luni, 21 martie 2016

UN MORATORIU POLITIC PENTRU FORTIFICAREA FAMILIEI



Cât de bine este cunoscută activitatea socială a Bisericii Ortodoxe din Moldova? Ar trebui ea popularizată ori nu? În Evanghelia după Matei, referitor la asemenea tip de activitate, stă scris destul de clar: ”Când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie într-ascuns şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.” (Matei 6, 2-4).

Nu vom găsi prea multe date statistice care ar putea să descrie implicarea Bisericii în proiecte sociale. Acest lucru nu înseamnă că ea nu există. Știm că există cantine sociale, centre de zi pentru copii, centre de zi pentru persoanele în vârstă, că pe lângă fiecare eparhie există centre de informare și de consiliere a celor aflați în nevoi. Undeva, toată această statistică este contabilizată, dincolo de ea mai există și activitatea multiplelor asociații creștin ortodoxe care își susțin propriile programe sociale.

De ce aduc aminte despre implicarea Bisericii Ortodoxe din Moldova în proiectele sociale? Pentru că la 1 martie Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a semnat un memorandum de colaborare cu Biserica. Un parteneriat care poate contribui la consolidarea statutului și rolului familiei în societate și la promovarea unor politici de suport a familiilor în situație de dificultate.

Presa din Republica Moldova nu a reflectat activitatea filantropică a Bisericii moldovenești și nici implicarea ei în proiecte sociale. În schimb, instituțiile mass media au difuzat mai multe informații referitoare la acuzații de corupție a unor înalți prelați ai Bisercii precum și acuzații de evaziune fiscală. 

Documentul de parteneriat semnat de către Ministerul Municii și Biserica Ortodoxă din Moldova vine să-le ofere clericilor dreptul de asumare a dimensiunii sociale? Ori poate, în timp, vom fi martorii unei explozii a serviciilor sociale de pe lângă Biserică care, din complementare celor oferite de stat vor deveni un substitut al acestora? 

Din documentul semnat la 1 martie aflăm că cele două părți semnatare, Ministerul Muncii și Biserica, se angajează să contribuie la consolidarea instituției familiei, valorilor maternității, paternității și susținerea respectării drepturilor copiilor. De asemenea, să promoveze politicile de protecție a familiilor aflate în dificultate, familiilor nevoiașe, copiilor orfani, bătrîni solitari și persoane cu dizabilități. “ Pornind de la ideea că familia este mediul natural și optim pentru creșterea și bunăstarea copilului, în calitatea mea de reprezentant al statului, îmi exprim convingerea că există un mare potențial de colaborare dintre biserică și stat, în susținerea și întărirea bazelor instituției familiei, creșterea rolului familiei în societate și tradițiilor moral - creștine”, a declarat ministrul Stela Grigoraș. ÎPS Mitropolit Vladimir a spus că “familia trebuie ocrotită și păstrată cu sfințenie, de aceea împreună educăm tănăra generație pe această cale. Depunem eforturi zilnice în ajutorarea celor nevoiași, bătrini, familii în dificultate, cu ajutoare umanitare, adăpost, iar datorită acestui memorandum vom fortifica acțiunile comune spre rezultate mai mari în această direcție”. 

Memorandumul de colaborare vorbește despre câteva direcții cheie de activitate : consolidarea instituției familiei și asigurarea bunăstării copiilor prin aplicarea unui model național de practici în toate sectoarele, mobilizarea resurselor umane și financiare în susținerea familiilor în dificultate, dezvoltarea voluntariatului pentru ajutorarea copiilor, a persoanelor în etate și a persoanelor cu dizabilități. Să însemne cele declarate că vom vedea un voluntariat masiv al călugărilor sau măicuțelor în proiecte sociale? Că vom asista la un flux de personal bisericesc calificat pentru administrarea unor unități sociale speciale, precum azile de bătrâni ori orfelinatele? Probabil că da, în parteneriatul semnat se vorbește despre dezvoltarea unei rețele de servicii sociale pe lângă bisericile și mănăstirile din Moldova care vor fi axate pe consolidarea familiilor în depășirea situațiilor de risc.

