2016 - ANUL LUI PAVEL FILIP. VICTORIA NU-I A LUI

Să ne aducem aminte. Anul 2016 a început sub semnul declanșării alegerilor anticipate și al protestelor organizate de Platforma Demnitate și Adevăr. Nu știm căror presiuni politice externe s-a supus domnul Timofti în momentul în care l-a desemnat în calitate de premier pe Ion Sturza, dar a făcut-o, mai apoi, a refuzat desemnarea lui Vlad Plahotniuc în calitate de prim-ministru. A vrut, în ianuarie 2016, președintele Timofti să declanșeze anticipatele?  

După aproape cinci ore de asediu al Parlamentului moldovean, pe 20 ianuarie, atunci când liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, s-a ales cu capul spart de către manifestanți iar ministrul educației, Corina Fusu, cu vânătăi sub coaste, Pavel Filip a depus jurământul în fața președintelui. Într-un context politic complicat, Partidul Democrat din Moldova și-a asumat responsabilitatea guvernării unui stat aflat pe marginea falimentului. Stabilizarea statului moldovean părea atunci aproape imposibilă.

Primul ministru Filip a avut o sarcină dificilă – să țină presiunea populară sub control și să evite colapsul financiar al statului. De asta, a demarat dialogul cu partenerii de dezvoltare și cu România. Prima vizită oficială premierului Filip a fost la București, unde a aflat că pentru a primi prima tranșă a împumutului românesc, guvernul moldovean trebuie să îndeplinească câteva măsuri prin care ar demonstra voința pentru schimbări. Așa au început reformele.

Pe 4 martie 2016, Curtea Constituțională a hotărât ca șeful statului să fie ales prin vot direct. Decizia a scos de pe agenda politică moldovenească amenințarea alegerilor parlamentare anticipate și a redus la zero apetența opoziției parlamentare, ori extraparlamentare, pentru manifestări stradale – încet corturile din centrul Chișinăului au dispărut. Agenda politică a partidelor a fost schimbată iar Partidul Democrat a preluat inițiativa. 

În luna mai domnul Plahotniuc este la Washington, unde a avut o întrevedere cu doamna Victoria Nuland. SUA se raporta pragmatic la sediul real al puterii politice moldovenești și, în acest fel, îi legitimau fruntașului democrat calitatea de coordonator al coaliției de guvernare, cea care patronează realizarea reformelor. Între timp, un sondaj de opinie realizat la solicitarea publicației Timpul dezvăluia faptul că în turul doi al alegerilor prezidențiale s-ar confrunta Maia Sandu și Igor Dodon. Era o primă încercare de legitimare a doameni Sandu ca lider incontestabil al opoziției pro-europene. Previziunile sociologilor au fost corecte – doamna Sandu și Igor Dodon au fost prezenți în turul doi.

Prima tranșă a împrumutului românesc, în valoare de 150 de milioane de euro, a venit târziu – abia la 3 august. Adepții declanșării alegerilor parlamentare anticipate au îndemnat deseori Bucureștiul oficial să nu acorde sprijin financiar guvernului Filip. Partizanii apropierii Chișinăului de Moscova, jubilau sonor. Refuzul președintelui Iohannis de alocare a împumutului financiar destinat Moldovei a alimentat speranța opoziției, care a crezut că, în lipsa banilor românești, coaliția majoritară din Parlament va fi nevoită să declanșeze alegerile anticipate. Nu a fost să fie. O întrebare totuși persistă: A știut președintele Iohannis, ori nu, că blocarea împrumutului pentru Moldova a dat apă la moara intereselor ruse și a alimentat războaiele politice moldovenești?

 

Declarația de la sfârșitul lunii august a amabsadorului american la Chișinău, domnul James Pettit, că Republica Moldova nu e România, și că Moldova trebuie să rămână un stat suveran și independent, în interiorul unei granițe sigure, este principala declarație politică a anului 2016. A fost o punere la punct a tuturor celor care, de la București, încercau să tuteleze Chișinăul. Rezultatul se cunoaște, în România, formațiunea politică condusă de domnul Băsescu abia a trecut pragul electoral. 

Declarația oficialului american apărea la câteva zile după vizita oficială a premierului României, Dacian Cioloș, la Chișinau, care a adus cu el și prima tranșă a împumutului. Cioloș spunea atunci că, indiferent de rezultatele alegerilor prezidențiale din Moldova,  „este esențial ca reformele care au fost începute, să continue”. Ceea ce se întâmplă. Continuarea reformelor a dus la semnarea Acordului cu FMI și reluarea suportului UE pentru Republica Moldova. 

