VOCALA TIRANIE A MINORITĂȚII

Experții Comisiei de la Veneția au adoptat o serie de avize la proiectul de lege pentru modificarea sistemului electoral al Republicii Moldova. Comunicatul Comisiei de la Veneția scoate în evidență trei  probleme semnificative care se referă la, 1) „responsabilitatea Comisiei Electorale Centrale de a stabili circumscripţii cu mandat unic pentru componenta majoritară se bazează pe criterii vagi care prezintă un risc de influenţă politică asupra acestui aspect al activităţii CEC”, 2) „lipsa unor criterii detaliate și cuprinzătoare pentru stabilirea circumscripțiilor locuitorilor din Transnistria și pentru cetățeni din străinătate”, 3) „riscul ca viitorii membrii Parlamentului, aleși pe circumscripții Parlamentului ar putea influențați de interesele de afaceri.” De aici.

O serie de comentatori politici moldoveni au interpretat acest aviz ca fiind unul critic. Concluzia lor a avut ca argument principal trimiterea făcută de experții Comisiei de la Veneția potrivit căreia „reforma propusă nu poate fi considerată ca fiind adoptată prin consens larg.” 

Întors la Chișinău, Andrian Candu a spus că aceste recomandări sunt mai mult de ordin tehnico-juridic și că experții moldoveni vor ține cont de ele. Potrivit șefului legislativului moldovean, experții Consiliului Europei nu ar fi condiționat Moldova să renunțe la modificarea sistemului electoral. „Decizia de modificare a sistemului electoral ține de decizia suverană a statului Republicii Moldova. Comisia de la Veneția semnalează polarizarea subiectului și recomandă să amânăm modificarea sistemului electoral. Dar există 850 de mii de semnături ale cetățenilor care își doresc schimbarea sistemului. La fel, există o majoritate covârșitoare în Parlament care își dorește schimbarea sistemului”, a spus Andrian Candu. De aici.

Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a comentat deciziile Comisiei de la Veneția și a a spus că, în cazul în care guvernarea va ignora avizul Comisiei de la Veneția, partenerii externi ar putea bloca asistența financiară pentru Republica Moldova. Politicianul moldovean a spus că va face demersuri la Bruxelles în acest sens. De aici.

La rândul său, liderul liberal democraților moldoveni, Viorel Cibotaru, a scris pe rețelele de socializare că, în cazul în care actuala majoritate parlamentară nu va lua în calcul recomandările Comisiei, va fi un semn  că Moldova se îndreaptă spre dictatură. De aici.

În Republica Moldova nu există dictatură. Desfășurarea unor mitinguri pro sau contra schimbării sistemului electoral existent în prezent reprezintă cea mai bună dovadă că, între Prut și Nistru, democrația este prezentă. Într-o democraţie deciziile care se iau prin vot majoritar. Într-o republică parlamentară, ca Moldova, supremația politică este asigurată prin aritmetica obținută de o majoritate parlamentară. 

Declarația Maiei Sandu potrivit căreia va insista ca Uniunea Europeană să condiționeze ajutorul financiar dedicat Republicii Moldova de respectarea avizelor date de către Comisia Europeană, reprezintă un șantaj politic la adresa majorității parlamentare – o tiranie a unei minorități. Dacă Bruxelles-ul va fi convins să facă așa ceva, acest lucru poate fi interpretat ca fiind un amestec, pe față, în politica internă a Republicii Moldova și o încălcare a principiului suveranității. 

Sunt sigur că recomandările Comisiei de la Veneția, cele de ordin tehnico-juridic, vor fi respectate de coaliția majoritară existentă în legislativul de la Chișinău.

Adevărata durere de cap pentru experții în sisteme electorale de la Chișinău abia acum va începe. Înțeleg că, potrivit noului proiect de lege, diaspora moldoveană ar avea asigurate câteva locuri în viitorul legislativ moldovean. Dar circumscripțiile electorale de peste hotare vor fi stabilite în același mod? Mai mult, în interiorul granițelor statului moldovean cine va avea dreptul de a desena/trasa  circumscripțiile electorale uninominale? În baza cărui principiu vor fi ele stabilite? Logic ar fi ca acest lucru să fie făcut de către cei de la Comisia Electorală Centrală, dar recomandările venite de la Comisia de la Veneția spun că „responsabilitatea Comisiei Electorale Centrale de a stabili circumscripțiile uninominale se bazează pe criterii vagi”. Rezultă că aceste responsabilități vor fi schimbate?  

Cum va fi asigurat dreptul cetățenilor moldoveni, cu reședință în regiunea transnistreană, de a participa la procesul electoral? Vor fi create circumscripții uninominale în regiunea separatistă? Cum? Nu cred că, în acest sens, ar exista o înțelegere cu autoritățile de la Tiraspol.

Sunt câteva întrebări la care experții în sisteme electorale trebuie să dea un răspuns cât mai rapid. Abia atunci putem critica ori lăuda soluțiile găsite. 