Există suficient de multe voci care afirmă că trebuie să existe o delimitare clară între Biserică și Stat. Voci care spun că serviciile sociale trebuie prestate doar de instituțiile laice și că Biserica Ortodoxă din Moldova ar trebui să își desăvărșească statutul ei de păstor și de rezolvare a multiplelor cauze de corupție existentă în sânul ei.
Există la fel de multe voci care sunt convinse de faptul că Biserica a fost, este și va fi în stare să își asume o implicare socială puternică și că, prin definiție, rolul ei este acela de a sări în ajutorul celor nefericiți.

Pe fundalul înmulţirii problemelor sociale cu care se confruntă cetăţenii, probabil este nevoie de implicarea cultelor pentru sprijinirea cate­goriilor vulnerabile. Vrem sau nu, Biserica este un credibil şi important vector de mobilizare al comunităţii locale pentru ajutorarea unor cazuri sociale. Sub patronajul Bisericii oamenii pot fi mobilizaţi să se implice şi să-şi ajute semenii.

Probabil pentru o mai bună colaborare între Stat și Biserică legislatorul ar trebui să dezbată un proiect de lege care ar oferi Biserici dreptul de a furniza servicii sociale prin propriile unităţi de cult ori prin asociaţiile şi fundaţiile înfiinţate în acest scop. Autorităţile locale și naționale ar putea deveni parteneri la aceste proiecte prin pu­nerea la dispoziţie a tere­nurilor ori a  clădirilor necesare deru­lării acţiunilor sociale de sprijin.

Fortificarea instituției familiei ar trebui să fie dincolo de bătăliile și interesele de partid. De asta, până la sărbătorile Pascale ar trebui să fie instaurat un moratoriu pentru bunăvoință în interesul Familiei moldovene. În această perioadă ar trebui să fie desfășurate acțiuni comune între Biserică și Ministerul Muncii care să pună bazele acestui parteneriat dintre Stat şi Biserică care poate fi una dintre posibilele căi de rezolvare a multiplelor proble­mele cu care se confruntă cetățenii moldoveni în comunităţile locale defavorizate. De ce nu?

joi, 17 martie 2016

FILIP A DEZGHEȚAT RELAȚIILE CU UE. ÎL SUSȚIN ȘI POPULARII EUROPENI



Cum s-a desfășurat cea de a doua ședința a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană? Opiniile jurnaliștilor moldoveni sunt împărțite, unii afirmă că, la Bruxelles, delegația moldoveană a fost criticată, alții, dimpotrivă, zic că oficialii moldoveni au primit încurajări și că Uniunea Europeană este gata să reia finanțarea mult așteptată. Ambele opinii sunt juste. De ce? Pentru că modul de abordare politică al comisarilor europeni cu reprezentanții statelor partenere este definit de sintagma – stick and carrots! Ești criticat, dar primești și generoase ajutoare financiare dacă execuți reformele. Una calda, una rece!



Contează modul în care sunt implementate reformele? Desigur. Dar contează foarte mult care este familia politică europeană care deține majoritatea în Parlamentul European. Partidul Democrat din Moldova, formațiunea politică din care face parte primul ministru Pavel Filip face parte din familia socialiștilor europeni - PSE. Partidul Socialiștilor Europeni este cel de al doilea cel mai mare partid din Parlamentul European, majoritatea fiind deținută de inamicul tradițional - Partidul Popular European.



La Bruxelles domnul Filip a fost luat la întrebări de inamicii lui politici.

Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, acolo unde premierul moldovean a trebuit să vorbească despre determinarea autorităților de la Chișinău pentru implementarea reformelor este condusă de domnul Elmar Brok, un important lider al PPE. Domnul Brok nu l-a menajat deloc pe premierul moldovean. Pentru ce să îl menajeze? Premierul moldovean a luat funcția PLDM-ului, protejați politici ai PPE. Cu un președinte de comisie ostil în față, premierului moldovean nu i-a fost ușor. Desigur, primul ministru știa unde se duce, de asta a plecat cu mâna goală la Bruxelles – domnia sa a prezentat oficialilor europeni foaia de parcurs adoptată la ședința comună a Parlamentului și Executivului moldovean dar și lista acțiunilor care au fost deja implementate. Doar atunci neprietenoasa atitudine a domnului Brok s-a mai diminuat, domnia sa a văzut că în această scurtă perioadă de funcționare a actualului Cabinet de Miniștri s-au executat suficiente acțiuni care demonstrează că echipa guvernamentală este gata să continue implementarea politicilor de apropiere ale Moldovei de Uniunea Europeană. 


Două declarații dau cheia în care trebuie descifrată vizita premierului moldovean la Bruxelles. Prima declarație aparține comisarului european pentru vecinătate, Johannes Hahn și spune că UE este pregătită pentru a sprijini Moldova cu condiția ca oficialii moldoveni să îndeplinească reformele cheie. Cea de a doua declarație vine din partea doamnei Mogherini, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe: "Am decis astăzi că vom continua să sprijinim Republica Moldova pentru implementarea reformelor. Am discutat despre depolitizarea instituţiilor de stat. Uniunea Europeană este gata să sprijine Republica Moldova, inclusiv din punct de vedere financiar, după implementarea reformelor." Cele două declarații ne spun că Uniunea Europeană este gata să  finanţeze în continuare realizarea reformelor-cheie din Republica Moldova. Asta înseamnă că oficialii de la Bruxelles sunt mulţumiţi de ritmul şi de modul în care noul Guvern de la Chişinău implementează agenda europeană. 


Desigur o parte a europarlamentarilor PPE nu au dat crezare cuvintelor domnului Filip. Domnul Preda, de exemplu, s-a arătat dezamăgit de prestația primului ministru și a spus că a fost mult mai încântat de întâlnirea pe care a avut-o cu doamna Maia Sandu. De gustibus. Ostilitatea domnului Preda față de domnul Filip ține de convingerile politice ale domniei sale dar, cu siguranță, a fost alimentată și de către doamna Sandu. De la desele contacte pe care doamna Sandu le are cu domnul Năstase și domnul Usatîi, domnia sa s-a molipsit de boala denigrării noului guvern. Probabil, vizita doamnei Sandu la Bruxelles a avut drept scop descreditarea  cabinetului Filip în fața oficialilor PPE.


Repet, domnul Filip s-a dus la Bruxelles într-un Parlament dominat de către PPE, formațiune politică neprietenoasă domniei sale. Rezultatele puteau fi mult mai rele. Dar iată că spre final de vizită, vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a spus că, după semnarea Memorandumului Republicii Moldova cu FMI, Uniunea Europeană este gata să formuleze programul de suport bugetar pentru Republica Moldova, ca acesta să fie disponibil în scurt timp. O afirmație care dovedește că premierul Filip a reușit să dezghețe relațiile dintre UE și Republica Moldova.  


Nu e deloc ușor să îți convingi oponenții politici de bune intenții pe care le ai – domnul Filip a făcut-o! De asta întors în Moldova, premierul moldovean a spus că "oficialii europeni oferă sprijin, dar contează foarte mult ceea ce vom face noi ". Vrei mai mult, fă mai mult! More for more, o altă metodă de lucru pe care o folosesc oficialii europeni. Cu cât implementezi mai multe reforme, cu atât capeți mai multă susținere financiară din partea UE.  


Cu siguranță, la Bruxelles, oficialii Parlamentului European sunt la curent cu declarația președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Junker care spune că, în următorii 20/25 de ani Ucraina nu va deveni membru al Uniunii Europene. Afirmația are, nu-i așa, multiple implicații și dezechilibrează în totalitate jocurile politice la frontiera de est a Uniunii Europene.


