ÎNCEPE CAMPANIA PRE-ELECTORALĂ ?

Recentele anunțuri făcute recent de diferiți actori politici din Republica Moldova demonstrează că partidele moldovene încearcă să își găsească un loc cât mai favorabil pe linia de start a campaniei electorale din 2018.

Maia Sandu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate anunță că, la toamnă, simpatizanții PAS vor continua să protesteze împotriva noului sistem electoral. Desigur, pentru a-i sensibiliza și mai tare pe cei din PPE, care ar putea face lobby pentru încetarea ajutorului financiar al UE pentru Republica Moldova, adepții doamnei Sandu vor susține, ca și până acum, că schimbarea Codului Electoral îi avantajează pe socialiștii moldoveni și că liderul Partidului Democrat din Moldova s-ar afla într-o alianță secretă cu președintele Dodon. De aici.

Prezent pe 19-20 august la București, unde a fost constituită Alianța pentru Centenar, președintele noului Partid al Unității Naționale,  Anatol Şalaru, somează autoritățile de la București ca „să îşi asume reîntregirea pământurilor româneşti”. Liderul PUN a făcut apel clasei politice din România să semneze un pact politic prin care să-i facă o ofertă de re-unire Republicii Moldova. Șalaru susține că „România trebuie să înlocuiască Rusia din toate punctele de vedere, economic, cultural, financiar, din punct de vedere al infrastructurii, energetic, militar.” De aici.

Într-un răspuns declarației lui Șalaru, președintele Igor Dodon se pronunţă pentru instituirea unui moratoriu asupra dezbaterilor geopolitice, "spre a linişti societatea", și subliniază că politicienii moldoveni "ar trebui să lucreze pentru Moldova". Potrivit lui, unica soluție pentru supraviețuirea Republicii Moldova, ca stat suveran și independent, ar fi neimplicarea în confruntarea geopolitică între Occident și Rusia. „Republica Moldova trebuie să-şi păstreze statutul său de ţară neutră, să dezvolte relaţii bilaterale avantajoase şi cu Estul, şi cu Vestul. Cea mai mare greşeală va fi dacă Republica Moldova va încerca să facă front comun cu una din părţile acestui nou război rece împotriva celeilalte, adică cu Occidentul împotriva Rusiei – doar echilibrul în politica externă, relaţiile bune bilaterale cu vecinii, cu Rusia, UE, SUA ne pot asigura pacea în Republica Moldova”, susține șeful statului moldovean. De la înălțimea funcției pe care o ocupă, președintele moldovean, a anunțat că, in extremis, pentru îndeplinirea acestui deziderat, ar putea să își scoată susținătorii în stradă. De aici.

 

Aș fi de acord cu această abordare a președintelui Dodon, dacă domnia sa ar susține și inițiativa diplomatică lansată de Guvernul Republicii Moldova care, recent, a solicitat Organizației Națiunilor Unite să includă subiectul scoaterii trupelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova la o următoarea Adunare Generală. Președintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu, a subliniat că prezența, timp de 25 de ani, a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, intimidează politicienii de la Chișinău. De aici.

Prezent recent la "Ziua Găgăuziei", șeful statului moldovean a declarat că "cei mai buni prieteni ai Găgăuziei și chiar ai Republicii Moldova sunt Rusia și Turcia".  De aici.  

Să înțeleg că președintele Dodon a mulțumit și pentru votul Dumei de Stat, din 7 iulie 2017, pentru păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană ? 

Anunțurile făcute de actorii politici moldoveni oferă o predictibilitate asupra comportamentului electoral al formațiunilor politice din care fac parte. În toamnă, aceste formațiuni politice vor încerca să cucerească atenția și simpatia electoratului moldovean, fiecare cu zestrea pe care o are, ori care i-a fost încredințată. 

