutat cu liderii noștri politici. Oare despre ce credeți că s-a discutat? Despre culturile agricole de primăvară și aratul viței de vie? Nu. Vizita neamțului vine chiar în perioada în care domnul Leancă, urmează să poarte consultări cu liberalii și comuniștii, pentru a-i convinge să voteze noul guvern. Oficialul de la Berlin a avut întrevederi cu PLDM, PD și PL, dar nu a făcut nici o declarație către presă. La fel de secretoși au fost și reprezentanții partidelor. În septembrie, când oficialul german s-a întâlnit cu reprezentanții liberalilor moldoveni, consilierul doamnei Merkel declara că misiunea sa în Moldova este cea de a face posibil un guvern democratic la Chișinău, unul care să continue drumul de apropiere către Uniunea Europeană. 

Vizita neamțului i-a dat aripi domnului Ghimpu! Domnia sa s-a grăbit să declare că Europa dorește la Chișinău o alianță PL-PLDM-PD şi nu PLDM-PD-PCRM. Vizita consilierului german, a demonstrat tocmai acest lucru, zicea public liderul liberalilor moldoveni. Pff!  Domnia sa se înșeală grozav. Iată și de ce.

Șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău a declarat că Uniunea Europeană nu este interesată de culoarea politică a viitorului guvern de la Chișinău ci doar de continuarea reformelor. Pirkka Tapiola a dezmințit și informația potrivit căreia Uniunea europeană ar putea stopa finanțarea Republicii Moldova dacă Partidul Comuniștilor ar susține investirea viitorului Cabinet de Miniștri. Ambasadorul european a spus că  europenii vor da bani moldovenilor atât timp cât se va munci în liniște și pace.

Mai clare vorbe nu pot fi. De asta îmi permit să afirm că domnul Ghimpu se înșeală, europenilor le este în cot de faptul dacă vor fi ori nu liberalii  la putere. Doar că, votând cabinetul Leancă 2, Partidul Liberal poate acumula un imens capital de simpatie publică. Dacă nu-l vor susține pe domnul Leancă, neprietenii liberalilor moldoveni vor avea motive în plus pentru a-i supune criticilor publice. Votul de vineri, 6 februarie, va fi un vot prin care liberalii își pot dezarma inamicii.

Spusele domnului Tapiola referitoare la culoarea guvernului ne spune că nu contează foarte mult de unde va veni votul pentru investirea viitorului cabinet de miniștri. Poate să vină și de la comuniști, așa cum sugerează președintele socialiștilor moldoveni, domnul Dodon. Dacă prinde șoareci, nu mai contează ce culoare are pisica. Dar să-i prindă mai repede, că dolarul a trecut de 18 lei, că euro s-a dus dincolo de 20, că deputații nu discută despre legea bugetului, că prețurile au crescut iar salariile stau pe loc.

Așa că, domnule Leancă, dacă vreți să fiți prim ministru, vorbiți cu oricine! Cu liberalii, cu partidul comuniștilor, și cu Michiduță dacă trebuie! Să voteze din prima guvernul. Că sunt vremuri foarte încurcate, că lumea începe să dea semne de nerăbdare și pentru că e tare, tare mult de lucru.

TOȚI OAMENII PREȘEDINTELUI

“All the President's Men” este un film politic american din anul 1976 regizat de Alan J. Pakula. Filmul reprezintă o ecranizare a cărții de nonficțiune din 1974 cu același nume scrisă de Bob Woodward și Carl Bernstein, cei doi jurnaliști care au investigat scandalul Watergate pentru ziarul „The Washington Post”. Rolurile principale sunt interpretate de Robert Redford (Woodward) și Dustin Hoffman (Bernstein). Scandalul Watergate a dus la demisia celui de al 37-lea președinte al Statelor Unite, Richard Nixon.Președintele depinde destul de mult de oamenii prezenți în echipa sa. Domnul Băsescu a rezolvat cu brio ecuațiile privind suspendarea sa dar și problemele delicate apărute în proxima vecinătate a statului român pentru că a avut oameni competenți.  

