MOLDOVENII - ÎNTRE CIOCANUL RUSESC ȘI NICOVALA EUROPEANĂ

Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a prezentat raportul cu privire la progresele în implementarea politicilor de vecinătate. Potrivit documentului statul moldovean are serioase probleme în sectorul financiar iar reformele stagnează. Oficialul european a recunoscut că dificultățile din domeniul financiar se datorează faptului că economia Republicii Moldova a cunoscut o scădere a relațiilor comerciale cu Ucraina și Federația Rusă din pricina numeroaselor embargouri comerciale impuse de Federația Rusă. În același timp, în document se arată că plasarea sub administrare specială a trei bănci comerciale mari este un risc pentru o dezvoltare economică stabilă.

Potrivit raportului, Republica Moldova a avansat în domeniul drepturilor omului și al libertăților fundamentale. Mass-media s-au bucurat de un nivel înalt de libertate în comparație regională,  Guvernul a implementat legislația privind reforma sistemului judiciar, atingând repere semnificative stabilite în Strategia de reformare a sectorului justiției 2011-2016. Cu toate acestea, reforma Procuraturii a stagnat, iar corupția a rămas o problemă majoră.

Pe de altă parte, zilele trecute, ambasadorul rus în România amenința în mod tranșant Republica Moldova spunând că semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană va fi urmată de consecințe. Chiar dacă a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Moldova are obligații față de Comunitatea Statelor Independente, prevederi comerciale conținute în Acordului de Asociere contravin obligațiilor din cadrul CSI, așadar vor fi niște consecințe economice, a atenționat oficialul rus. Ambasadorul rus de la București a spus că Federația Rusă nu va trece cu vedere acțiunile întreprinse de Chișinău pentru apărarea spațiului său informațional. ”Nu vom ignora, discriminarea presei de limba rusă din Moldova, ori restricțiile impuse jurnaliștilor ruși de a veni la Chișinău”, a spus oficialul rus.

Amenințările sunt clare – dacă oficialii de la Chișinău vor continua implementarea reformelor conținute în Acordul de Asociere economia moldovenească va mai primi din partea rușilor o serie de lovituri sub centură. Loviturilor economice, posibil li se vor alătura și loviturile politice - Curtea de Apel Comrat a validat alegerile pentru funcția de guvernator al Autonomiei Găgăuze și mandatul de bașcan al Irinei Vlah. În timpul campaniei electorale, doamna Vlah a militat deschis pentru integrarea regiunii găgăuze în spațiul euro-asiatic și pentru federalizarea statului moldav.

Pentru ca ecuația politică moldovenească să fie și mai complicată, domnul Dodon și domnul Renato Usatâi, au anunțat pe rețelele de socializare că vor lucra împreună la alegerile locale. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a postat o fotografie de la întâlnirea pe care a avut-o la Moscova cu omul de afaceri Renato Usatâi. „Suntem gata de alegerile locale!”, a spus domnul Dodon. Înaintea alegerilor parlamentare din 2014, cei doi politicieni au anunțat faptul că intenționează să devină parteneri politici. O participare comună a celor doi în alegerile locale va reduce din șansele domnului Chirtoacă de a câștiga primăria Chișinău și face posibilă mărirea șanselor pentru impunerea unui primar socialist în municipiul Bălți. 

Aflați între ciocan și nicovală, factorii de decizie de la Chișinău sunt puși în situația de a naviga atent printre iceberguri. A crește tempoul de implementare a reformelor europene înseamnă a flutura pânza roșie în fața unui urs deja înfuriat. A trage frâna de mână în relațiile Moldova – Uniunea Europeană înseamnă a spune la revedere unor granturi europene importante. Ce e de făcut?

Dificultățile pe care le are de înfruntat echipa guvernamentală aleasă de domnul Leancă și preluată de domnul Gaburici nu sunt deloc simple – de a implementa reformele europene fără a enerva factorii de decizie de la Kremlin, păstrarea unor relații cât de cât cordiale între Chișinău și Comrat și de neadmiterea degradării situației de pe Nistru.