Alături, probabil, de Platforma DA, Maia Sandu va încerca să insiste pe subiectul unei tainice înțelegeri între democrați și socialiștii moldoveni. Echipa domnului Dodon va folosi tactica, câștigătoare la alegerile prezidențiale, că formațiunea pe care o conduce este ultima care apără prietenia moldo-rusă.  În replică, Partidul Unității Naționale deja se declară ca unică formațiune unionistă dintre Prut și Nistru și va încerca să profite de buna imagine, pe care o are între Prut și Nistru, Traian Băsescu. 

Teoretic, socialiștii moldoveni ar fi favoriții cursei electorale care se va desfășura anul viitor. Deci, prin intermediul lor, Moscova. În ciuda faptului că Occidentul a ajutat Republica Moldova cu multă asistență, în societatea moldavă nu există o fermă atitudine anti-rusă. De ce? Pentru că cei care, timp de un sfert de secol, au deținut puterea în statul moldovean, nu au vrut/putut să dezvolte până la capăt ansamblul de instituții care definesc o țară, adică atribuțiile reale ale unui stat. Motivul? Cel observat în ultimele declarații politice pomenite mai sus – pe tematici fundamentale ale statului, politicienii moldoveni nu au avut o singură voce. Ca în fabula lui Donici, „Racul, Lebăda și Știuca”. 

Criza existentă în Republica Moldova este mult mai profundă decât una politică, ea ține de capacitatea politicienilor moldoveni de dezvolta, sau nu, Republica Moldova ca țară. Acțiunile făcute de Partidul Democrat din Moldova, de un pragmatism fără precedent, vin să demonstreze că liderii acestui partid au înțeles acest lucru. Ultimele gesturi politice făcute de guvernarea Partidul Democrat din Moldova arată că în echipa democraților moldoveni există suficientă voință politică pentru a consolida statalitatea moldovenească și a transforma Moldova, dintr-un surogat, într-o țară. Cei care sunt atenți la activitățile Partidului Democrat observă că, la nivelul comunităților,  exact asta se întâmplă. Acest subiect, al construirii patriotismului euro-moldovenesc merită analizat. Dacă le va reuși să ducă acest patriotism euro-moldovenesc în comunitățile locale, acolo unde se va da bătălia electorală, democrații moldoveni ar putea schimba rezultatul tuturor ecuațiilor politice.

DODON, BĂSESCU ȘI CENTENARUL UNIRII

În perioada 13-18 august, la Izvorul Mureșului, România, s-a desfășurat cea de a XV-a ediţie a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului. Organizatorii au propus ca temă de dezbatere  subiectul „De la Prima Unire la Marea Unire. România şi românii de pretutindeni: încotro?”. Concluzia participanților la discuții a fost că statul român ar trebuie să-și asume perspectiva reunirii Republicii Moldova cu România, ca obiectiv național al statului român pentru anul 2018. De aici.

Aflu de asemenea că, pe 20 august, la București, a fost organizată o conferință cu denumirea ”Centenarul Marii Uniri și Basarabia”. O manifestare care își propune să stabilească un plan de acțiuni concrete pentru organizațiile neguvernamentale unioniste și care a lansat Alianța pentru Centenar.  În spațiul public a apărut informația potrivit căreia la această reuniune, într-un format mai restrâns, se va discuta și obiectivul organizării, la Chișinău, unui bloc electoral unionist care să participe la alegerile parlamentare care vor avea loc în Republica Moldova în anul 2018. De aici.

Ar părea că, după o sută de ani de la Marea Unire din 1918,  încep să se făcă pași pentru Re-Unire. Nu e chiar așa! Președintele Iohannis, a înființat, în 2016, o comisie prezidențială specială pentru a desemna "Proiectul de Țară", doar că, după un an, proiectul se află încă în faza de "draft" - nimeni nu poate spune nimic concret despre el.

Social democrații români, aflați la guvernare în România, au simțit și ei importanța momentului 2018, înființând un Departament al Centenarului, dar au renunțat la el și au trecut totul în sarcina Ministerului Culturii și Identității Naționale. probabil, de asta, TVR, televiziunea publică a statului român, a lansat pe 6 august 2017, prima campanie din proiectul național ”România Mare, primul centenar”.  Caravana Știrilor TVR #eusuntromania a început cu marcarea a o sută de ani de la luptele de la Mărășești. De aici.