Până atunci, Candu are dreptate: schimbarea sistemului electoral este dreptul suveran al statului moldovean prin voința aleșilor cetățenilor. Celelalte cârcoteli sunt elementele unui șantaj politic și tirania mediatică a unor minoritari.   

PLAHOTNIUC SPARGE MONOPOLUL INFORMAȚIONAL RUSESC

Partidul Democrat din Moldova a înregistrat în legislativul moldovean un proiect de lege privind securizarea spațiului informațional în Moldova. Proiectul vine să modifice și să completeze actualul Cod al Audiovizualului pentru apărarea spațiului informațional dintre Prut și Nistru de propaganda rusă. Potrivit noilor reglementări, posturile de televiziune care emit în Republica Moldova vor putea să difuzeze programe informațional-analitice, știri și emisiuni cu caracter militar doar cu referire la statele membre UE, SUA, Canada și alte state membre ale Convenției europene privind televiziunea transfrontalieră. Federația Rusă nu este membră a acestei convenții. Potrivit președintelui Parlamentului moldovean, Adrian Candu, proiectul nu va interzice canale ruse de televiziune care se retransmit în Republica Moldova, vor fi restricționate știrile, programele analitice și cele cu caracter militar. De aici.

Șeful statului moldovean, Igor Dodon, a anunțat că, dacă va fi votat, nu va promulga această lege. Potrivit lui,  este o încercare a Partidului Democrat de a promova idei antirusești în Moldova. Președintele moldovean a declarat că, în acest caz, ar fi necesară și combaterea propagandei unioniste dar și a celei pro-UE, pro-NATO și proamericană. De aici.

Studiile și analizele realizate de către experții media moldoveni și străini au vorbit despre dezinformarea și propaganda la care este expusă Republica Moldova. Această manipulare vine prin intermediul posturilor de televiziune ruse care sunt retransmise în spațiul audiovizual moldovenesc. Propunerea legislativă a democraților nu este una nouă, în Parlamentul de la Chișinău s-a mai discutat despre importanța și puterea mediilor de informare ruse în Moldova. 

Proiectul de lege înregistrat recent reglementează activitatea instituțiilor media care retransmit emisiuni produse peste hotarele statului moldovean. Deciziile Audiovizualului nu vor mai putea fi  suspendate prin atacarea lor în judecată. În cazul în care vor exista asemenea cazuri, proiectul de lege stabilește termene scurte de judecată pentru ca justiția să se pronunțe în mod  rapid.

Privită de la Moscova, cineva ar putea spune că, securizarea spațiului informațional moldovenesc ar fi noul nume al cenzurii. Probabil, jurnaliștii de expresie rusă, care activează între Prut și Nistru, ar putea prelua sintagma. Dar, atunci când vorbim despre propaganda străină, avem de-a face cu o intervenție străină în spațiul informațional moldovenesc. O intervenție de care moldovenii ar fi trebuit să se apere de mai mult timp. Analizele experților spun că știrile difuzate de Federația Rusă în spațiul informațional moldovean au o clară tendinţă de defăimare a Uniunii Europene, a Statelor Unite, a României și Ucrainei. Suprimarea știrilor din retransmisiile televiziuniilor ruse difuzate în audiovizualul moldovenesc reprezintă o măsură de securitate pe care oficialii moldoveni o aplică destul de târziu. Cine ar fi crezut ca acest lucru îl va face Vlad Plahotniuc? 

Anul trecut, ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, James Pettit, spunea că Republica Moldova nu e România. Are dreptate, Moldova încă nu e România - cele două state nu au o viață economică și psihică comună. Da, între România și Republica Moldova există o unitate de limbă, există o istorie comună și găsim suficiente particularități specifice culturii naționale și ale unei constiințe comune a originii. Dar între cele două nu există un spațiu informațional unic, mai mult, pe teritoriul Moldovei, limba rusă este limbă de comunicare interetnică. 

Măsura de securitate prevăzută de proiectul de lege al Partidului Democrat din Moldova nu vine să interzică radioul și televiziunea de limbă rusă ori să introducă vreo barieră circulației limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Acest plus lingvistic pe care îl au basarabenii, chiar dacă-i deosebește de români, le oferă posibilitatea de a menține rutele migraționale sezoniere care le oferă noi locuri de muncă. Potrivit datelor statistice, în fostele state ale URSS, ar lucra, la munci sezoniere, aproximativ 500 de mii de cetățeni moldoveni.

Spusa președintelui Dodon, că ar fi necesară și combaterea propagandei unioniste dar și a celei pro-UE, pro-NATO și proamericană, pare a urma logica neutralității moldovenești. Dar, atunci când vorbim despre neutralitatea unui stat, vorbim şi despre puterea lui de a-și asigura securitatea. Poate Moldova să își asigure, de una singură, securitatea? Vorbim despre  securitatea militară, energetică, financiară și teritorială. Răspunsul este la suprafață, nici o conducere a statului moldovean nu a putut asigura aceste obiective. 

