MAIA VERSUS DODON ?

Rezultatele unui sondaj de uz intern realizat de Institutul Internațional Republican (IRI) au fost date zile acestea publicității. Potrivit acestor rezultate, dacă ar avea loc alegeri parlamentare doar șase formațiuni politice ar accede în viitorul Parlament moldovean. Nimic nou, rezultatele altor cercetări sociologice au arătat același lucru. Ineditul datelor prezentate de sondajul IRI apare în diferențele apărute între intențiile de vot la nivel național și cele existente în capitala Republicii Moldova. 

Potrivit acestor date cercetarea arată că, pe cuprinsul întregii Moldove, alegerile ar fi câștigate de formațiunea politică a domnului Usatâi, Partidul Nostru cu 21%, urmat de PSRM cu 20, Platforma DA și PAS cu câte 12 procente. În viitorul legislativ ar mai accede, PDM cu 7% și PCRM cu 6. Datele prelevate în municipiul Chișinău spun că  formațiunea politică pe care o construiește doamna Maia Sandu ar acumula la un eventual scrutin parlamentar 21%, Platforma DA și PSRM 19%, iar în Parlament ar mai ajunge doar formațiunea politică a domnului Usatâi, Partidul Nostru cu 12%. Datele arătate de către sondajul IRI arată că, atât la nivel național cât și în capitala statului moldovean, Partidul Liberal se află pe ultimul loc în intențiile de vot.

Trei elemente mă fac să pun la îndoială faptul că rezultatele acestei cercetări sociologice ar arăta cu precizie intențiile de vot ale cetățenilor moldoveni. Iată care sunt acestea.

De obicei, rezultatele cercetărilor sociologice făcute la comanda NDI (National Democratic Institute) ori IRI (International Republican Institute) erau prezentate doar către formațiunile politice care au reprezentare parlamentară. De la o vreme aceste date sunt prezentate către public. De ce? Este foarte ciudat că, exact înaintea mitingului de protest organizat de către Partidul Platforma DA, aceste date au apărut în spațiul public. 

Rezultatul acestor cercetări sociologice este absolut defavorabil Partidului Liberal. Potrivit sondajului Partidul Liberal ar acumula același punctaj electoral (2% la nivel național, 3% pe Chișinău) ca și al PLDM, partid care a fost părăsit de șapte deputați și a cărui lider planează suspiciunea de corupție pasivă. La capitolul încredere, liderul Partidului Liberal, domnul Ghimpu, ar acumula un procent de doar 1% pe țară și 2% pe Chișinău, aflându-se la coada acestui clasament de încredere. Potrivit datelor culese de către sociologii Asociației Sociologilor și Demografilor moldoveni, între 1 – 10 aprilie, Partidul Liberal ar acumula 4,9 %.  Nu cred că nucleul dur de simpatizanți ai liberalilor moldoveni s-a redus la 2-3 la sută atât de rapid. Este o scădere mult prea dramatică pentru a fi adevărată. 

Potrivit datelor IRI trei politicieni - Renato Usatîi, Igor Dodon și Maia Sandu – beneficiază de cea mai mare încredere din partea moldovenilor. Domnul Usatîi se bucură de cea mai mare cifră – 27%, urmat de Igor Dodon – 24%, Maia Sandu – 16%. Potrivit acestor date, în eventualitatea că ar fi putut participa la alegerile prezidențiale, domnul Usatîi și domnul Dodon s-ar ar ajunge în turul doi al prezidențialelor. Tot potrivit datelor IRI, grupul de inițiativă pentru constituirea PAS ar acumula, la nivel național, 12 la sută din simpatiile de vot.  În sondajul realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor, neînregistrata formațiune politică a doamnei Sandu ar fi votată de 7,5 la sută din cetățenii cu drept de vot. Constatăm, la doar zece zile distanță o creștere de 4,5 puncte procentuale. Nu e prea mult?