Gradul înalt de complexitate al provocărilor la care domnul Filat și domnul Lupu au avut de răspuns a presupus instaurarea unui Cabinet de Miniștri care a fost investit și cu suportul comuniștilor moldoveni. PCRM-ul nu și-a delegat nici un reprezentant în guvern dar solicită șefia unor agenții aflate sub control parlamentar – lucru firesc odată ce politica este arta compromisurilor – cedezi într-o poziție pentru a câștiga în alta. Păstrarea precarului echilibru parlamentar presupune cedarea unor funcții comuniștilor. Neonorarea promisiunilor ar face ca soarta existenței cabinetului Gaburici să atârne de un fir de păr. Sabia lui Damocles ar atâtna deasupra noastră a tuturor.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Nicu Popescu, de la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, cu sediul la Paris, afirmă că, în condițiile geopolitice în care se află Republica Moldova, e de așteptat ca oficialii de la Chișinău să reducă de viteza de implementare a reformelor europene. ”Așteptările pentru 2015 sunt mult mai modeste”, a declarat expertul.

Neobișnuiți în a vedea nuanțe, oficialii europeni privesc nedumeriți la complicata echilibristică moldovenească, și nu pot înțelege de ce albul nu e curat și are negru în el. 
De modul în care diplomații moldoveni vor ști să explice culorile situației în care se află Chișinăul depinde păstrarea suportului european pentru Moldova. E clar că Ministerul de Externe de la Chișinău trebuie să continue dezvoltarea dialogului strategic cu Statele Unite ale Americi și dezvoltarea capacității de apărare a Moldovei. Dar la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga, echipa doamnei Gherman ar trebui să transmită tuturor că Moldova rămâne în siajul european dar tempoul de implementare al reformelor europene depinde de situația geopolitică din regiune.O victorie a separatiștilor în sudul Ucrainei va duce Moldova mai aproape de Kremlin.

.

CE FEL DE CLARIFICĂRI AȘTEAPTĂ ROMÂNIA DE LA DOMNUL VORONIN?

În urmă cu un an, în discursul referitor la anexarea Crimeei, Vladimir Putin, a vorbit deschis despre revizuirea consecințelor destrămării Uniunii Sovietice. Autoritățile ruse percepeau atunci, ca și acum, crearea Parteneriatului Estic ca o ofensivă, a Uniunii Europene și a NATO, către spațiul sovietic, considerat de către administrația Putin ca făcând parte din sfera de influență rusă. Această ofensivă era, și este percepută, ca un atac asupra interesului rus în regiune. Pentru cei care au știut să asculte discursul lui Putin, era clar că va fi pusă în aplicare o contraofensivă. 

Opțiunii pro-Europene a Ucrainei i s-a opus violent, opțiunea pro–Rusia și războiul din estul Ucrainei. Kremlinul a spus că Dumnezeul catolic trebuie dat afară din Ucraina - ortodoxie ori moarte.

În ciuda sancțiunilor occidentale impuse Federației Ruse, strategii de la Kremlin nu și-au schimbat și nu își vor schimba viziunea lor asupra Estului Europei  - de creare a unei zone tampon care să-i separe de Uniunea Europeană și NATO. După ocuparea și anexarea peninsulei Crimeea, după destabilizarea estului ucrainean, Federația Rusă a acumulat în Crimeea un arsenal militar uriaș - peninsula s-a transformat într-un avanpost militar rus la Marea Neagră. 