În Moldova, Partidul Liberal exclude orice fel de discuții cu Partidul Comuniștilor pentru formarea unei largi coaliții, Uniunea Europeană nu vede necesitatea participării la tratativele dintre cele trei formațiuni pro-europene care au loc la Chișinău, moneda rusească s-a depreciat anul acesta cu peste 40 la sută, Statele Unite vor acorda ajutor militar Ucrainei. Sunt doar câteva știri care schițează contextul politic în care se află Republica Moldova. O conjunctură dificilă cu repercusiuni directe pentru negocierea viitoarei coaliții parlamentare. O conjunctură căreia oamenii președintelui Iohannis vor trebui la rândul lor să-i facă față, că doar de aia prima vizită a domniei sale a fost în Republica Moldova.

La Chișinău s-a vehiculat intens informația referitoare la faptul că Partidul Comuniștilor ar fi gata să negocieze cu partidele pro-europene și să participe la guvernare în cadrul unei coaliții largi. Dorin Chirtoacă, negociatorul delegat de Partidul Liberal la aceste tratative, a declarat că liberalii exclud o această variantă, pe care o consideră păguboasă și în măsură să compromită parcursul european al Republicii Moldova. Probabil. Observatorii vieții politice din Republica Moldova sugerau că prezența comuniștilor moldoveni alături de pro-europeni, ar fi motivată de asigurarea stabilității sociale și ar contracara intențiile Federației Ruse de a continua  provocările în Moldova.

 

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu declara recent că negocierile ar trebui să continue în prezența presei, a societății civile și a mediatorilor internaționali. Un punct de vedere interesant, dar fără posibilitate practică de aplicare. Răspunsul la inițiativa domnului Ghimpu nu a întârziat să apară  - Uniunea Europeană nu vede necesitatea participării la tratativele dintre cele trei formațiuni pro-europene care au loc la Chișinău. Declarația aparține șefului delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, care spus că "Moldova este o ţară suverană şi independentă. Ar fi lipsit de înţelepciune ca diplomații străini să comenteze negocierile privind crearea coaliţiei. Este un lucru intern al Moldovei referitor la acordul de guvernare. Noi urmărim cu interes acest proces". Scurt, clar și la obiect. Mai pe românește, e borșul vostru - mâncați-l singuri!

 

Le Point au dat publicității o surprinzătoare analiză în care se afirmă că “prin umilirea Rusiei se inflamează patriotismul lor, crește popularitatea liderului și rezistența poporului”. Un punct de vedere obiectiv și realist. Locatarului de la  Kremlin îi merg prost lucrurile. Mai ales după ce moneda rusească s-a depreciat cu mult peste 50 la sută. O rublă debilă îl poate împinge să pună în aplicare acțiuni spectaculos de iraționale. Fiind perceput de către cetățenii ruși ca liderul care-i va scăpa de agresiunea occidentală asupra spațiului slav, domnul Putin este condamnat să se comporte ca atare. Temperatura ridicată din societatea rusă face ca penicilina păcii să nu mai poată fi aplicată. Mediile de informare din Rusia au modelat societatea în așa fel încât deja se crede că doar războiul este singura soluție. Un război greu și istovitor pe toate fronturile, inclusiv pe cel basarabean. 

În împrejurările în care se observă un grad mare de polarizare al societății moldave, e la mintea cocoșului că strategii de la Kremlin vor folosi toate resursele pentru a împiedica cât se poate de mult formarea unei coaliții parlamentare la Chișinău.

 Într-o excelentă emisiune de analiză militară, fostul membru al delegației României la NATO, Claudiu Degeratu afirma că, „strategia Rusiei este una pe termen lung şi este foarte greu de spus dacă mai există un punct terminus al efortului făcut de Kremlin pentru a recupera ori de a menţine sub control un teritoriu sau altul”.  În acest context, mai vechea declarație a comandantul forţelor aliate din Europa, generalul Philip Breedlove că, Rusia va începe să utilizeze în Republica Moldova scenariul "războiului hibrid", capătă greutate. Prezența în legislativul de la Chișinău a domnului Dodon, politician care nu ascunde că reprezintă interesul rus în Moldova, spune că acest tip de conflict a izbucnit deja. Un proverb spune că este mai ușor să cucerești o cetate dacă ești ajutat de oameni aflați în interior. 