Cele trei elemente pe care le-am prezentat vin să îmi întărească concluzia că scopul prezentării publice a rezulatelor sondajului efectuat la comanda IRI este unul de modelare a opiniei liderilor de partid și ai opiniei publice moldovene. Concluzia pe care o trag este simplă: rezultatele prezentate vor să întărească percepția potrivit căreia doamna Sandu, care se află pe locul trei în clasamentul de încredere al populației, ar trebui să fie candidatul dreptei la alegerile prezidențiale. În condițiile în care domnul Usatîi nu poate participa la cursa prezidențială – nu are 40 de ani – doamna Sandu ar trebui să fie cea care să se bată în turul doi cu domnul Dodon. De ce? Pentru că, potrivit acestor rezultate sociologice, alți potențiali candidați au încredere scăzută: Marian Lupu – 6%, Iurie Leancă – 6%, Ion Sturza, Zinaida Grecianîi, Oazu Nantoi - câte 3 la sută, Vlad Filat – 2%, iar Dorin Chirtoacă, Pavel Filip și Mihai Ghimpu se bucură de încrederea a câte unui procent din populație.

Maia Sandu unic candidat al dreptei politice moldovenești? Se pare că undeva, cineva. scrie asemenea scenarii. Scenarii bazate pe percepții.  

Că e vorba despre percepții electorale, o spune și gestul politic al liberal-democraților moldoveni (aripa Filat) care au anunțat că vor participa la protestul organizat de Partidul Platforma DA. Anunțul a fost făcut pe pagina oficială a PLDM. Unii observatori politici notează faptul că, în aceste condiții, cei care au făcut posibilă dispriția miliardului vor protesta alături de cei care spun că aceștia trebuie băgați la pușcărie. Probabil este o exagerare. Gestul făcut de către liberal democrați este unul care dă veridicitate supoziției unor comentatori politici moldoveni care afirmau că în spatele protestelor organizate de Platforma Civică DA ar fi domnul Filat și domnii Țopa și reprezintă, probabil, începutul unei acțiuni politice care va duce la migrarea unor deputați liberal democrați către formațiunea politică condusă în prezent de domnul Năstase. Alianța dintre liberal democrați (aripa Filat) și Partidul Platforma DA nu ar fi fost posibilă dacă domnul Usatîi și simpatizanții săi ar fi fost prezenți la acest protest. 

Repet: rezultatele acestui sondaj de opinie au apărut cu doar câteva zile înaintea mitingului de protest organizat de către domnul Năstase și echipa. Apariția acestor rezultate vine să-i demonstreze domnului Năstase, care anterior a vorbit despre un candidat unic al dreptei politice moldovenești la președinție, că decizia luată de simpatizanții săi, de a nu accepta un alt candidat în afară de el, este proastă.

Datele prezentate de IRI sunt în primul rând o provocare la adresa domnului Năstase, erodează încrederea într-un potențial candidat al liberalilor la prezidențiale și pun în mintea moldovenilor mitul - Maia, salvatoarea Moldovei.

Maia contra Dodon? Să o văd și pe asta. Nu știu de ce sunt sceptic, nu cred că rezulatul ar fi același ca al biblicei bătălii dintre David și Goliat. Dar mai știi?

ALEGERILE ANTICIPATE ÎNSEAMNĂ PĂSTRAREA TRUPELOR RUSE PE TERITORIUL MOLDOVEI

În luna aprilie 2015, la Realitatea TV București, Traian Băsescu a spus că Republica Moldova nu va fi membru al Uniunii Europene și că statul român a pierdut influența politică pe care o avea la Chișinău. Domnul Băsescu a precizat că, Moldova, o țară în care România a investit mult efort politic, se poate transforma pentru București "într-un eşec de proporţii". Domnia sa a mai spus că Rusia "nu va mai da drumul nici Ucrainei, nici Republicii Moldova spre Uniunea Europeană" şi că, după cele întâmplate în Ucraina, și oficialii de la Bruxelles au înţeles că "au atins linia roşie pe care Moscova nu o mai acceptă să fie trecută".

Sunt semne că decidenții politici de la Chișinău au înțeles aceste dedesubturi ale geopoliticii încă din martie 2014 - atunci când Parlamentul de la Moscova a luat decizia de a interveni în Crimeea.
Anexarea Crimeii a dus la apariția unei crize economice care a schimbat viziunea electorală a moldovenilor și a făcut posibilă obținerea unui alt rezultat la alegerile parlamentare din Republica Moldova.  