La ședința Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană premierul moldovean nu a cerut un cec în alb. Probabil, în discuțiile private, domnul Filip le-a sugerat interlocutorilor că în condițiile în care ciocnirile geopolitice de la est de Nistru au tendința să migreze în imediata apropiere a frontierei UE, doar domnia sa este cel care are sprijinul coaliței parlamentare de la Chișinău pentru a stabiliza spațiul dintre Prut și Nistru. 


Înalții oficiali ai UE au spus că în condițiile în care Republica Moldova are semnat memorandumul cu FMI, UE este gata să ofere Moldovei suport bugetar. În condițiile în care Uniunea Europeană nu se extinde care ar fi motivația Bruxelles-ului de a reconfirma sprijinul financiar destinat Moldovei?  Această reconfirmare a sprijinului european pentru Republica Moldova se bazează pe două aspecte importante. E vorba de sprijinul larg pe care îl are guvernul Filip – un sprijin care acoperă aproape tot spectrul politic, și despre înțelegerea faptului că această mare platformă parlamentară în care s-au regăsit diferite doctrine politice este unită de dorința de a păstra pacea socială și interetnică între Prut și Nistru. Parlamentarii europeni, indiferent de culoarea lor politică, exact asta își doresc – păstrarea liniștii la frontierele Europei! 

În 2005 Dan Dungaciu lansa o carte care purta numele - Moldova ante portas (Moldova în fața porților). Era o trimitere la strigătul speriat al locuitorilor romani când l-au văzut pe Hanibal în fața cetății. În 2005, în timpul guvernării comuniste, Republica Moldova abia pune bazele apropierii ei de Uniunea Europeană. Abia acum, la o distanță de 11 ani când cetățenii moldoveni au parte de free visa regime iar statul are semnat Acordul de Asociere la UE, strigătul capătă adevăr - moldovenii sunt în fața cetății, ba chiar au posibilitatea de a intra ușor în ea. Iată motivul pentru care domnul Filip primește suportul oficialilor de la Bruxelles. Desigur celor de la PPE le este mai drag PLDM-ul, că e partid afiliat lor, dar mult mai dragă le este liniștea la frontiere.

Domnul Filip a dat asigurări că poate stabiliza Moldova și menține liniște în fața porților Uniunii Europene. Această liniște are un preț – cel al reformelor pe care Moldova trebuie să le înfăptuiască. 

miercuri, 16 martie 2016

POPOV, CONGRESUL ȘI CURSA PENTRU PREȘEDINTE



Marţi, 15 martie 2016, a avut loc o nouă şedinţă de judecată în dosarul fostului prim-ministru Filat. Ședinţa de judecată a fost întreruptă în urma depunerii unei cereri de către Vlad Filat, care a motivat că s-ar simţi rău și a solicitat să fie investigat de către medici. După întreruperea ședinței de judecată pe contul de facebook al liderului PLDM a apărut un mesaj care a fost îndelung difuzat de media moldovenească – sunt nevinovat, totul este o înscenare, Moldova este capturată!
 

Apelul domnului Filat a fost tratat de o parte a presei ca fiind ‘’o senzațională dezvăluire’’: „totul este o înscenare,(…) scopul adevărat reținerii este preluarea totală a puterii în Moldova. Moldova a ajuns să fie capturată în totalitate!”. „Faptul că acest proces de judecată nu este public, demonstrează clar că este vorba despre un dosar politic. Un dosar care urmăreşte un singur scop: distrugerea mea şi a PLDM”, scrie pe contul din rețelele de socializare al domnului Filat. Ceva nou? Exact același lucru a fost spus și în anul 2013 atunci când împreună cu PCRM-ul domnului Voronin l-a demis pe prim-vicepreședintele PDM, domnul Plahotniuc, din prezidiul legislativului moldovean. După care a preferat să guverneze alături de Partidul Democrat. 