Mai vechea declarație a directorului Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu, că în Republica Moldova se face doar geopolitică, iar partidele nu sunt politice, ci doar geopolitice, este în aceste zile mai adevărată ca niciodată. 

După 21 decembrie, data investirii domniei sale, președintele Klaus Werner Iohannis, va trebui să răspundă foarte repede la întrebări care se referă la locul României în Uniunea Europeană, la rolul pe care îl are Bucureștiul în cadrul NATO, dar și la continuarea aprofundării Parteneriatului Strategic pe care România îl are cu Statele Unite. Domnul Iohannis, ajutat de consilieri, va trebui să găsească răspunsuri la extinderea Federației Ruse, la drama Ucrainei și la situația din regiunea transnistreană. Și tot domnia sa, va trebui să găsească rezolvare la situația în care, feri Doamne, partidele pro-europene de la Chișinău nu vor reuși să formeze mult așteptata coaliție.

Doar că, președintele Iohannis este încă în proces de incompatibilitate și se numără printre cei care în 2012 au susținut suspendarea domnului Băsescu. Așa că, KWI are o grămadă de chestii de rezolvat. 

De asta, pe 21 decembrie, ochii tuturor vor dori să vadă cine sunt oamenii noului președinte. Un eșec al României la Chișinău îl va costa foarte mult pe domnul Iohannis.

Foto - cotidianul.ro

CINE PUNE LA ZID PLDM-UL ?

Curtea Constituțională a validat mandatele celor 101 de deputați din cinci formațiuni politice moldave care au intrat în Parlament. Contestațiile PCRM și a PSRM privind anularea alegerilor parlamentare și cea a Partidului Comunist Reformator privind renumărarea voturilor au fost respinse. Socialiștii moldoveni au obținut 25 de mandate, liberal-democrații – 23, comuniștii – 21, democrații – 19, iar liberalii – 13. 

Potrivit regulamentului de funcționare a legislativului moldovean, Parlamentul nou ales se întrunește la convocarea Președintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la data desfășurării alegerilor. Acest lucru presupune că cele trei partide pro-europene, pot negocia până în dimineața zilei de 30 decembrie. După ședința de constituire a noului Parlament, deputaților moldoveni li se mai oferă zece zile pentru a forma fracțiunile parlamentare, iar apoi aleg conducerea Parlamentului. 

Președintele Partidului Liberal, domnul Mihai Ghimpu, a recunoscut că noua majoritate parlamentară deține suficiente mandate pentru a investi noul Cabinet de Miniștrii și alegerea noii conduceri a Parlamentului. Domnul Ghimpu a declarat că partidele din noua coaliție parlamentară vor trebui să agreeze o modalitate de alegere a șefului statului pentru ca în anul 2016 parlamentarii să nu ajungă în imposibilitatea de a alege președintele.

Declarația făcută de domnul Ghimpu sugerează că cele trei formațiuni politice negociază totul la pachet, iar asta face ca tratativele să fie cât se poate de complexe. La ProTV Chișinău, președintele liberalilor moldoveni a spus că a renunțat la ideea de a negocia conducerea unei instituții de forță. Transparența de care dă dovadă domnul Ghimpu ne lasă să înțelegem că în puncte sensibile de negociere, Partidul Liberal a dat dovadă de maximă decență, cele mai grele „meciuri” având loc între democrați și liberal democrați. Decența de care au dat dovadă liberalii moldoveni le va aduce simpatie.

La orice masă de negocieri există dispute. E firesc. Domnul Ghimpu ne-a sugerat că liberalii nu poartă vina pentru intensitatea discuțiilor. Îl credem. Știrea apărută pe portalul Moldova24, care afirmă că la ședința Biroului Politic al PLDM,  Vlad Filat ar fi demisionat din funcția de președinte al partidului, vine să ne spună că între cei doi actori politici rămași la masa de negocieri, tratativele sunt deosebit de dure. Lansată de către neprietenii liberal-democraților moldoveni, zvonul despre o posibilă  renunțare a domnului Filat la funcția de președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova este în strânsă legătură cu discuțiile de la masa de negocieri.