Principala concluzie a întâlnirii domnului Galbur cu domnul Lavrov, care a avut loc la începutul lunii aprilie 2016, ne spune că cei doi își doresc să remedieze situația delicată în care se află relațiile bilaterale ruso-moldovene.  "Avem o viziune comună asupra faptului că relațiile dintre Moldova și Rusia nu sunt satisfăcătoare. I-am auzit astăzi pe partenerii noștri care au subliniat faptul că Guvernul de la Chişinău este interesat de dezvoltarea cooperării dintre Moldova și Rusia", a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. "Suntem interesați de reluarea integrală a exportului de producție agricolă de la noi din ţară pe piața rusă. În legătură cu acest fapt, noi am salutat înțelegerea la care am ajuns și anume organizarea în luna mai a unei întâlniri între copreședinții comisiei interguvernamentale pentru colaborare economică", a precizat ministrul moldovean de Externe, Andrei Galbur.

În viziunea decidenților politici de la Chișinău, îmbunătățirea relației dintre Moscova și Chișinău înseamnă reluarea integrală a exportului de producție agricolă în Federația Rusă. În viziunea decidenților politici ruși, prețul care ar trebui să îl plătească autoritățile moldovene pentru ridicarea sancțiunilor la care sunt supuse produse agricole moldovene, ar fi acordarea unui statut juridic special regiunii transnistrene. "Suntem de acord cu faptul ca să restabilim eficiența mecanismului 5 plus 2 și să trecem de la problemele simple la cele complicate, inclusiv la determinarea statutului regiunii transnistrene în cadrul unei Moldove unitare și neutre", a menționat Serghei Lavrov.

Punctul de vedere rusesc nu este nou. El este cunoscut de toți participanții la formatul de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean. Acest punct de vedere se pare că este agreat și de către autoritățile de la Washington. La sfârșitul lunii martie 2015, adjunctul șefului Biroului pentru Europa și Eurasia al Departamentului de Stat, Eric Rubin, afirma pentru postul de radio Europa Liberă că Statele Unite văd regiunea transnistreană într-un stat comun cu Moldova.

Declarația domnului Rubin presupune faptul că decidenții politici americani sunt de acord cu punctul de vedere rusesc referitor la rezolvarea conflictului transnistrean. În condițiile crizei economice în care se află Moldova, reluarea exportului de produse agricole pe piața rusă ar fi o soluție bună. Acceptul autorităților moldovene pentru acordarea unui statut special regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova ar trebui să fie condiționat de evacuarea munițiilor, retragerea trupelor ruse și transformarea operațiunii de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional. Acest punct de vedere a fost menționat de ministrul moldovean de externe în conferința comună de presă. 

În urmă cu un an, domnul Băsescu a spus că România a pierdut influența în Republica Moldova. Probabil domnul Băsescu se referea la influența politică, domnia sa sugera că Bucureștiul nu a putut/nu a vrut să se implice în procesele politice de la Chișinău. (Anunțul cu pricina aparține domnului Iohannis.) Îmi permit să amintesc că politicul este într-o legătură strânsă cu economicul. Chiar dacă volumul schimburilor comerciale dintre România și Republica Moldova a crescut, influența economică românească în Moldova este relativ mică. De aici, probabil, și pierderea influenței politice avută de București la Chișinău. 

Domnul Dodon a afirmat recent că va iniția o moțiune de cenzură guvernului Filip. Domnia sa consideră că o moțiune de cenzură este cea mai rapidă cale constituțională pentru asigurarea alegerilor parlamentare anticipate împreună cu cele prezidențiale. Moțiunea socialiștilor ar putea fi susținută decătre PLDM și PCRM.

Ideea promovată de către domnul Dodon, alegeri anticipate împreună cu alegerile prezidențiale le-ar conveni tuturor partidelor aflate în opoziție actualei puteri, vorbim de socialiștii moldoveni, de Partidul DA, partidul domnului Usatîi, și PCRM. Potrivit unei cercetări sociologice realizată în perioada 01-10 aprilie 2016 de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova ne arată că, în urma unor alegeri anticipate socialiștii domnului Dodon, comuniștii și partidul lui Usatîi vor deține majoritatea în noul Parlament. Anterior, reprezentanții acestor formațiuni politice au declarat că susțin necondiționat un statut special în componența Republicii Moldova pentru regiunea transnistreană. 