După apariția mesajelor domnului Filat în spațiul public,  chiar în aceiași zi, domnul Andrei Popov a anunțat că părăsește Partidul Democrat din Moldova și că pleacă din postul de ambasador al Republicii Moldova în Austria. Motivul invocat de domnia sa ar ține de faptul că în interiorul Partidului Democrat nu ar fi suficientă democrație în luarea deciziilor și că formațiunea nu i-a îndreptățit așteptările. „Partidul Democrat înseamnă Vlad Plahotniuc”, a declarat domnul Popov presei moldovenești. 


Nu este prima critică publică pe care domnul ambasador o face la adresa Partidului Democrat. La sfârșitul lunii ianuarie, într-o emisiune la postul TV 7, canal de televiziune care aparține deputatului PLDM, Chiril Lucinschi, ambasadorul Popov a declarat că nu este de acord cu acțiunile PDM: ”Îmi este ruşine pentru modul în care s-a format majoritatea parlamentară şi cum a fost învestit guvernul Filip. Nu sunt de acord cu demiterea guvernului Streleţ, cu arestul lui Filat, cu arestul grupului Petrenco”, a spus domnia sa la emisiunea „Politica”. 


Criticile domnului Popov sunt cunoscute. Doar că, domnul Popov a ales să își facă public anunțul de plecare din Partidul Democrat din Moldova în aceiași zi în care domnul Filat a publicat „dezvăluirile” sale pe rețelele de socializare. Liderul PLDM nu a spus nimic nou – noutatea vine din partea domnului Popov, iar ea dă credibilitate afirmațiilor făcute de domnul Filat!  


În conferința de presă, domnul ambasador ne-a dezvăluit că i-ar fi fost propusă funcția de ministru de externe al Republicii Moldova. Funcția a fost ocupată finalmente de către domnul Galbur. Supărarea domnului Popov pe foștii lui colegii de partid, ține, probabil, de faptul că nu a avut acces la această funcție. Să nu uităm: domnia sa face parte dintr-o familie de diplomați, domnul Mihai Popov, în perioada 1994 – 1997 a deținut funcția de ministru de externe al Republicii Moldova. Era firesc ca domnul ambasador Popov să fi avut ambiția de a ajunge în funcția deținută pe vremuri de tatăl domniei sale. Dar mă întreb dacă domnul Popov la fel de ușor ar fi renunțat la funcție dacă era ministru de externe? Probabil că nu.


Cele două evenimente ale zilei de 15 martie au loc în preajma congresului PLDM care a fost anunțat că va avea loc duminică, 20 martie 2016. Un congres așteptat atât de membrii rămași fideli domnului Valeriu Streleț, cât și de simpatizanții grupului de liberal democrați care au votat pentru guvernul Filip. Grupuri care își dau, departe de ochii lumii, cu capul în gură. Că e așa a spus-o vicepreședintele PLDM, Petru Bodarev, care a anunțat că pleacă din această formațiune politică. „Anunț cu regret și dezamăgire retragerea mea din Partidul Liberal Democrat din Moldova. Plecarea are la bază conjunctura și imaginea proastă în care se află PLDM dar și a diferențelor ireconciliabile de idei și valori dintre mine și actuala conducere”, afirmă Bodarev.
 

Că în PLDM există divergențe ne spune și faptul că domnul Lucinschi și domnul Streleț nu au mai apărut împreună în public. Ultima dată când domnul Lucinschi a fost văzut în public alături de președintele în exercițiu al PLDM s-a întâmplat la 20 februarie, atunci când  vicepreședinții PLDM, Valeriu Streleț și Liliana Palihovici precum și deputatul liberal democrat Chiril Lucinschi s-au întâlnit cu șeful delegației UE în Republica Moldova. 


