O NOUĂ ȘEDINȚĂ COMUNĂ A GUVERNELOR ROMÂNIEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA. PREMIERUL FILIP NU ARE RESTANȚE

La sfârșitul lunii martie 2017 oficialii moldoveni vor participa la două evenimente importante pentru statul moldovean. Pe 23 martie va avea loc ședința comună a guvernelor Republicii Moldova și a României, iar pe 31 martie se va desfășura Consiliul de Asociere UE-Republica Moldova.

Primul eveniment se va desfășura la Piatra Neamț și are pe agenda comună de discuții între cele două guverne proiecte din domeniul economic, energetic, social, al educaţiei, finanţelor, justiţiei şi al afacerilor interne. O atenţie aparte urmează să fie acordată subiectului de interconectare energetică dintre cele două state.

Despre cel de al doilea eveniment, un raport comun al Comisiei Europene şi al Serviciul European de Acţiune Externă Cel spune că statul moldovean a adoptat o serie de reforme, dar trebuie să facă mai mult pentru a-şi îndeplini angajamentele pe care şi le-a asumat prin Acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

Cred că discuțiile de la Piatra Neamț reprezintă o modelare anticipată a temelor pe care autoritățile moldovene le vor discuta la Bruxelles în cadrul ședinței Consiliului de Asociere din 31 martie. Presupunerea se bazează pe afirmația Ambasadorului României la Chişinău, domnul Daniel Ioniță, care, la întâlnirea cu premierul moldovean Pavel Filip, a spus că „Republica Moldova este o prioritate strategică în politica externă a României” şi că Bucureștiul este gata „să ajute Chișinăul în atingerea obiectivului de integrare europeană a statului moldovean.”

Afirmațiile făcute de diplomatul român nu sunt doar simple vorbe, România a acordat ajutor financiar, rambursabil și nerambursabil, exact în momentul în care Republica Moldova a avut cea mai mare nevoie. Datorită asistenţei financiare venite din România oficialii moldoveni au reuşit să stabilizeze Moldova, să depășească criza finanaciară în care a intrat în 2015 și datorită unor reforme constante au reușit să deblocheze finanţările externe şi încheierea unui Acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional. 

Un amănunt necesar, aprobat de către Parlamentul României, împrumutul de 150 de milioane de euro a fost refuzat în noiembrie 2015 de către președintele Klaus Iohannis.  A fost nevoie ca majoritatea PSD să mai voteze încă odată pentru acordarea acestui împrumut atât de necesar Republicii Moldova pentru ca, în mai 2016, domnul Iohannis să promulge legea referitoare la acest împrumut.

În noiembrie 2015, Președintele României a considerat că împrumutul nu era oportun atât timp cât nu exista o certitudine cu privire la continuarea procesului de reforme și al respectării, de către statul moldovean, a angajamentelor pentru implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

În februarie 2016, atunci când  premierul moldovean Pavel Filip a fost la București, domnia sa a acceptat condiționările Bucureștiului pentru acordarea acestui împrumut.   

Acordarea primelor două tranșe din acest împrumut rambursabil este o confirmare că Guvernul Filip nu are restanțe în realizarea acestor condiționări.

Domnul Iohannis este cel care are restanțe, în fața cetățenilor români din interiorul granițelor României, cât și a celor care locuiesc între Prut și Nistru. Explic. La jumătatea lunii septembrie 2016, președintele Iohannis s-a angajat în mod public că va lansa un proiect de țară pentru România.  Pentru asta a înființat o comisie specială formată din 24 de experți. S-a crezut, unii comentatori politici români încă mai cred, că viitorul proiect de țară al României va fi dedicat Republicii Moldova. De atunci a trecut ceva vreme. Pe Prut nu s-au construit vreun pod nou și nici nu a apărut vreo întreprindere mixtă moldo-română. A rămas doar asigurarea președintelui Iohannis că proiectul de țară ar trebui să fie unul "bine făcut". Președintele Klaus Iohannis ajunge la jumatate de mandat iar România nu are un proiect de țară. Probabil, această idee este o tehnică de a trage de timp vorbind generalități pentru a pregăti electoral campania pentru un nou mandat al domniei sale la Cotroceni.

