IOHANNIS NU VREA SĂ CALCE PE GREBLELE POLITICII MOLDOVENEȘTI

Președintele Partidului Liberal anunță că nu mai crede în integrarea europeană a Republicii Moldova și că cetățenii moldoveni sunt amăgiți. Dacă vrem integrare europeană trebuie să ne unim cu România, declară Mihai Ghimpu. De aici.

Anunțul liderului liberalilor moldoveni vine după ce, pe 20 septembrie 2017, președintele Klaus Iohannis a declarat că România trebuie să ajute instituțional Republica Moldova și nu anumiți politicieni moldoveni. De aici.

Declarația președintelui Iohannis a dat fiori reci dreptei politice moldovene care se aștepta la o posibilă asistență tehnică și politică din partea unor cercuri oficiale românești. Șeful statului român a spulberat orice urmă de speranță a opoziției extraparlamentare din Republica Moldova atunci când, cu subiect și predicat, l-a felicitat pe premierul moldovean Pavel Filip. „ (…) Moldovenii merită întreaga atenție a României și vă felicit domnule prim ministru fiindcă dumneavoastră ați reușit în aceste vremuri complicate să conduceți Guvernul într-un fel care vă face cinste", a spus șeful statului român. De aici.

Se știe că președintele României este zgârcit la vorbe. De asta, felicitarea adresată lui Pavel Filip capătă și mai multă greutate. Laudele lui Iohannis au fost urmate de afirmația potrivit căreia oficialitățile moldovene vor primi cea de a treia tranșă a împrumutului românesc destinat Chișinăului. Declarația taie orice entuziasm protestatar al liderului PAS, Maia Sandu; anterior politicianul moldovean le sugera autorităților de la București să înghețe acordarea celei de a treia tranșe din acest împrumut. 

Președintele Iohannis, în noiembrie 2015, a refuzat aprobarea acestui împrumut afirmând că, “în Moldova, nu există certitudinea continuării procesului de reforme”. De la Chișinău, Maia Sandu, Andrei Năstase ori Ion Sturza, care își doreau declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, au îndemnat Bucureștiul să nu acorde sprijin financiar guvernului Filip. Blocarea împrumutului românesc pentru Republica Moldova a alimentat protestele opoziției politice extraparlamentare din fața Parlamentului (ianuarie 2016).

Între timp, autoritățile române au conștientizat că trebuie să fie foarte atente la tot ce mișcă  în Republica Moldova. Vocile care afirmă că Bucureștiul oficial ar putea fi dus în eroare, se înșeală. La Cotroceni, dar și în Palatul Victoria, există certitudinea că la Chișinău procersul de reforme continuă. Mai mult, decidenții politici români încep să observe  că agenda politică a PAS și PPDA nu are nimic cu interesul național al României, de a menține Moldova în siaj european și de a ajuta la păstrarea stabilității politice și economice între Prut și Nistru. Amintesc că, după o ședință a CSAT, din noiembrie 2016, președintele Iohannis a declarat că „obiectivul strategic al României este integrarea europeană a Republicii Moldova”. La ședința respectivă a CSAT a fost aprobat un plan strategic pentru integrarea europeană a Moldovei.

În spațiul public moldav, liderul PPDA, Andrei Năstase continuă să afirme că în Republica Moldova are loc „un circ organizat de guvernarea Filip”. De aici.

Nu știu dacă Andrei Năstase consideră drept ”circ” lista de măsuri primite de Pavel Filip la sfârșitul lunii ianuarie 2016, de la primul ministru român al vremii, Dacian Cioloș. Atunci premierul României a anunțat că statul român condiționează acordarea împrumutului de 150 de milioane de euro de un set de măsuri concrete pe care Guvernul de la Chișinău trebuie să le execute. De aici.

 

La un an și jumătate distanță, toate punctele din lista lui Cioloș au fost îndeplinite. Nici un comentator politic, fie el de la București ori de la Chișinău, nu a crezut că executivul moldovean va putea îndeplini măsurile aflate pe lista Bucureștiului. Opoziția extraparlamentară, în mod defetist, prognoza falimentul statului moldovean. 

Cu siguranță, la Cotroceni se știu toate aceste lucruri. Așa cum se știe că, pe portalurile on-line ale presei aflate în siajul opoziției extraparlamentare din Republica Moldova ori cele ale socialiștilor moldoveni nu a apărut nici o știre referitoare la întâlnirea lui Iohannis cu Pavel Filip.  

Maia Sandu și Andrei Năstase au conștientizat că, felicitările președintelui Iohannis adresate premierului Filip sunt de fapt laude indirecte la adresa președintelui PDM, Vlad Plahotniuc, coordonatorul majorității parlamentare care a susținut implementarea reformelor cerute de Bucureștiul oficial. 

Constat, cu satisfacție, că abordarea președintelui României față de Republica Moldova este una matură și pragmatică. O abordare care pleacă de la realitatea din teren. Semn că ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, are o altă strategie de relaționare cu oficialii moldoveni și nu numai.