Prin instalarea unor mijloace anti-acces și area denial rușii au deja  posibilitatea să blocheze accesul navelor în perimetrul Mării Negre și să modifice harta geopolitică a bazinului Mării Negre. O rachetă cu rază medie de acțiune în două trei minute poate lovi Chișinăul, Iașul, Bucureștiul ori Constanța. Conform planului de înarmare a Federației Ruse, până în 2020 flota rusă a Mării Negre va primi 6 noi submarine de ultimă generație, fregate și nave care plasează mine. Modificarea echilibrului geopolitic al Mării Negre înseamnă că statele din Parteneriatul Estic vor trebui să se mulţumească cu forme intermediare de aliniere la Uniunea Europeană dar în esenţă o iluzorie mimare a apartenenţei la ordinea occidentală. E clar că, nici Ucraina, nici Republica Moldova, nici Georgia nu vor adera efectiv la alianţele occidentale. Este preţul pe care europenii îl plătesc pentru a avea pace cu Rusia lui Putin.

E modul impus de Moscova pentru a ține departe de frontierele spațiului ortodox , modul occidentalo-catolic de gândire. 

În urmă cu un an, pe data de 21 martie 2014, deputații moldoveni s-au reunit într-o ședinţă cu uşile închise, unde au discutat despre anexarea peninsulei Crimeea și securitatea statului moldovean. La ea au fost invitaţi şi reprezentanţii ministerelor care au atribuţii la menținerea ordinii și securității statului moldovean, precum şi șeful Serviciului de Informaţii şi Securitate. La finalul întâlnirii nu a fost adoptată nici o hotărâre. Domnul Corman, pe atunci președinte al Parlamentului moldovean, a spus presei moldave că, deşi situaţia din regiune este tensionată, nu există motive de panică.

 

Existau însă suficiente motive de spaimă. Președintele rus le enunțase voalat în discursul referitor la anexarea Crimeei. Analiștii Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova le-au prezentat domnului Mihai Bălan, șeful acestei instituții, iar domnia sa, în ședința închisă a legislativului le-a adus la cunoștința corpului de deputați.  Deputații moldoveni nu au înțeles însă că  progresul obținut de Republica Moldova pe agenda asocierii la Uniunea Europeană a trezit atenția strategilor de la Kremlin care vor pune în aplicare planuri pentru reducerea vitezei cu care Moldova se apropia de Uniunea Europeană. Ceea ce s-a și întâmplat. 

Rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova a demonstrat scăderea simpatiei pentru partidele pro-europene. Eșuarea negocierilor pentru formarea unei majorități parlamentare din care să facă parte toate formațiunile pro-europene a dus la formarea unui guvern minoritar care a fost instaurat și cu voturile deputaților comuniști. Faptul acesta este considerat a fi o admitere a PCRM la procesele politice decizionale din Republica Moldova. Comentatorii politici români au etichetat coaliția PLDM-PD ca fiind una euro-comunistă și au solicitat președintelui Iohannis reconsiderarea relației României cu Republica Moldova.

Recent  ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurcă a spus că statul român așteaptă clarificări referitoare la acuzațiile oficialilor moldoveni care în aprilie 2009 au acuzat România de lovitură de stat în Republica Moldova. ”Republica Moldova a creat un precedent în Europa, a fost primul stat european care a expulzat un ambasador al unui stat membru al UE. Sunt lucruri de o gravitate suficient de mare, încât să dea motive României să se gândească la oportunitatea unor gesturi politice pe care ar putea, sau nu, să le facă”, a explicat diplomatul.

Declarația făcută de domnul Lazurcă ar putea fi interpretată ca o sugestie pentru o eventuală reconsiderare a relațiilor România - Republica Moldova. La șase ani distanță de la evenimente, e pentru prima dată când apare o asemenea declarație. Este clar că, la București, unele centre de putere nu au uitat ofensele comise în 2009 de către autoritățile comuniste. 

O posibilă schimbare de discurs a Bucureștiului ar putea fi justificată prin micșorarea de către Chișinău a tempoului de implementare a reformelor conținute în Acordul de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. O schimbare de discurs ar însemna răcirea relațiilor dintre București și Chișinău. Dar această modificare de atitudine este scopul pe care îl urmărește Moscova. O asemenea reconsiderare a discursului românesc  ar însemna, de fapt, o recunoaștere a dreptului Federației Ruse de a dicta în regiune. 