Am salutat fermitatea premierului Pavel Filip atunci când s-a angajat să respecte condiționările Bucureștiului pentru a primi finanţările acordate de România. Sunt reforme pe care autorităţile de la Chişinău le fac pentru independenţa justiţiei, lupta anti-corupţie, însănătoşirea sectorului bancar şi investigarea fraudelor. Repet, premierul Filip nu are restanțe în implementarea acestor reforme. Doamna Mogherini a spus că s-au înregistrat progrese. Comisarul pentru politica europeană de vecinătate, Joannes Hahn, la rândul său a declarat că „primele rezultate ale aplicării Acordului de Asociere sunt deja vizibile, dar obiectivele finale nu au fost încă atinse”. De aici.

Sunt de acord că România este un susţinător constant şi unul din cei mai buni prieteni pe care Republica Moldova îi are în drumul ei de apropiere de Uniunea Europeană. Evident că între București și Chișinău există relații speciale, în mare măsură pozitive. Complexitatea poziționării geografice și politice a statului moldovean este cunoscută cel mai bine doar de autoritățile de la Chișinău. Oficialii moldoveni au sesizat că o viteză prea mare de implementare a reformelor cerute de FMI ori de UE poate fi în defavoarea formațiunilor politice care s-au declarat pro-europene. 

Pe parcursul timpului, sondajele de opinie  au arătat asta. Viteza de implementare a reformelor nu poate fi impusă din exterior. Oficialii moldoveni ar trebui să explice aceste complexități la ședința comună a celor două guverne, altfel, orice susținere mai hotărâtă a procesului de reformă ar putea aduce beneficii de imagine doar Partidului Socialiștilor. Și probabil, la Piatra Neamț, domnul Pavel Filip ar trebui să invite, încă odată, autoritățile române la procesul de privatizare al unor importante obiective economice din Republica Moldova, ar fi un semn că oficialii moldoveni știu nu numai să ceară, dar și să ofere.

CHIȘINĂUL NU E TOATĂ MOLDOVA

Să înceapă critica: proiectul de modificare a Codului Electoral, propus de fracțiunea Partidului Democrat din Moldova a fost înregistrat pe 14 martie 2017 în Parlament. Proiectul de lege prevede formarea a 101 circumscripţii uninominale. Fiecare circumscripţie va fi reprezentată de un deputat. Documentul propus de cei 34 de deputați ai fracțiunii PDM va fi trimis spre expertiză juridică Comisiei de la Veneţia. El va fi votat doar după organizarea unor dezbateri publice şi după avizul pozitiv al Comisiei de la Veneţia. 

Până mai ieri, vocile care și-au exprimat până în prezent dezacordul cu privire la schimbarea sistemului electoral actual și implementarea votului uninominal nu au citit acest proiect de lege, de asta opiniile s-au făcut după ureche și, de cele mai multe ori, cu exces de pasiune. După ziua de ieri mă aștept ca pasiunea să dispară iar verdictele să fie pertinente.

Ce prevede acest document? 

Proiectul de lege prevede formarea a 101 circumscripţii uninominale, care va fi reprezentată de către un deputat. Pentru a candida, aspiranții vor trebui să înregistreze cel puţin 1.000 de semnături sau cel mult 2000 de semnături. Totodată, aceștia vor trebui să depună un set de documente, printre care și cazierul de integritate de la Agenția Națională pentru Integritate.

Potrivit noului Cod Electoral deputatul nu va putea fi revocat din funcţie în primul sau în ultimul an de mandat. Mai mult, revocarea deputatului se va face prin referendum local. Decizia de revocare se va lua doar în cazul în care peste 50% din numărul total al alegătorilor din circumscripția respectivă își vor da acceptul. 

Peste hotare, circumscripțiile vor fi deschise în funcție de numărul moldovenilor înregistrați prealabil, iar în regiunea transnistrean un scrutin va fi organizat doar atunci când autorităţile moldovene vor fi sigure că procesul electoral se va desfășura în mod democratic. De aici.

Sunt sigur că dezbaterile publice vor fi fierbinți și că unii dintre specialiștii în sisteme electorale vor găsi lacune acestui proiect de lege. Alții, probabil, vor argumenta că un sistem electoral mixt ar fi mult mai bun. Exact acesta este motivul pentru care vor fi organizate dezbaterile publice, în acest mod proiectul va fi îmbunătățit. O serie de critici au apărut deja. De aici.