Constat că, oricare scenariu ar dezvolta în Moldova, doleanța Federației Ruse, de a menține regiunea dintre Prut și Nistru neutră din punct de vedere politic și militar, pare că are tot mai multe șanse de reușită. Condițiile pe care actualii decidenți politici moldoveni, le solicită Federației Ruse, de evacuare a munițiilor, retragerea trupelor ruse și transformarea operațiunii de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional, sunt net în favoarea interesului statului moldovean și a partenerilor lui occidentali. Un statul juridic special nu înseamnă neapărat federalizare. În componența statului moldovean regiunea Gagaguz -Eri are un statut juridic special - înseamnă oare acest lucru că Republica Moldova e un stat federal?

În eventualitatea unor alegeri anticipate și venirea la putere a unor formațiuni politice pro-ruse, Moldova ar putea deveni federală fără ca trupele ruse să fie retrase de pe teritoriul Moldovei - în acest caz rușii își vor retrage soldații la sfântul așteaptă. De asta, toți cei care militează pentru dezvoltarea alegerilor anticipate în Republica Moldova fac conștient sau inconștient jocul Federației Ruse – cel de păstrare a trupelor armate pe teritoriul Republicii Moldova.

FOTO - Panourile din regiunea transnistreana celebrează 23 de ani împreună cu Rusia.

CINE E DANIEL IONIȚĂ ȘI DE CE VINE LA CHIȘINĂU ?

Un sondaj realizat în perioada  01-10 aprilie 2016, de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova arată că doar șase partide vor accede în viitorul Legislativ  :  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova care ar fi votat de 17,9%, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr cu 13,44%, Partidul Nostru condus de Renato Usatîi ar obține 12,3%, Maia Sandu și grupul domniei sale, care ar fi votat de 7,5, Partidul Democrat din Moldova care ar acumula 6,4 și  Partidul Comuniștilor cu 6,3% din sufragii. PPEM condus de fostul prim-ministru Iurie Leancă și Partidul Liberal sunt sub pragul electoral cu câte 5,7 și respectiv 4,9%. PLDM ar acumula 2,8% din sufragii.

Domnul Vitalie Ciobanu, comentator politic la Europa Liberă, nota la sfârșitul anului 2015 că suntem martorii unei confruntări între PLDM, Platforma DA și gruparea politică condusă de Partidul Democrat.  O confruntare care, afirm că are drept miză declanșarea alegerilor anticipate. Reprezentanții dreptei moldave consideră că în urma competiției electorale vor avea un rezultat bun și își doresc anticipatele. Cercetările sociologice demonstrează însă că moldovenii vor vota masiv pentru socialiști și pentru formațiunea domnului Usatâi – ambele partide de orientare pro-rusă. Partidele plasate pe dreapta nu vor avea majoritatea în noul Parlament. 

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, domnul Dungaciu, afirmă că Rusia pregătește federalizarea Republicii Moldova. În actuala stare de fapt nu există condiții pentru federalizarea statului moldovean, dar, în cazul în care s-ar desfășura alegeri parlamentare și formațiunea politică a domnului Dodon, PSRM, împreună cu partidul condus de domnul Usatîi ar deține majoritatea parlamentară federalizarea ar fi posibilă. Domnul Dodon, a declarat de mai multe ori acest lucru în public. În opinia domniei sale federalizarea este singura soluţie pentru reintegrarea statului moldovean. Potrivit unor experți federalizarea statului moldovean ar reprezenta o garanție a faptului că acesta se va menține în siajul Federației Ruse.

La aceste provocări politice cu care se confruntă majoritatea parlamentară condusă de Partidul Democrat, se adaugă și provocările de ordin economico-financiar cărora, deocamdată, le face față cabinetul Filip. În ajutorul acestui guvern a venit decizia Camerei Deputaților din parlamentul României din 30 martie care a aprobat împrumutul de 150 de milioane de euro acordat Republicii Moldova. Acest împrumut este însă condiționat, Guvernul României are dreptul de continua monitorizarea acțiunilor Chișinăului pentru a se convinge de îndeplinirea angajamentelor asumate de acesta în schimbul de scrisori, însă cel mai probabil o decizie vizavi de transferul efectiv a primei tranșe a împrumutului va veni până la sfârșitul lunii aprilie. 