Domnul Streleț ne anunța relativ recent că, toţi membri PLDM care au probleme cu justiţia, inclusiv domnul Filat, ar trebui să renunțe la calitatea de membru al PLDM. Domnul Streleț dădea semne că aşteaptă vacanța acestei funcții pentru a putea candida la ea. Domnul Filat nu a anunțat public că renunță la funcția pe care o deține. În schimb deputații PLDM - domnul Streleț nu este deputat PLDM - au semnat un demers în care au solicitat schimbarea măsurii de reprimare, din arest preventiv într-o formă care să nu îl priveze de libertate și chiar au propus ca domnului Filat să-i fie oferit dreptul de a participa la ședințele Parlamentului. Acțiuni suficiente pentru a demonstra fidelitatea domniilor lor față de președintele reținut în penitenciar. Surse din interiorul PLDM afirmă că Lucinschi jr. și-a asumat deja cheltuielile de imagine ale PLDM, un lucru pe care domnul Filat îl aștepta din partea domnului Streleț și pe care acesta se pare că nu l-a făcut. De aici și dispariția domnului Streleț din spațiul public. 


Nu știu dacă a existat sau nu o coordonare între lansarea mesajelor domnului Filat pe rețelele de socializare și anunțul domnului Popov de plecare din PDM. Anunțul domnului Popov, că nu are încredere în actuala guvernare condusă de democrați, vine să întărească punctul de vedere al domnului Filat, care ne repetă în mod obsesiv că Moldova este capturată de Partidul Democrat. De fapt, domnul Filat, din penitenciar, le indică colegilor lui spiritul în care aceștia ar trebui să își construiască discursurile la congresul care se presupune că va avea loc dumincă, 20 martie.  


Jurnaliștii de la Sputnik Moldova notează, pe surse, că, pentru șefia PLDM vor concura patru candidați: Streleț, Lucinschi, Palihovici și Ion Sturza. Jurnaliștii acestei instituții nu răspund la întrebarea cine va avea curajul de a cere delegaților la congres revocare domnului Filat din funcție? 


Nu cred că domnul Sturza are suficient curaj să își asume responsabilitatea de a prelua un partid cu un rating atât de scăzut ca al PLDM-ului, la pretențiile de salvator al moldovenilor, domnia sa s-ar vedea mai degrabă în fruntea unei coaliții largi a partidelor de dreapta. Candidatura domnului Sturza la președinția PLDM este exclusă.

Chiar dacă doamna Palihovici se bucură de multă simpatie în rândurile PLDM, domnia sa nu dispune de suficiența financiară necesară reabilitării curentului liberal democrat în societate moldavă. Nu cred într-o candidatură a doamnei Palihovici la această funcție. 

La fel cum nu cred că domnul Filat va declara vacanța funcției pe care o deține. Chiar dacă există suficient de multe voci care, pe coridoarele partidului, cer demiterea, așa ceva nu se va întâmpla. De asta, întrebarea fundamentală este simplă: Liberal democrații au nevoie de un președinte funcțional - cine va îndrăzni să ceară delegaților demiterea din funcție a fondatorului PLDM?


Să o facă domnul Lucinschi? Semnând demersul pentru schimbarea măsurii de reprimare, domnul Lucinschi și-a dovedit loialitatea față de domnul Filat. Are tupeu domnul Streleț să ceară asta? Mira-m-aș. Nu dă bine la imagine. Probabil, cu puțin timp înaintea începerii congresului, (care nu e bătut în cuie că va avea loc pe 20 martie) vom afla că domnul Filat își retrage încrederea oferită în urmă cu cinci luni domnului Streleț și o transferă domnului Lucinschi. Că acesta înțelege mai bine decât domnul Popov jocurile de imagine. 

Dar crede oare cineva că, având funcția de președinte al PLDM în buzunar, domnul Chiril Lucinschi ar putea câștiga cursa prezidențială? Tocmai de asta, domnul ambasador Popov mai putea aștepta.