luni, 4 septembrie 2017

CE SE VA DISCUTA LA ȘEDINȚA COMUNĂ A GUVERNELOR ROMÂNIEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA DE LA CHIȘINĂU



La mijlocul lunii iulie, aflat la Chișinău, premierul român Mihai Tudose a anunțat că a convenit cu omologul său din Republica Moldova, Pavel Filip, organizarea unei ședințe comune de Guvern, în această toamnă, la Chișinău. Mihai Tudose declara că, până la data organizării acestei întâlniri a celor două Cabinete de Miniștri, vor avea loc "întâlniri lunare la nivel de miniștri pentru a impulsiona proiectele comune". De asemenea, premierul Tudose afirma că, până la sfârșitul lunii iulie, miniștrii de interne ai celor două state, vor avea o întâlnire de lucru.   De aici.


Nu am cunoștință ca în luna august să fi avut loc o întânire comună a celor doi miniștrii de interne. A avut loc o întâlnire a șefului Poliției de Frontieră din Republica Moldova, Fredolin Lecari, cu omologul său român, Ioan Buda. Dar încă nu putem vorbi despre un punct de control comun la frontiera moldo-română. De aici.


Care vor fi însă subiectele care vor fi dezbătute în ședința comună a celor două guverne care va fi organizată la Chișinău?


În fața corpului diplomatic român președintele Iohannis a afirmat că prioritatea permanentă a României, o reprezintă dezvoltarea parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”. De aici.


Declarația președintelui român vine să confirme faptul că temele mai vechi, de interconectare strategică, de consolidare a instituțiilor democratice și proiectele cu beneficii directe pentru cetățenii din Moldova, vor continua. Deci, nimic extraordinar pe agenda de lucru a celor două Guverne, subiectele sunt cunoscute. Și totuși, care să fie motivul real pentru care, la șase luni de la cea de a treia ședință comună a celor două guverne, desfășurată în martie 2017 la Piatra Neamț, a fost anunțată încă una? Ce s-a întâmplat în acest răstimp pentru ca, la Chișinău, să se desfășoare încă o reuniune comună a celor două Cabinete de Miniștrii?


Cred că răspunsul la această dilemă este legat de comportamentul de politică externă al Guvernului Filip. Ultimele acțiuni ale Cabinetului Filip, dar și ale Parlamentului moldovean, vin să arate factorilor decizionali de la Bruxelles, de la Moscova ori de la Washington că Republica Moldova este suverană în acțiunile ei. Declarația Parlamentului Republicii Moldova, din 21 iulie, prin care s-a cerut autorităților ruse retragerea trupelor militare pe care le are dislocate în regiunea transnistreană,  dincolo de a fi un gest de aducere aminte a rezoluției summit-ului OSCE de la Istanbul, a făcut parte din același complex de gesturi prin care statul moldovean își apără interesele de securitate. A-l declara indezirabil pe vicepremierul Federației Ruse este o măsură curajoasă care presupune un anumit grad de risc. Gesturile de suveranitate și independență făcute de autoritățile de la Chișinău au atins interesele Federației Ruse în regiune.
 

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, susține că acei care au influențat autoritățile moldovenești să ceară la ONU retragerea trupelor ruse din Transnistria, doresc să provoace un război în regiune. De aici.


Amintesc că, acțiunile Guvernului Filip au venit ca urmare a votului din 7 iulie 2017, atunci când Duma de Stat a Federației Ruse a hotărât păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană. Prezența trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, fără un acord suveran, este un atac la adresa suveranității ei. Desigur statul rus, poate respinge, la ONU, inițiativa moldavă, pentru asta ar trebui să ofere argumente plauzibile. Nu cred că aceste argumente, bazate pe norme internaționale, ar putea fi formulate.


Cred că, viitoarea ședință comună a celor două Guverne va avea loc înaintea desfășurării Adunării Generale a ONU. Până atunci, oficialii statului român vor găsi, suficiente motive pentru a sprijini inițiativa Republicii Moldova de la ONU. Nu pentru că ea ar fi îndreptată împotriva Federației Ruse, ci în baza respectului pentru dreptul internațional aflat în vigoare.


Și asta în ciuda faptului că anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă l-a torpilat, încercând să-l arunce în aer. 

Post Scriptum

La data publicării acestei note de blog, în spațiul public (atât românesc cât și moldovean) încă nu au apărut informații referitoare la data la care va fi organizată această ședință comună a celor două Guverne. Sper că, până atunci, va avea loc și o întâlnire a celor doi miniștrii de interne. Au despre ce discuta.
 

Un comentariu:

  1. Mai intâi, nene NICHITUS, va trebui să explici opiniei publice careia i te adresezi de ce ai prezis cu surle si trâmbițe rasunatoare venirea la CHISINAU A PRIMULUI MINISTRU al ROMANIEI de ZIUA INDEPENDENTEI !! E PUNCTUL NODAL AL INTREGII CONSTRCTII MEDIATICE pe pare te opintesti sa o prestezi.
    APOI MAI VORBIM!!

    RăspundețiȘtergere