Lansată pe 8 decembrie, dată în care Partidului Liberal Democrat,  aniversează șapte ani de la creare, până la data apariției acestor comentarii, această pseudo-știre nu a fost confirmată. E posibil ca pe fundalul procesului de negocieri, în sânul liberal-democraților moldoveni să fi apărut divergențe legate de prioritățile acestei formațiuni politice în viitoarea coaliție de guvernare. Pe data de 5 decembrie, într-un interviu acordat publicației „Timpul”, domnul Filat afirma că opțiunea liberal democraților este ca domnul Leancă șă își continue exercitarea mandatului de prim-ministru. În același timp, comentatorii moldoveni nu excludeau posibilitatea unui schimb de portofolii politice între PLDM și PD. În cadrul emisiunii „Politica” a postului de televiziune TV7, directorul Centrului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”, Anatol Țăranu, are informații care afirmă că Vlad Filat și-ar dori funcția de șef al legislativului.

 

Nu știu cât de veridice sunt informațiile referitoare la dorința domnului Filat de a fi șef al viitorului Parlament moldovean. Posibil. Dar nu îmi vine a crede că domnul Filat își dorește cu orice preț să ajungă în locul ocupat odinioară de Dumitru Moțpan - moderator al ședințelor legislativului moldovean! De asta, informația potrivit căreia domnia sa ar renunța la funcția de președinte al PLDM, formațiune pe care a creat-o, îmi pare ineptă. Vor unii sau nu, și după alegerile din 30 noiembrie 2014, liberal democrații rămân a fi coloana vertebrală a alianței proeuropene din Republica Moldova. La așa ceva nu renunți atât de ușor!

Liberal democrații sunt puternici. Din cele 35 de raioane ale Republicii Moldova, PLDM deține controlul în 15 dintre ele. Din cele 898 de primării existente în statul moldovean, 350 aparțin liberal democraților. Și totuși rezultatul obținut de această formațiune politică nu este unul care să ne satisfacă pe deplin. Putea să fie mai bun. Dar existența presiunilor externe, a manipulărilor presei ruse, a votului etnic nefavorabil  și a votului de protest adresat tuturor partidelor pro-europene a făcut posibil acest final electoral. La toate acestea nu putem să nu remarcăm constantele eforturi de erodare a imaginii președintelui acestei formațiuni politice. Toate acestea explică doar jumătate din rezultatul obținut de către liberal-democrați, restul le aparține. În cadrul unei ședințe cu ușile închise, toate acestea merită să fie analizat la rece. Acolo, domnul Leancă va trebui să răspundă pentru eroarea politică comisă prin afișarea domniei sale alături de premierul român Victor Ponta. O greșeală care are partea ei de contribuție la modelarea comportamentului electoral al moldovenilor față de liberal-democrați.

Comentatorii politici români spun că Leancă s-a grăbit atunci când a  anunțat că îl susține pe Ponta. Asta l-a costat. Jurnaliștii moldoveni, mai plastici, afirmau că, ”Leancă a pus la zid PLDM-ul”. Nedumerit până acum de gestul premierului moldovean, întreb - de ce la lansarea domnului Ponta în campania electorală nu a fost prezent președintele Partidului Democrat din Moldova, domnul Marian Lupu? Era mai logic, domnia sa a fost cel care și-a pus semnătura pe acordul de colaborare dintre PSD și PDM. Cine l-a rugat pe domnul Leancă să se ducă la București?

Domnul Filat a afirmat că nu a știut despre intenția domnului Leancă de a-l susține pe domnul Ponta, dacă este așa, președintele liberal-democraților este în măsură  să primească justificările cuvenite și după discuțiile de rigoare, să stabilească formula cea mai potrivită care ar consolida și ar întări partidul din care ambii fac parte. Acum nu e momentul cel mai potrivit pentru concurențe interne. Altfel, tragica moarte a domnului Butmalai nu ar avea nici o însemnătate.