Era clar că, atât la Burxelles, cât și la București exista îngrijorarea că Igor Dodon ar putea deveni șeful statului moldovean. Domnul Dodon afirma, în vara anului 2016,  și continuă să afirme și după victoria sa la prezidențiale că, vectorul de dezvoltare europeană al Moldovei trebuie să fie schimbat. Declarația oficialului american a fost una care a sugerat contrariul, la granița de est a României, Statele Unite își doresc păstrarea actualului status quo geopolitic.

În septembrie 2016, a devenit clar că războiul informațional pe care îl practică Federația Rusă la adresa Moldovei este o componentă a unui război hibrid. S-a vorbit despre faptul că alegerile prezidențiale vor fi în mod sigur fraudate iar acest lucru ar duce la startul unui revolte de proporții îndreptate împotriva lui Vlad Plahotniuc. Opoziția aștepta acest nou val de proteste. Organizarea impecabilă a alegerilor prezidențiale, retragerea din cursa electorală a domnului Lupu a făcut imposibil orice protest. 

Pentru formațiunile politice pro-europene, victoria domnului Dodon la prezidențiale a picat cât se poate de prost. Președintele Dodon este ambițios și insistent în ideile lui, idei care vin în sprijinul reinstalării domniației Federației Ruse între Prut și Nistru. Semnalele pe care le-a dat la Congresul PSRM ne arată că, încet, dar sigur, Dodon va intra în conflict cu instituția parlamentară, va intra în război cu publicul care nu-i împărtășește ideile, va înjura Uniunea Europeană și, mai apoi, România - ca într-un final să ceară federalizarea Moldovei.

 

Victoria a PSD-ului în România a impus și modernizarea PDM. Era absolută nevoie – dreapta pro-europeană a intrat în comă. Spiritul protestatar al PPDA s-a decredibilizat, Maia Sandu a conștientizat că partidul ei abia răsuflă, iar PLDM-ul domnului Cibotaru e în hibernare. Singurul lider care poate opune rezistență concretă planurilor enunțate de către Igor Dodon rămâne a fi liderul PDM, Vlad Plahotniuc. Știe cum, are cu ce. Vor unii sau nu, reîntoarcerea politicienilor cu fața către moldoveni, revenirea la patriotismul moldovenesc prin conceptul "Aici. Acasă. În Moldova" înseamnă folosirea la maximum a resurselor financiare/umane proprii și reprezintă o posibilitate sigură de supraviețuire a statului moldovean într-un context internațional absolut imprevizibil. 

Dacă la începutul anului 2016 s-a crezut că Moldova dă faliment, echipa guvernamentală a PDM-ului a reușit să evite acest lucru. Cu siguranță, anul 2016 a fost anul primului ministru Filip. Victoria i-a aparținut însă domnului Dodon – domnia sa a ajuns președintele Republicii Moldova. Vom vedea, în 2017, dacă această victorie îi va aduce folos ori nu.

SCHIMBAREA LA FAȚĂ A PARTIDULUI DEMOCRAT

Vlad Plahotniuc este noul lider al Partidului Democrat din Moldova. În discursul său de investire noul preşedinte a anunțat care sunt prioritățile PDM pe durata mandatului său. 

Plahotniuc a anunțat că PDM va fi un partid al cetățenilor unde fiecare moldovean îşi va putea expune viziunea lui asupra dezvoltării statului. "Cel mai bun loc pe care Partidul Democrat trebuie să-l ocupe ca să fie aproape de oameni, nu este pe scena politică. (…) Odată și odată trebuie să ne coborâm între oameni", a declarat Vlad Plahotniuc. „PDM-ul va veni cu o iniţiativă de reformare a clasei politice, începând de la optimizarea Parlamentului şi a Guvernului, transmiterea reală în mâna poporului a controlului asupra Parlamentului,identificarea pârghiilor, prin care cetăţenii să-i poată sancţiona pe cei care nu îşi fac treaba în timpul mandatului”.  De aici.