Cu certitudine, implementarea noului Cod Electoral va oferi posibilități diasporei moldovene pentru a se implica în viața politică autohtonă. Au experiența, hotărârea și puterea de a face acest lucru. Despre această determinare mediile de informare au anunțat deja. O parte dintre cetățenii moldoveni aflați în străinătate se vor întâlni, între 18-19 martie 2017, la Veneția, pentru a discuta tocmai despre asta. De aici.

Dincolo de atragerea diasporei în viața social politică a Moldovei, lucru cu atât mai bun cu cât remitențele trimise de aceștia reprezintă un procent important din PIB statului moldav, mai există o filozofie pentru necesitatea implementării votului uninominal. Într-un text recent, Vasile Ernu a încercat să explice acest lucru, doar că a complicat prea mult. Nu este vorba doar de o luptă a semiurbanului moldovenesc cu ruralul, așa cum afirmă Ernu, cred că e mult mai simplu: Chișinăul nu e toată Moldova!

Asta înseamnă că socoteala de-acasă a partidelor nu se potrivește cu cea din târgul provinciei politice moldovenești. Rezultatul alegerilor locale și al negocierilor pentru conducerea raioanelor a scos la iveală aceste discrepanțe. Una se crede la Chișinău, cu totul altceva este în raioane. Să ne aducem aminte,  rezultatul alegerilor locale a arătat că în 24 de raioane ale Republicii Moldova, PLDM-ul și PDM-ul au obținut majoritatea. Partidul Socialiștilor a avut majoritatea doar în patru raioane, formațiunea lui Usatâi în două, blocul electoral condus de domnul Leancă a luat majoritatea în raionul de baștină al domniei sale, Cimișlia, comuniștii moldoveni au obținut doar un raion, iar liberalii nici unul. 

Constatăm că formațiunile politice care au obținut un rezultat slab la alegerile locale sunt cele mai vocale în a critica schimbarea Codului Electoral. Chiar dacă au structuri partinice slabe în teritoriu, aceste formațiuni politice doresc să își mențină monopolul de putere pe care îl au în Chișinău, în detrimentul provinciei, la formarea listelor electorale. Probabil se va reproșa că intelectualitatea provincială nu se ridică la nivelul celei din capitala moldavă și că introducerea votului uninominal ar face posibilă prezența în legislativ a mai multor diletanți. Dar când oare nu au fost diletanți printre parlamentarii moldoveni? Și apropo, doar locuitorii capitalei moldovene au dreptul de a face politică? Că ei sunt cei mai informați? Nu cumva îi excludem pe cei aflați în provincie? Că ei nu dispun de suficiente resurse financiare pentru a le dona partidului în schimbul unui loc de trecere pe lista electorală?
Introducerea votului uninominal va face posibilă prezența reprezentanților din provincie, în forul decizional al Moldovei – Parlamentul. E vorba de gospodarii și de intelectualii care știu cel mai bine pulsul locuitorilor din satele și orașele moldovenești, pulsul celor săraci și necăjiți, pulsul Moldovei. Atunci se va înțelege mai bine unde și cum sunt cu adevărat moldovenii și că sintagma, Chișinăul nu e toată Moldova, este adevărată.  

LIBERALII VOR SUSȚINE MODIFICAREA SISTEMULUI ELECTORAL ACTUAL

Anunțul făcut de președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, că va propune legislativului moldovean modificarea sistemului electoral actual, a fost declanșatorul unor schimbări importante în configurația numerică a fracțiunilor din Parlamentul Republicii Moldova.  Pe 10 martie 2017, cei 14 deputaţi care făceau parte din Platforma Social-Democrată au decis să adere la fracţiunea Partidului Democrat din Moldova. În acest mod, fracţiunea Partidului Democrat din Moldova dispune de 34 de deputaţi și a devenit cel mai numeros grup politic din Parlamentul moldovean. De aici.