De ce în aprilie? Pentru că o delegație a Republicii Moldova va participa la ședința anuală de primăvară a FMI, programată să aibă loc între 15 și 16 aprilie 2016, iar acolo se va analiza și progresul Republicii Moldova ca urmare a recomandărilor vizitei misiunii FMI la Chișinău din februarie 2016. Probabil va urma o estimare favorabilă și se va stabili un program clar pentru începerea negocierilor pentru un nou acord. Că anume așa va fi stă mărturie declarația ambasadorului american la Chișinău, domnul James Pettit, care, la data de 4 aprilie, a apreciat că Moldova a îndeplinit condițiile FMI pentru începerea discuțiilor vizavi de un nou acord de finanțare, și că se așteaptă ca aceste discuții să aibă loc în luna mai. Acest fapt poate servi drept garanție suficientă pentru ca ceilalți parteneri de dezvoltare să reînceapă finanțările destinate Moldovei.

Îngrijorările politico-economice ale Moldovei sunt resimțite și la București. De asta transferul primei tranșe a împrumutului acordat de statul român va veni până la sfârșitul lunii aprilie. Desemnarea domnului Daniel Ioniță în calitate de ambasador al României la Chișinău este și ea un indicator al acestor neliniști.

Domnul Iulian Chifu, afirmă că în vremuri tulburi, cu presiuni multiple pe Moldova și schimbări majore în arena internațională, numirea domnului Ioniță este de bun augur: “Sunt vremuri care ar putea duce chiar la reorientarea strategică a Republicii Moldova spre Est, ba chiar ar putea aduce o federalizare şi o debalansare a votului în alegerile generale viitoare, (…) capcane întinse unui Chişinău încă nestabilizat politic şi presiunea preşedinţiei germane în exerciţiu a OSCE. De aceea era nevoie de un diplomat de prim rang, cu experienţă şi expertiză, de un diplomat cu care nu poţi să te cerţi, pentru că este de o amabilitate extremă, un diplomat de carieră cu experienţă inedită, pe care România l-a propus la Chişinău.”

Cine este noul ambasador al României la Chișinău? O spune chiar domnia sa, în replică la un material semnat de doamna Sabina Fati pentru Europa Liberă: „Pe parcursul carierei diplomatice de circa 20 de ani, am fost, printre altele, Şeful Delegaţiei României în procesul de negociere a Acordului de constituire a BLACKSEAFOR (1999-2001), care a presupus un exerciţiu complex de negociere cu reprezentanţi ai tuturor ţărilor riverane Mării Negre (Federaţia Rusă, Ucraina, Georgia, Turcia, Bulgaria). De asemenea, am fost (în perioada octombrie 2010 – august 2011), negociatorul şef al României pentru un nou acord cadru al Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale în Europa (CFE), precum şi adjunct responsabil de aspectele politico-diplomatice al Negociatorului Şef pentru „Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România” şi a acordurilor tehnice subsecvente (în perioada mai 2010 - septembrie 2011). Desigur, toate aceste „eventuale succese” au fost, cum bine spuneţi, „ascunse de ochiul public”, dar au produs şi produc încă efecte pozitive, de durată, în ceea ce priveşte securitatea naţională, politica sa externă şi prestigiul României.”

Scurt clar și cuprinzător. Un tehnocrat - diplomat de carieră. Că, în sfârșit, după două decenii, statul român a desemnat în Republica Moldova un ambasador atent și responsabil la toate provocările este o dovadă a faptului că misiunea diplomatică de la Chișinău nu este una ușoară ci are o mare încărcătură, una a confruntărilor geopolitice dar duce și povara unor firești, dar și delicate, apropieri de suflet românesc. 

Și pentru ca evoluția relațiilor dintre cele două state să fie pozitivă, zilele trecute, domnul Ioniță s-a întâlnit la București cu viceministrul externelor moldovene, domnul viceministru Lilian Darii, unde au inventariat activitățile politico-diplomatice aflate în pregătire pentru anul 2016  şi au convenit asupra oportunităţii de intensificare a contactelor dintre România și Republica Moldova. Un semn în plus că Bucureștiul monitorizează atent situația din Moldova și că nu va admite agravarea situației politice, dar nici derapajele de la democrație. E semnul care ne spune că domnul Ioniță vine la Chișinău bine pregătit. Dar mai ales este o dovadă a faptului că statul român va oferi suficientă asistență oficialilor moldoveni pentru ca aceștia să poată respinge provocările și presiunile la care este supusă Moldova. De asta, zic eu, anticipatele se amână.  

FOTO - Agerpres