Plahotniuc a mai declarat că se va axa pe modernizarea formațiunii politice, ca să devină un partid care promovează interesele cetăţenilor şi nu unul cu interese geopolitice. "Avem în Moldova diverse partide: pro-ruse, pro-românești, proamericane. Aceste divizări forțate a societății, isterizează populația și crează pentru toți o atmosferă de totală nesiguranță în țară. În Moldova, în campaniile eletorale în special, dar și deseori după, ai senzația că se rup în bătăi americanii, europenii, românii, rușii. Dar unde-s moldovenii aici? Care-i partidul moldovenilor? Care-i partidul la care pot să raporteze oamenii, să meargă cu încredere spre el, știind le va rezolva problemele. Partidul acesta trebuie să fie Partidul Democrat", a spus Vlad Plahotniuc. De aici.

De asemenea președintele Partidului Democrat a menționat că a venit timpul ca cei care fură să stea la pușcărie."Nimeni nu trebuie să se mai simtă protejat atunci când face inegalități, trebuie să înțelegem că vine vremea tuturor celor care fură să stea la pușcărie, indiferent de relațiile sau blatul care-l are”, a declarat Plahotniuc. De aici.

Noul lider al democraților moldoveni și-a explicat viziunea politică afirmând că ea este definită de dorința cetățenilor moldoveni, indiferent de etnia lor, “de a avea o ţară, în care să dorească să trăiască, să înveţe şi să muncească, ei şi copiii lor, fără necesitatea de a pleca şi de a căuta un ban şi un rost prin lumea mare. Insist pe ideea că viziunea noastră trebuie să fie orientată mai mult spre interiorul ţării, decât spre exterior. Ea ar putea fi redată prin sintagma Aici, Acasă, în Moldova.” De aici. 

Schimbarea la față a Partidului Democrat din Moldova este  necesară și inedită. Legitimitatea internă a schimbărilor pe care democrații vor să le impună vieții politice din Moldova ține de construcția națiunii civice moldovenești – indiferent de etnia locuitorilor dintre Prut și Nistru, toți sunt moldoveni. Pentru a se mândri cu această identitate, președintele PDM consideră că, a) moldovenii vor avea dreptul de a își sancționa aleșii, b) PDM se va transforma într-un partid care va promova moldovenismul pro-european (sintagma aparține politologului Dan Dungaciu), c) lupta împotriva corupției devine o prioritate a PDM și va continua indiferent de protecții politice, d) noua viziune politică, „Aici, acasă. În Moldova”, s-ar traduce prin sintagma – prin noi înșine și va deveni politică de stat. ( doctrină politică de esență liberală lansată în 1905 de Vintilă I.C.Brătianu )

Exact despre asta e vorba – echipa condusă de Vlad Plahotniuc și-a dat seama că actualul context politic internațional, cu o Rusie care joacă dur și are interesul să slăbească suveranitatea statului moldovean, cu o Uniune Europeană slăbită și care a oprit înaintarea către Est, singura soluție pentru Moldova ține de întoarcerea la resursele proprii, atât cele financiare cât și cele umane. Probabil este vorba de o speranță pe care liderul PDM o oferă unei societăți atomizate, îmbătrânite și marcată de sărăcie. E o voință politică care face apel la patriotism. Domnul Plahotniuc aruncă societății dintre Prut și Nistru o provocare inedită, dar foarte corectă – dacă nu noi, atunci cine? De fapt este singura soluție pentru ca statul moldovean să supraviețuiască acestui imprevizibil context politic internațional. 

Dacă va reuși să-i unească pe moldoveni, iar cele patru elemente conținute în programaticul discurs al noului președinte PDM, dezvăluie asta - Vlad Plahotniuc va surprinde plăcut. Oponenții politici ai domniei sale afirmă că este atotputernic – dacă ne va uni, înseamnă că au, în sfârșit, dreptate.

DOSARUL TRANSNISTREAN ȘI ECHITATEA SISTEMULUI DE PENSII

Ce ar avea în comun dosarul transnistrean cu echitatea sistemului de pensii din Republica Moldova? La prima vedere mai nimic. Și totuși.

Puțini dintre observatorii vieții politice dintre Prut și Nistru au aflat despre opoziția pe care au depus-o unii la reforma sistemului de pensii din Moldova. Dar această rezistență a existat. A fost o împotrivire feroce și departe de ochii presei. Oponență care, în spatele ușilor închise, acolo unde jurnaliștii nu au acces, acolo unde reprezentanții unor ministere au făcut tot posibilul să pună bețe în roate inițiativei de reformă a pensiilor propuse de guvernul Filip. Chiar dacă în fața primului ministru nimeni nu a comentat, echipa de specialiști ai Ministerului Muncii a fost cea care a dus greul pentru a convinge că noua formulă de  calculare și unificare a sistemului de pensii, este una salvatoare și necesară. Până la urmă, la limită, cu votul a 51 de deputați, proiectul a fost aprobat.  În ciuda criticilor. În ciuda rezistenței.