Nu cred că guvernarea PSD a preluat ideea lui Traian Băsescu, din 2013, potrivit căreia proiectul de țară al României ar fi Re-Unirea cu Republica Moldova. Cea mai mare realizare a oficialilor români, din 2016, de la câștigarea alegerilor parlamentare de către PSD, și până în prezent, este transformarea României într-unul din cei mai de încredere aliaţi ai Statelor Unite de pe continentul european. Această calitate a fost consacrată și prin primirea președintelui Iohannis la Casa Albă. De aici.

Cu siguranță oficialii români țin cont de vocea Statelor Unite referitoare la unirea Republicii Moldova cu România. Anul trecut, ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit, a declarat că Republica Moldova nu e România și că trebuie să rămână un stat suveran și independent, în interiorul unei granițe sigure. De aici. 

Diplomatul american are dreptate. Statul moldovean are propriile provocări, multe din ele înțelese prea puțin la București. Ce mai mare ține de faptul că, spre deosebire de România, Republica Moldova este un stat multietnic, cu oameni care vorbesc limbi diferite, ucraineană, rusă, găgăuză, bulgară și română, unde limba rusă este limbă de comunicare interetnică. 

Prioritățile României, în anul Centenarului Unirii, sunt cu totul altele: consolidarea statutului de actor important la frontiera de est a Uniunii Europene, aprofundarea relațiilor cu Statele  Unite, menținerea unui nivel ridicat de creștere economică și dezvoltarea infrastructurii interne. 

Socialiștii moldoveni afirmă că oficialii români sunt gata să se amestece în politica internă a  Republicii Moldova și aduc ca argument posibilitatea participării domnului Băsescu în lupta politică de la Chișinău prin plasarea lui în fruntea unui bloc electoral unionist. Despre necesitatea existenței unui bloc politic unionist s-a vorbit de mai mult timp. Dacă vor avea suficientă voință politică, unioniștii moldoveni pot să realizeze acest obiectiv. 

Deocamdată socialiștii moldoveni nu au de ce să se teamă: cârcotelile existente între diferitele grupuri unioniste moldovenești vorbesc despre faptul că realizarea unui bloc electoral va fi foarte grea!  Este vorba despre orgolii care nu pot fi depășite, de caractere mai mult sau mai puțin șlefuite în trecute bătălii electorale și de compromisuri făcute sau nu. Încâlcit ghem.

Eventuala participare a lui Băsescu în fruntea unei formațiuni politice moldovenești ori a unui bloc electoral depinde de clarificarea deplină a statutului cetățeniei moldovenești, pe care o deține cetățeanul român Traian Băsescu. Logica interesului politic moldovenesc mă face să cred că o hotârâre judecătorească în acest proces de judecată nu va fi luată prea curând. Surse din instituția prezidențială moldoveană, dar și altele, mai independente, confirmă că președintele Dodon a avut suficient suport juridic pentru a anula decretul prin care i s-a oferit cetățenia moldoveană lui Traian Băsescu.

Abordările Bucureștiului oficial față de Chișinău sunt pragmatice, ele țin de concentrarea asupra unor acțiuni practice care privesc interconexiunile energetice – un cordon ombilical care va lega Moldova de România și de Uniunea Europeană. Până la sfârșitul lui 2018 gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău va fi construit. De asemenea, va începe și interconectarea Moldovei la rețeaua de electricitate a României. 

Socialiștii moldoveni pot fi liniștiți - pâna la vremea în care cetățeanul Băsescu va deveni actor politic între Prut și Nistru și va face, sau nu, Re-Unirea, va mai curge multă cerneală electorală. Altele sunt pârghiile de putere pe care le deține Bucureștiul la Chișinău.