Nu știu dacă acest potențial de reconsiderare a relației româno – moldovene va fi pus în mișcare. Nu știu dacă domnul Lazurcă a avut acceptul Centralei de la București pentru a face publice aceste doleanțe. Nu știu dacă domnul Voronin va prezenta clarificările sale către ambasadorul României în Republica Moldova. Dacă se dorește prevenirea apariției unor perturbări pe relația bilaterală dintre cele două state, ar fi de dorit ca acest lucru să se întâmple. Știu însă că dacă s-ar întâmpla așa ceva, ar fi un semn de respect pentru ajutorul, diplomatic, financiar, economic, pe care Bucureștiul l-a oferit în decursul anilor Chișinăului. Iar gestul, în aceste delicate momente, ar ajuta Moldova foarte mult.

Diplomația română, cu mult ulei în sistem, a cerut să i se prezinte scuze – nu cred că aceste clarificări, dacă vor fi, ar fi publice. Ele s-ar transforma într-o recunoaștere că, în calitatea sa de președinte al Moldovei, domnul Voronin a acționat greșit. 

Ori poate exact asta se urmărește? Un președinte de stat are voie să recunoască că a avut erori?

CINE SE TEME DE VLAH*? DOMNUL VORONIN ORI DOMNUL LUPU?

Irina Vlah a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan al regiunii Gagauz - Eri. Datele preliminare ale Comisiei Electorale Centrale de la Comrat arată că doamna Vlah a acumulat 51,01% din voturile alegătorilor. Pe locul doi s-a plasat deputatul democrat, Nicolai Dudoglo cu 19,05%, urmat de Valerii Ianioglo – 7,96%, Dmitri Croitor – 6,2%, Oleg Garizan – 5,11%, Ruslan Garbalî – 4,98%, Alexandr Stoianoglo – 4,97%.

Doamna Vlah a candidat independent în aceste alegeri dar a avut susținerea masivă a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. În timpul campaniei electorale, liderul acestei formațiuni, Igor Dodon, împreună cu doamna Vlah au mers la Moscova, unde s-au întâlnit cu Preşedintele Dumei de Stat a Federației Ruse, domnul Narâşkin. Acolo au discutat despre formarea grupului parlamentar „Pentru un viitor euro-asiatic al Moldovei” din care vor face parte deputații socialişti dar și despre relațiile de viitor ale regiunii autonome găgăuze cu Federația Rusă.  

Îngrijorarea comentatorilor politici din Republica Moldova ține de faptul că în timpul campaniei electorale doamna Vlah a militat deschis pentru integrarea regiunii găgăuze în spațiul euro-asiatic și pentru federalizarea statului moldav. Odată cu preluarea funcției de guvernator al regiunii autonome din sudul Moldovei, temerile au crescut, ele vorbesc despre posibilitatea ca doamna Vlah să instituționalizeze o posibilă separare a regiunii găgăuze de Republica Moldova.

Primele declarații făcute de doamna Vlah vor să liniștească spiritele. Noul bașcan al Gagăuz Eri a precizat că așteaptă ca rezultatele alegerilor să fie recunoscute oficial, că dorește să stabilească legături cât mai bune cu Chișinăul, că nu este membru al Partidului Socialiștilor și că vrea să aducă pacea în regiune. Pentru asta este gata să se întâlnească cu ceilalți candidați la funcția de bașcan pentru a purta discuții în privința unei viitoare colaborări. "Vreau să unesc toți găgăuzii, pentru a schimba viața în regiune. E foarte important pentru mine să păstrăm limba noastră în Găgăuzia și cultura," a spus presei moldovenești doamna Vlah. Sublinierile făcute de doamna Vlah sunt importante. E vorba de o recunoaștere simbolică a puterii de la Chișinău, un mod de a spune că declarațiile separatiste erau doar pentru campania electorală.