O strategie care pleacă, probabil, de la ideea că România a cheltuit în Republica Moldova enorme resurse de încredere pentru a obține un rezultat considerabil de mic. Tocmai pentru ca statul român să nu mai calce pe aceleași greble, susțin noua abordare a președintelui Iohannis, cea care spune că cea mai bună investiție a statului român este în instituții și cetățeni, și nu în politicieni. Și asta în ciuda unor abordări mai puțin prietenoase față de statul român, ale unor politicieni moldoveni care nu s-au obișnuit cu funcția pe care o ocupă.

DE CE SE CONSUMĂ OPOZIȚIA

Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu afirmă că este urmărită și că îi este ascultat telefonul. Politicianul moldovean a sugerat că acest lucru se face la comanda Partidului Democrat din Moldova. „În acestă țară nu poți nici să strănuți, fără ca să nu fie înregistrat strănutul și transmis la GBC. ... Până și frizerul la care merg este ascultat - ca să se știe ce culoare a părului voi avea mâine”, a declarat Sandu. De aici.

Pe de altă parte, Andrian Candu, transmite un scurt mesaj opoziției etraparlamentare, „Spălaţi-vă pe ochi, alegerile din 2018 vor fi în baza sistemului mixt. Pregătiți-vă!” De aici.

Îndemnul este bine venit. Opoziția extraparlamentară ar trebui să accepte regulile jocului electoral și să se pregătească pentru alegeri. Nu cred că liderii Partidului Democrat își doresc să cunoască culoarea de păr aleasă de Maia Sandu. Nu cred că vreun actor politic și-ar cheltui resursele financiare pentru a cunoaște acțiunile politice ale PAS. S-a văzut la protestul din duminica lui 17 septembrie: opoziția extraparlamentară, PAS și PPDA, nu știe ce vrea. 

O analiză a manifestării din 17 septembrie demonstrează că protestul a fost mai degrabă anti Vlad Plahotniuc. Maia Sandu nu a venit în fața simpatizanților cu ceva nou, este obsedată doar de lupte politice și continuă să se lase purtată de Andrei Năstase în conflicte care nu reprezintă agenda și problemele populației. De aici, întrebarea: pentru ce ar trebui să voteze cetățeanul moldovean PAS la următoarele alegeri? Care sunt punctele clare, formulate de echipa Maia Sandu care ar reprezenta interesul omului simplu? Ori poate, Maia Sandu și compania își dorește să ajungă în Parlamentul moldovean doar ca să doarmă, așa cum fac în prezent deputații liberal-democrați? 

Constat că, Maia Sandu chiar nu cunoaște nevoile cetățeanului obișnuit. Cum poți cere FMI-ului să nu finanțeze Republica Moldova? Cum a putut solicita UE să nu acorde finanțare Chișinăului? Nu cred că îndeplinirea acestor două cerințe i-ar fi ajutat pe moldoveni să aibă o viață mai bună. Dimpotrivă. 
Observ că președintele Klaus Iohannis a înțeles, mai bine decât Maia, că Republica Moldova trebuie ajutată instituțional. "Nu cred că este important să ajutăm anumiți politicieni, este important să ajutăm statul moldovean, cetățenii și instituțiile moldovene", a spus președintele României. Iohannis l-a felicitat pe premierul Pavel Filip și s-a declarat gata să acorde cea de a trei tranșă a împrumutului destinat Moldovei. De aici.

Se pare că, la București începe să se vadă că agenda politică a PAS și PPDA nu conține nimic legat de nesesitățile și nevoile cetățenilor. Anterior Maia Sandu sugera oficialităților române să nu acorde cea de a treia tranșă a împrumutului către Republica Moldova. Se vede că Maia Sandu a devenit obsedată de un singur lucru: de Plahotniuc, ca Sergiu Mocanu anterior. Unde se află în prezent Sergiu Mocanu? Este el în preferințele electoratului moldovean? Nici insistența cu care Andrei Nastase promovează agenda anti-Plahotniuc nu a făcut ca formațiunea pe care o conduce să crească în sondaje, PPDA se află în subsolul clasamentului politic, mult sub Partidul Democrat.

Care este tema de dezbatere pe care Maia Sandu a reușit să o impună în conștiința publică ? Nu o găsiți, de la alegerile prezidențiale încoace, liderul PAS nu a reușit să impună vreuna. Mai mult, Maia Sandu nu crește în sondaje. Toate datele arată că scade, la indicatorul de încredere al populației Maia Sandu nu trece de 22% încredere. 

Speakerul Parlamentului moldovean, Andrian Candu are dreptate atunci când a spus că opoziția extraparlamentară trebuie consolidată. În cadrul unei conferințe de presă, Candu s-a arătat a fi dezamăgit de modul în care a fost organizat protestul din 17 septembrie și a subliniat că PAS şi PPDA au mesaje confuze şi că ar fi compromis nu doar ideea protestului, dar şi a opoziţiei. De aici.