Textul de mai jos este însă despre altceva. Zilele trecute, ministrul Grigoraș a semnat un memorandum de colaborare cu o importanță organizație neguvernamentală din Austria, „Concordia.Proiecte Sociale”, al cărui președinte este Hans Peter Haselsteiner, ex-președinte al camerei Deputaților a Parlamentului austriac. Haselsteiner este unul din cei mai influenți politicieni din Austria și ex-președinte al grupului Strabag, una dintre cele mai importante companii de construcție din lume, cu o cifră de afaceri anuale de peste 10 miliarde de euro.  

  

Toate bune și frumoase, dar amintesc că, în 2017, statul austriac va deține președinția OSCE, iar reprezentantul special pentru reglementarea dosarului transnistrean va fi ambasadorul austriac Wolf Dietrich Heim. Ambasadorul austriac a anunțat că în a doua jumătate a lunii ianuarie 2017 intenționează să viziteze Chișinăul pentru a discuta în detaliu cu partea moldavă aspectele organizatorice și activitățile care urmează a fi planificate de Austria pe timpul deținerii acestui mandat.

Șă fi trecut guvernul Filip la noi forme de diplomație? De ce nu? Memorandumul de cooperare dintre „Concordia. Proiecte Sociale” și Ministerul Muncii, este un prim-pas spre impulsionarea cooperării între aceste două părți, în beneficiul moldovenilor dar și o recunoaștere a eforturilor pe care le face deja „Concordia” în Moldova pentru susținerea copiilor, vârstnicilor și familiilor din grupurile social vulnerabile. 

Pe 18 decembrie 2016, organizația „Concordia” a organizat la Viena, în Palatul Ferstel, un concert anual de binefacere, în cadrul căruia au fost colectate fonduri pentru susținerea copiilor moldoveni aflați în situații de risc și a familiilor nevoiașe. La eveniment a participat președintele Consiliului Național al Parlamentului Austriei, ministrul federal al Familiei și Tineretului al Austriei, ministrul Justiției și alți. Prezența doamnei Grigoraș la eveniment nu a fost în zadar. Concertul anual al Concordia, aflat la a patra ediție, a reușit colectarea a 60.000 de euro, bani care, în Moldova, vor fi folosiți pentru susținerea programelor de îngrijire a copiilor și tinerilor dezavantajați.  

În discursul său de deschidere al concertului de binefacere, gazdele au spus că „știm poveștile de viață ale tinerilor moldoveni, de asta am deschis acolo două centre de plasament mari, iar copiilor le-am oferit un mediu mai prietenos de trai ce corespunde nevoilor individuale, precum casele de tip familial. Vrem să fim prezenți în Moldova, de asta am semnat acest memorandum de colaborare”.

De fapt asta este ideea – dincolo de rezistența pe care beneficiarii vechiului sistem de pensii a făcut-o reformei, dincolo de criticile pe care ministrul Grigoraș le-a primit din partea reprezentanților societății civile, lucrurile bune pe care le face echipa ministrului muncii au primit recunoaștere internațională. 

În contextul preluării de către Austria a dosarului transnistrean, această recunoaștere este importantă. Dincolo de participarea la o acțiune filantropică, doamna Grigoraș, probabil și la sugestia colaboratorilor apropiați, a făcut dovada cunoașterii diplomației populare. Asta contează.

Memorandumul semnat dă posibilitate atât organizațiilor de protecție a copilului care activează în Moldova, cât și Ministerului, să beneficieze de noi deschideri pentru colaborare, și de cei nu, de noi posibilități de finanțare. 

E un pas înainte pentru protecția celor aflați în dificultate, un pas înainte pentru consolidarea familiei și, într-un final, un pas pentru unificarea și societății moldave. Până la urmă despre asta e vorba, despre etică și echitate. Iar anularea pensiilor speciale, care a adus ministrului Grigoraș multe bătăi de cap, exact asta a făcut: a adus echitate și concordie în sistemul de pensii.  

concordie - substantiv feminin, înțelegere, armonie - din latinescul concordia.