Deschiderea către o viitoare colaborare cu foștii concurenți ai domniei sale, e un semn discret că bașcanul nou ales nu își dorește o confruntare cu reprezentanții puterii de la Chișinău. Doamna Vlah cunoaște că cel puțin doi contracandidați, domnul Dodoglo și domnul Stoianoglo, au avut sprijinul Partidul Democrat. În acest moment, o confruntare pe față cu una dintre cele mai influente formațiuni politice din Republica Moldova nu este dorită. 

Dar faptele sunt fapte – candidații Partidului Democrat din Moldova au pierdut alegerile din Găgăuzia. Liderii acestei formațiuni politice trebuie să facă o analiză serioasă a motivelor pentru care doamna Vlah a câștigat simpatia locuitorilor din regiune. A spune că doamna Vlah a câștigat doar pentru că a beneficiat de suportul informațional al Federației Ruse, ar fi relativ corect, dar nu este  răspunsul adecvat situației de la fața locului. Reprezentanții din regiunea găgăuză ai Partidului Democrat din Moldova, au responsabilitatea lor pentru dezvoltarea acestui neașteptat rezultat.  

În schimb, domnul Dodon are toate motivele să fie mulțumit – liderul socialist a demonstrat că, ajutat de Federația Rusă, poate influența procesele politice din Republica Moldova și are în prezent un reprezentant în Guvernul de la Chișinău. În cazul în care alegerile vor fi validate, în calitate de başcan al Unităţii Teritorial Administrative Găgăuzia, Irina Vlah devine automat membru al Guvernului condus de Chiril Gaburici. În schimb, doamna Vlah, aleasă pe lista comuniștilor moldoveni, va trebui să renunţe la mandatul de parlamentar, locul acesteia revenind următorului candidat pe listă. Și domnul Voronin poate fi mulțumit de rezultatul din Găgăuzia – deputatul Inna Şupac, revine în fotoliul de parlamentar, iar Partidul Comuniştilor din Republica Moldova revine la numărul de 21 de deputaţi în Parlament. 

Cine se teme de victoria doamnei Vlah? Evident, liberalii moldoveni. Primul care și-a exprimat indignarea față de acest rezultat a fost primarul de Chișinău - domnul Chirtoacă a spus că alegerile din Găgăuzia au fost câștigate de către Kremlin și că după această victorie, se va dori cucerirea Primăriei municipiului Chișinău. În același timp, primarul de Chișinău s-a arătat încrezător de faptul că locuitorii Chişinăului nu vor ajunge sub influenţa rusească. E posibil ca domnul Chirtoacă să aibă dreptate și nici un simpatizant al Federației Ruse să nu își fluture steagul deasupra Chișinăului. Pentru a nu se întâmpla așa ceva, domnul Chirtoacă ar trebui să facă apel la lucrurile bune făcute pentru locuitorii municipiului, dacă există, și nu la patriotismul românesc. Victoria socialiștilor în Chișinău ar fi posibilă doar în cazul în care partidele pro-europene nu își vor coordona mișcările electorale. 

Nimeni nu pune la îndoială că Federația Rusă, prin intermediul instituțiilor media retransmise în Moldova, a influențat alegerile din regiunea găgăuză. E clar că jurnaliștii cu epoleți au schimbat destinul alegerilor. E unul din scopurile pe care le are propaganda rusă – ori poate v-ați fi așteptat să vedem la televiziunile ruse materiale despre destinul românesc al lui Ștefan cel Mare? 

Propaganda care ajunge în televizoarele moldovenilor se datorează și faptului că parlamentarii de la Chișinău nu au votat la timpul potrivit o lege a audiovizualului mai restrictivă. Deși conștienți de pericolele la adresa securității informaționale a statului moldovean, pro-europenii de la Chișinău nu au reușit să diminueze în timp util impactul influenței mediatice a Rusiei. Că așa ceva trebuia făcut, s-a spus la ședința Consiliului Suprem de Securitate din 23 martie unde s-a luat decizia de a se elabora o nouă strategie de securitate națională.

