IOHANNIS NU VREA SĂ CALCE PE GREBLELE POLITICII MOLDOVENEȘTI

Președintele Partidului Liberal anunță că nu mai crede în integrarea europeană a Republicii Moldova și că cetățenii moldoveni sunt amăgiți. Dacă vrem integrare europeană trebuie să ne unim cu România, declară Mihai Ghimpu. De aici.

Anunțul liderului liberalilor moldoveni vine după ce, pe 20 septembrie 2017, președintele Klaus Iohannis a declarat că România trebuie să ajute instituțional Republica Moldova și nu anumiți politicieni moldoveni. De aici.

Declarația președintelui Iohannis a dat fiori reci dreptei politice moldovene care se aștepta la o posibilă asistență tehnică și politică din partea unor cercuri oficiale românești. Șeful statului român a spulberat orice urmă de speranță a opoziției extraparlamentare din Republica Moldova atunci când, cu subiect și predicat, l-a felicitat pe premierul moldovean Pavel Filip. „ (…) Moldovenii merită întreaga atenție a României și vă felicit domnule prim ministru fiindcă dumneavoastră ați reușit în aceste vremuri complicate să conduceți Guvernul într-un fel care vă face cinste", a spus șeful statului român. De aici.

Se știe că președintele României este zgârcit la vorbe. De asta, felicitarea adresată lui Pavel Filip capătă și mai multă greutate. Laudele lui Iohannis au fost urmate de afirmația potrivit căreia oficialitățile moldovene vor primi cea de a treia tranșă a împrumutului românesc destinat Chișinăului. Declarația taie orice entuziasm protestatar al liderului PAS, Maia Sandu; anterior politicianul moldovean le sugera autorităților de la București să înghețe acordarea celei de a treia tranșe din acest împrumut. 

Președintele Iohannis, în noiembrie 2015, a refuzat aprobarea acestui împrumut afirmând că, “în Moldova, nu există certitudinea continuării procesului de reforme”. De la Chișinău, Maia Sandu, Andrei Năstase ori Ion Sturza, care își doreau declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, au îndemnat Bucureștiul să nu acorde sprijin financiar guvernului Filip. Blocarea împrumutului românesc pentru Republica Moldova a alimentat protestele opoziției politice extraparlamentare din fața Parlamentului (ianuarie 2016).

Între timp, autoritățile române au conștientizat că trebuie să fie foarte atente la tot ce mișcă  în Republica Moldova. Vocile care afirmă că Bucureștiul oficial ar putea fi dus în eroare, se înșeală. La Cotroceni, dar și în Palatul Victoria, există certitudinea că la Chișinău procersul de reforme continuă. Mai mult, decidenții politici români încep să observe  că agenda politică a PAS și PPDA nu are nimic cu interesul național al României, de a menține Moldova în siaj european și de a ajuta la păstrarea stabilității politice și economice între Prut și Nistru. Amintesc că, după o ședință a CSAT, din noiembrie 2016, președintele Iohannis a declarat că „obiectivul strategic al României este integrarea europeană a Republicii Moldova”. La ședința respectivă a CSAT a fost aprobat un plan strategic pentru integrarea europeană a Moldovei.

În spațiul public moldav, liderul PPDA, Andrei Năstase continuă să afirme că în Republica Moldova are loc „un circ organizat de guvernarea Filip”. De aici.

Nu știu dacă Andrei Năstase consideră drept ”circ” lista de măsuri primite de Pavel Filip la sfârșitul lunii ianuarie 2016, de la primul ministru român al vremii, Dacian Cioloș. Atunci premierul României a anunțat că statul român condiționează acordarea împrumutului de 150 de milioane de euro de un set de măsuri concrete pe care Guvernul de la Chișinău trebuie să le execute. De aici.

 

La un an și jumătate distanță, toate punctele din lista lui Cioloș au fost îndeplinite. Nici un comentator politic, fie el de la București ori de la Chișinău, nu a crezut că executivul moldovean va putea îndeplini măsurile aflate pe lista Bucureștiului. Opoziția extraparlamentară, în mod defetist, prognoza falimentul statului moldovean. 

Cu siguranță, la Cotroceni se știu toate aceste lucruri. Așa cum se știe că, pe portalurile on-line ale presei aflate în siajul opoziției extraparlamentare din Republica Moldova ori cele ale socialiștilor moldoveni nu a apărut nici o știre referitoare la întâlnirea lui Iohannis cu Pavel Filip.  

Maia Sandu și Andrei Năstase au conștientizat că, felicitările președintelui Iohannis adresate premierului Filip sunt de fapt laude indirecte la adresa președintelui PDM, Vlad Plahotniuc, coordonatorul majorității parlamentare care a susținut implementarea reformelor cerute de Bucureștiul oficial. 

Constat, cu satisfacție, că abordarea președintelui României față de Republica Moldova este una matură și pragmatică. O abordare care pleacă de la realitatea din teren. Semn că ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, are o altă strategie de relaționare cu oficialii moldoveni și nu numai.

O strategie care pleacă, probabil, de la ideea că România a cheltuit în Republica Moldova enorme resurse de încredere pentru a obține un rezultat considerabil de mic. Tocmai pentru ca statul român să nu mai calce pe aceleași greble, susțin noua abordare a președintelui Iohannis, cea care spune că cea mai bună investiție a statului român este în instituții și cetățeni, și nu în politicieni. Și asta în ciuda unor abordări mai puțin prietenoase față de statul român, ale unor politicieni moldoveni care nu s-au obișnuit cu funcția pe care o ocupă.