Comentatorii politici moldoveni au condamnat traseismul politic al celor 14 deputați. Însă, din punctul de vedere al realismului politic, acest gest era predictibil. S-a presupus încă din ianuarie 2016, când acest grup de politicieni au decis să sprijine guvernul PDM, că acești 14 deputați vor adera la PDM. În ianuarie 2016 acțiunea domniilor lor a pus capăt  instabilității politice din Moldova. Fără votul celor 14 deputați, guvernul Filip nu ar fi putut fi instalat. Repet, sprijinul pe care deputații din Platforma Social Democrată l-au acordat în ultimul an Guvernului Filip a făcut ca gestul politic din 10 martie, când au decis să facă parte din fracțiunea PDM, să fie unul așteptat. 

Creșterea numerică a fracțiunii PDM face ca acest grup politic să poată iniția de unul singur proceduri de modificare a Constituției Republicii Moldova dar și cele care ar permite suspendarea președintelui Igor Dodon. Unii comentatori politici consideră că înmulțirea numărului de deputați ai PDM ar duce la o posibilă excludere a Partidului Liberal din coaliția parlamentară formată în jurul Partidului Democrat. Nu cred în profețiile lor. 

Se știe că președintele Partidului Liberal, domnul Ghimpu, nu este un partener de coaliție foarte comod, ultimele declarații politice făcute de domnia sa, că Partidul Liberal nu agreează ideea schimbării sistemului electoral actual, demonstrează acest lucru. Cu siguranță, comportamentul politic al domnului Ghimpu face parte dintr-o strategie de negociere politică pe care liberalii moldoveni au practicat-o în cadrul tuturor coalițiilor politice din care au făcut parte. Uneori această strategie a dat rezultate, alte ori nu. Sunt sigur că, până la urmă, liberalii moldoveni vor fi convinși să susțină schimbarea actualului sistem electoral. Probabil, în aprilie, în funcție de evoluțiile reformei administraţiei publice centrale, domnul Ghimpu își va schimba opinia . 

Vor unii sau nu, devine sigur că viitoarele alegeri parlamentare se vor desfășura în baza circumscripțiilor uninominale. Proiectul de lege pentru schimbarea sistemului electoral va fi înregistrat în Parlamentul moldovean în săptămâna 13 – 18 martie 2017. Acest anunţ a fost făcut de către preşedintele Parlamentului, domnul Candu, în cadrul emisiunii “În PROfunzime” de la postul de televiziune PRO TV Chişinău. "Când am mers în campania electorală şi am scris despre votul uninominal, nu am explicat clar cum va fi acest concept. Proiectul de lege va fi înregistrat la Parlament săptămâna viitoare”, a precizat spicherul moldovean. 

Asta înseamnă că vocile critice la adresa votului uninominal nu au citit proiectul de lege al democraților și că toate opiniile negative  s-au făcut după ureche și cu exces de pasiune. O analiză la rece nu a fost scrisă din simplul motiv că pe site-ul oficial al Parlamentului moldovean acest proiect de lege nu este prezent încă. Abia la apariția publică a acestui proiect de lege, specialiștii autorizați se vor expune asupra acestui proiect.

Nu sunt un specialist în domeniul sistemelor electorale. Știu însă că problema centrală cu care se confruntă elitele politice ține de modul în care ele sunt alese și de modul în care, tot ele, sunt responsabile pentru acțiunile lor. Știm cu toții că, partidele politice moldovene nu funcționează în baza unor convingeri politice ferme ci mai degrabă în baza unor conjuncturi de interese ori de rudenie. Oponenții votului uninominal se tem că schimbarea sistemului politic actual va duce la moartea partidelor. Am ferma convingere că votul uninominal nu înseamnă moartea partidelor, ci reducerea puterilor dictatoriale ale președinților de partide. Asta e bine. 

Unul din motivele pentru care domnul Dodon a câștigat alegerile prezidențiale ține și de pierderea încrederii  cetățenilor moldoveni în clasa politică actuală. Observ că, pericolul existențial pentru viitorul statului moldovean este mai degrabă unul intern și ține de sinceritatea și responsabilitatea elitelor politice față de cetățean. Schimbarea sistemului electoral actual va da naștere unei clase politice noi, una care va avea o relație directă cu electoratul propriu, o elită politică care nu se va teme de sabia șefului de partid și care va fi obligată să facă lucruri concrete pentru circumscripția electorală în care a fost ales. Altfel, zboară din funcție. Finalul ar trebui să fie refacerea legăturilor politicienilor cu cetățeanul și obținerea acelui consens național atât de necesar Republicii Moldova.