Noul document va trebui să cuprindă toate focarele de insecuritate existente. De la insecuritatea demografică la amenințările centrifuge ale separatismului găgăuz ori transnistrean. De la politici audiovizuale la politici de educație patriotică. Dar și prevenirea și modificarea unor posibile scenarii, nefericite pentru Moldova, de evoluție. Sunt gata responsabilii politici de la Chișinău să găsească forțele centripete necesare? Vom vedea. 

Un lucru e sigur – familia din care provine noului bașcan era pe timpuri de origine românească. Probabil, ocupația rusă i-a numit vlahi. Primele televizoarele sovietice au apărut mult mai târziu.     

VLÁH, -Ă, vlahi, -e, s. m. și f., adj. Nume dat în Evul Mediu de către alte popoare, românilor din stânga și din dreapta Dunării.

Traducerea textului din fotografie - Să fim alături de Rusia stă în puterile noastre. Irina Vlah pentru bașcanul Găgăuziei. Roșu, alb, albastru  sunt culorile drapelului rus.

CINE VA ȚINE PIEPT MONOPOLIȘTILOR MOLDOVENI ?

Săptămâna trecută (16 – 21 martie) premierul Republicii Moldova, Chiril Gaburici, a fost la Bruxelles unde s-a întâlnit cu comisarul european pentru politica de vecinătate, Johannes Hahn, cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg și a participat la summit-ul PPE. O săptămână plină care a adus Moldovei cel puțin două rezultate palpabile. E vorba de aprofundarea colaborării cu NATO și de asigurarea că Moldova va primi un alt statut de colaborare în cadrul Parteneriatului Estic. 

Dacă la Comisia Europeană, premierul moldovean a trebuit să repete că „integrarea Europeană constituie prioritatea programului de activitate a noului Guvern”, la reuniunea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, domnul Gaburici și doamna Natalia Gherman au trebuit să-i convingă pe partenerii europeni că, noul Cabinet de Miniștri, care are o susținere fragilă în Parlamentul moldovean, poate menține tempoul programului de reforme asumat prin Acordul de Asociere. A fost prima reuniune de acest gen, de asta, realitățile politice de la Chişinău îi preocupă în mod special pe oficialii europeni care au subliniat că, “așteaptă eforturi consecvente în direcţia consolidării parcursului pro-european”. 

În schimb, secretarul general al NATO, domnul Stoltenberg a spus că este gata să ofere Chișinăului o nouă inițiativă de cooperare în domeniul defensiv și să deschidă un oficiu NATO în Republica Moldova. Inițiativa de construire a unei Capacitații de Apărare pentru Moldova, reprezintă cel mai mare rezultat pe care l-au obținut politicienii moldoveni în dezvoltarea relației statului moldav cu această organizație de apărare colectivă. Implicațiile sunt uriașe – Armata Națională a Moldovei va beneficia de la  oportunități de învățare a artei militare oferite de către instructori NATO până la înzestrarea cu tehnică non-militară.

Unii cârcotași vor spune că domnul Leancă ar fi adus rezultate mult mai palpabile. Că domnul Leancă nu ar fi avut nevoie să repete despre dispoziția Chișinăului de a continua apropierea de Uniunea Europeană. Dar fostul prim ministru se teme de să nu fie eclipsat – de asta a amânat lansarea noului său proiect politic. De teama eclipsei solare din data de 20 martie, domnul Leancă și-a amânat prezentarea echipei de constituire a noii sale formațiuni politice.  „Chiar astăzi vroiam să ne lansăm, dar am înțeles că va fi o eclipsă și nu vroiam să fim eclipsați de fenomene naturale”, a spus Leancă. Să fie vorba de faptul că Leancă se teme și de umbra sa ori e vorba de chestiuni mult mai materiale? 