ADIO,ȘI UN PRAZ VERDE, DOMNULE TAPIOLA!

În aprilie 2016, europarlamentarul român Siegfried Mureșan lansa o dezbatere publică pentru aflarea împuternicirilor pe care ar trebui să le dețină un Înalt Reprezentant al Uniunii Europene acreditat în statele Parteneriatului Estic. Deputatul român a extrapolat și a luat în discuție cazul specific al Republicii Moldova. Am crezut, greșit, că discuția va atrage după sine retragerea ambasadorului Tapiola din funcția de șef al Delegației UE în Republica Moldova. De aici.

Inițiatorul dezbaterii considera că, în fiecare zonă de conflict sau în fiecare stat care are o importanță strategică pentru UE ori în care au loc evenimente care atentează la interesele UE în regiune, Bruxelles-ul ar trebui să își numească câte un Înalt Reprezentant. Referindu-se la Moldova dintre Prut și Nistru, eurodeputatul Mureșan afirma că Uniunea Europeană, prin reprezentantul ei la Chișinău, trebuia să aibă un rol mai activ în politicul moldovenesc. De aici.

Prea puțini au fost cei care au înțeles critica lui Siegfried Mureșan la adresa lui Tapiola: eurodeputatul român era deranjat de faptul că, la Chișinău, ambasadorul UE s-a mulțumit doar la a observa și a monitoriza evoluțiile politice fără a-și dori să devină un jucător activ. "Jucătorul din Est este foarte activ în Moldova. La fiecare etapă! Nu ajunge ca Uniunea Europeană să declare că și-ar dori ca lucrurile să iasă bine la sfârșit, dacă Bruxelles-ul nu se implică mai mult acest lucru nu se va intâmpla ", declara în aprilie 2016, Siegfried Mureșan, în plenul Parlamentului European.

La Chișinău, ambasadorul Tapiola a monitorizat indiferent evoluțiile politice din Chișinău și a declarat, în public, că nu contează direcția de dezvoltare a statului moldoveneasc, stânga sau dreapta, important să meargă înainte! Mai mult, în martie 2016, Tapiola a declarat că Uniunea Europeană nu poartă răspundere pentru cele întâmplate în Moldova! De aici.

Tapiola s-a făcut că nu vede/nu știe nimic din dezmățul la care se dădeau miniștrii ai guvernelor PLDM/AIE. Să fie oare acesta, adevăratul motiv pentru care președintele Dodon l-a decorat oferindu-i  medalia Ordinul de Onoare? Cu această ocazie, șeful statului moldovean a spus că ambasadorul Tapiola ar fi unul dintre ambasadorii care a încercat , și i-a reușit, să excludă geopolitica din relațiile dintre UE și Republica Moldova.

Medalia primită de ambasadorul Uniunii Europene pare a fi mai degrabă un semn de mulțumire din partea domnului Dodon. Că percepția cetățeanului moldovean despre UE a scăzut, și că Tapiola a stat cu mâna în sân atunci când, la Chișinău, liderii AIE intrau în grave contradicții. Scăderea de încredere în instituțiile Uniunii Europene trebuie să-i fie reproșată și lui Tapiola! De aici.

Tapiola pleacă. Drum bun și cale bătătorită. După el va plânge doar restaurantele. Acolo unde  și-a permis să aibă note critice la adresa guvernelor moldovene, acolo unde a declarat că moldovenii sunt niște țărani.  

În timpul prezenței lui Tapiola la Chișinău indicatorul de încredere în instituțiile Uniunii Europene au scăzut cu 17%. Dacă activitățile ambasadorului Tapiola erau altele, UE ar fi putut avea o voce mai sonoră în politica Republicii Moldova, și ar fi devenit un actor credibil și important.  

Vreau să cred că noul ambasador al UE la Chișinău nu va repeta greșelile comise de Tapiola și că vocea lui va fi auzită  nu doar în restaurante.

FOTO: Trei foști - Tapiola, Timofti, Gaburici