Da, opoziția se consumă pe zi ce trece, iar acest lucru o demonstrează totala ei lipsă de imaginație și de inspirație politică. Acest lucru arată că opoziția extraparlamentară nu are un proiect politic bine definit, deci nu este pregătită să vină la guvernare. De ce opoziția extraparlamentară nu are un proiect bine argumentat politic? Răspunsul este la suprafață, ea nu promovează un proiect al cetățenilor moldoveni, ci proiectul personal al lui Victor și Viorel Țopa, susținătorii financiari ai PPDA.

DUNGA(CIU) ÎNTRE TOM ȘI JERRY

Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu, afirmă că, disputa dintre Președinția și Guvernul moldovean ar fi “un desen animat, ca Tom și Jerry”. Potrivit lui, „războiul acesta este unul perfect regizat și convine tuturor, pentru că s-a acaparat agenda publică din Moldova” iar confruntarea “a avut o singură victimă, Dorin Chirtoacă şi Partidul Liberal”. De aici.

Nu este prima dată când Dungaciu afirmă că ar exista un acord secret între Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat din Moldova. Punctul lui de vedere este împărtășit și de Maia Sandu, ori invers. 

Dan Dungaciu este singurul cetățean român care, prin dobândirea cetățeniei moldovenești, a ocupat o funcție înaltă în ierarhia statului moldovean, cea de consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu. În iulie 2010 președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu,  semna decretul privind numirea lui Dungaciu în calitate de consilier prezidențial în problemele integrării europene. De aici.

Este cea mai înaltă funcție în statul moldovean ocupată vreodată de cineva născut în România de după cel de al doilea război mondial. Funcție și situație care implică mai mult decât responsabilitate. Îmi dau seama că, având calitatea de înalt funcționar al statului moldovean, Dan Dungaciu a avut acces la mai multe date. Din calitatea de consultant politic, nu putea  oferi președintelui Republicii Moldova, fie el și interimar, sfaturi de duzină. De asta, nu m-am așteptat să aud din partea lui că, situația politică dintre Prut și Nistru ar fi un „desen animat”, adică ceva de răsul copiilor. Îi amintesc că, ce se întâmplă între Prut și Nistru este și rezultatul sfaturilor date pe timpul când ocupa această înaltă funcție. Pe vremea când îi plăcea și Tom, și Jerry, dar și Woody Woodpecker.

Așa că, la recenta declarație potrivit căreia războiul dintre Președinția și Guvernul moldovean a avut o singură victimă, “Dorin Chirtoacă şi Partidul Liberal”, Dan Dungaciu ar trebui să ne explice care a fost motivul pentru care afacerea parcărilor municipale, finanțată cu bani europeni, trebuia să se deruleze prin societăți offshore. 

Știu că, pe timpuri, Dungaciu apărea des în compania liderului PPCD, Iurie Roșca, cel cu doi plămâni, unul românesc, altul rusesc. Nu știu dacă, pentru cedarea sediului de odinioară  al Frontului Popular de pe Nicolae Iorga 6, din Chișinău, către Mark Tkaciuk, fostul ideolog al comuniștilor moldoveni, Iurie Roșca a avut nevoie de societăți offshore. Știu însă că apariția Maiei Sandu în rolul de salvator al Republicii Moldova se datorează și anturajului lui Dan Dungaciu. 

În iulie 2015, George Scarlat, actualul coordonator al Departamentului Studii Estice al FUMN ( fundație al cărei președinte este Dungaciu) semna un text în care afirma că Maia Sandu ar fi „ultimul cartuș al basarabenilor” și că numirea ei în funcția de prim ministru ar fi „colacul de salvare al Moldovei”. De aici.

Nu a fost să fie. Doamna Sandu a devenit între timp  politicianul în care și-au pus speranța atât liderii Partidului Popular European, cât și o parte importantă din electoratul moldovean dar, speranța Maia Sandu nu a fost deloc câștigătoare. Dacă în primul tur al alegerilor prezidențiale a reușit să obțină un scor de 38.71%, iar în turul doi a mai cules zece procente, ajungând la 47,89%, în prezent Maia Sandu,  conform sondajelor, nu trece de 22% la capitolul încredere.

În timpul campaniei prezidențiale Dan Dungaciu milita pentru prezența temelor geopolitice în discursul contracandidaților lui Igor Dodon. Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, participant la cursa prezidențială, a avut acest tip de discurs. Rezultatul acumulat de el a fost de 1,8 % din voturi. De aici.

Am observat că Maia Sandu s-a ferit să folosească temele geopolitice în discursul ei electoral dar, atunci, ca și acum, nu a avut o strategie clară de campanie. În schimb, concurentul electoral Maia Sandu a procedat corect atunci când s-a ferit să se folosească de sugestiile lui Dungaciu. 

Voi accepta comparația lui Dungaciu că războiul politic din Republica Moldova este „un desen animat cu Tom și Jerry” doar dacă ne va spune care a fost motivul pentru care primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, a avut nevoie ca afacerea parcărilor municipale, finanțată cu bani europeni, să se deruleze prin societăți offshore. Până atunci, rămân la opinia că figura de stil folosită de el este tendențioasă și profund părtinitoare.