Desigur prudența nu strică. O demonstrează din plin rezultatele unui sondaj de opinie dat publicității la 16 martie. Potrivit rezultatelor cercetărilor sociologice efectuate de CBS-AXA formațiunile politice pro-europene au pierdut din simpatia moldovenilor. Rezultatul unor potențiale alegeri parlamentare demonstrează că Partidul Socialiştilor ar acumula 12,7 %, Partidul Liberal- 12,7 %, Partidul Comuniştilor - 12,5%  și Partidul Liberal Democrat - 9,7% . Deputați în Parlamentul moldovean ar mai avea Partidul Patria, cu Renato Usatâi în frunte, ar atinge 5,7 % și Partidul Democrat, pentru care ar vota 5% di cetățenii cu drept de vot. Datele sondajului realizat de către CBS-AXA în luna februarie demonstrează că mai toate partidele politice au pierdut din încrederea alegătorilor. Partidul Democrat a pierdut aproape 4%, liberal-democrații  – 3%, iar PCRM - 1,2%. Sondajul a fost realizat de Centrul de investigaţii sociologice şi marketing CBS-AXA, în perioada 22 februarie-4 martie 2015.

Într-un interviu pentru postul de radio Național FM, sociologul Ion Jigău afirma că deficitul de încredere înregistrat de partidele pro-europene se datorează atât lungilor negocieri pentru formarea unei coaliții parlamentare, cât și fenomenului de erodare a partidelor care s-au aflat la putere în perioada 2010 -2014. 

Este clar că tensiunile acumulate în societatea moldavă, atât cele geopolitice cât și cele cotidiene, provoacă adâncirea faliilor de dezbinare existente între majoritarii moldoveni și cei vorbitori de limbă rusă și provoacă deziluzii față de capacitatea apropierii statului moldovean de standardele de viață europene. Pierderea încrederii în partidele politice moldovenești înseamnă pierderea încrederii cetățenilor în instituțiile statului moldovean.  

Relativul succes al oficialilor moldoveni în efortul domniilor lor de a-i convinge pe cei de la Bruxelles că Republica Moldova va continua să rămână fidelă apropierii de Uniunea Europeană nu reprezintă un motiv de mare entuziasm pentru moldoveanul de rând. Beneficiile acestei fidelități sunt mai puțin vizibile. Confruntați cu devalorizarea monedei naționale a Republicii Moldova și înghețarea activității economice, moldovenii trebuie să facă față scăderii puterii de cumpărare a leului moldovenesc. Nemulțumirile fixate de către sondajul de opinie realizat de CBS-AXA arată că noul Cabinet de Miniștri trebuie să realizeze acțiuni concrete în a-i ajuta pe cetățeni să treacă cu bine prin această criză economică. E un ajutor care transcende preocupările politice și ține mai mult de preocupările cotidiene de supraviețuire ale cetățenilor. 

Iată de ce un accept al guvernului Gaburici de a majora prețul la  energie electrică și gaze naturale ar fi unul foarte riscant. Amintesc  că, la începutul lunii ianuarie curent, directorul general al „Moldovagaz”, Alexandr Gusev, a spus că, din cauza deprecierii leului, tarifele pentru consumatori la gazele naturale ar trebui să fie majorate.  Tot atunci, directorul „Gas Natural Fenosa”, Silvia Radu, a spus că va insista pentru majorarea tarifelor la energia electrică.
Este clar că fără ajutorul primului ministru, oficialii de la Agenția Națională de Reglementări în Energetică, care în acest moment nu doresc creșterea tarifului la gazul metan și energie electrică, nu vor putea face față celor de la Gas Union Fenosa și Moldovagaz. Cei doi monopoliști moldoveni au de partea lor faptul că tariful pentru gazul natural a crescut ultima dată în anul 2011 iar prețul la energie a crescut în anul 2012.  De partea cetățeanului stă argumentul că aceste majorări vor atrage după ele noi scumpiri de prețuri.

Dacă primul ministru moldovean își dorește creșterea potențialului de încredere în societate nu trebuie să accepte creșterea prețurilor la gaz metan și energie electrică. Vor sta alături de domnul Gaburici deputații moldoveni? Va ține piept monopoliștilor domnul Voronin? Urmează să vedem.