Înțeleg subtextul declarației președintelui moldovean. Este vorba de menținerea cetățenilor moldoveni de expresie rusă într-o zonă electorală confortabilă pentru Partidul Socialiștilor.

Proiectul legii privind securizarea spațiului informațional moldovenesc este o lege care a întârziat cu vreo 20 de ani. Este o lege care sparge monopolul deținut de mediile de informare ruse asupra mentalului moldovenesc. Un monopol care a făcut ca moldovenii să rămână în urma României cu vreo 20 de ani. 

Plahotniuc introduce o necesară cenzură și, în acest mod, sparge un monopol care a ținut Chișinăul separat de București. Oare la Cotroceni se văd/ se înțeleg implicațiile gestului politic făcut de liderul democrat, ori nu?

FOTO

Monumentul cosmonautului Serghei Koroliov de pe Aleea Cosmonauților din Moscova, în fundal turnul de televiziune Ostankino (cea mai înaltă clădire de pe continentul european) simbolul propagandei de televiziune sovietice/ruse. Aaa, nu ați auzit de Kovaliov? Nici de Ostankino nu știți nimic? Înseamnă că nu ați avut parte de televiziuni rusești în jur, așa cum au avut basarabenii!

VENEȚIA ȘI MISTICISMUL POLITIC MOLDOVENESC

Aproximativ trei mii de oameni au protestat duminică, 11 iunie, în scuarul Parlamentului Republicii Moldova. Manifestația asumată inițial de o serie de organizații neguvernamentale a fost preluată de către formațiunile politice aflate în opoziția extraparlamentară: Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Nostru (al lui Renato Usatâi) și Partidul Liberal Democrat din Moldova (formațiune politică parlamentară). Alături de reprezentanții societății civile, liderii acestor formațiuni politice au cerut Partidului Democrat și majorității parlamentare să renunţe la promovarea iniţiativei privind sistemul electoral mixt. La finalul manifestației a fost adoptată o rezoluție în care se arată revoltați și indignați de „capturarea instituțiilor statului de către liderii Partidului Democrat” și apelează la organizațiile internaționale în vederea neadmiterii modificării sistemului electoral.De aici.

Potrivit Publika TV, aproximativ 30 de mii de oameni au participat în aceiași zi la mitinguri în susţinerea votului mixt. Manifestaţii au avut loc la Edineţ, Ialoveni şi Cahul, în cadrul cărora participanții au spus că vor să-şi aleagă direct deputaţii. O serie de artişti moldoveni au îndemnat participanții să nu renunţe la ideea schimbării actualului sistem electoral.  

Prezentă în una din aceste localități, deputatul PDM, Elena Bacalu a declarat că dreptul cetăţenilor de a-şi alege în mod direct deputaţii va contribui la responsabilizarea clasei politice. Un alt oficial moldovean, ministrul Culturii, Monica Babuc, s-a declarat convinsă de faptul că voinţa poporului va fi auzită.  De aici.

Desfășurarea unor mitinguri pro sau contra schimbării sistemului electoral existent reprezintă cea mai bună dovadă că democrația participativă este prezentă în  Republica Moldova. Este dreptul cetățenilor moldoveni de a fi contra ori în favoarea actualului Cod Electoral. Chiar dacă, liderul PPDA, Andrei Năstase, a anunțat că, pe 11 iunie, va aduna un număr semnificativ de cetățeni care se vor pronunța împotriva modificării sistemului electoral, acest lucru nu s-a întâmplat. Chișinăul nu e toată Moldova. Putem spune că cele trei orașe în care au fost organizate acțiuni în favoarea modificării Codului Electoral ar reprezenta întreaga Moldovă? Și da și nu. Orașul Edineț se află în nordul Republicii Moldova, Ialoveni este un oraș aflat în apropierea Chișinăului, iar municipiul Cahul în sudul Moldovei. Probabil organizatorii manifestației de susținere a modificării sistemului electoral nu au ales în mod întâmplător aceste locații. 
 

Manifestarea din fața Parlamentului moldovean s-a desfășurat fără mare bătaie de cap pentru oamenii legii. Cu excepția faptului că echipa de filmare a Publika TV a fost agresată de către directorul de imagine on-line al PAS, Artur Gurău, nemulțumit de prezența jurnaliștilor la protest. Ce s-ar fi întâmplat dacă, echipa de televiziune a Jurnal TV, (instituția media a cărei politică editorială este în favoarea păstrarii actualului Cod Electoral) ar fi fost agresată de participanții la manifestările organizate în favoarea modificării Codului Electoral? Era sau nu un atac asupra libertății de exprimare a jurnaliștilor moldoveni? Nu m-am așteptat ca reprezentanții unei formațiuni politice pro-europene, cum este declarat a fi partidul condus de Maia Sandu, să se comporte în acest fel. O eroare pe care asociațiile neguvernamentale de protecție a jurnaliștilor ar trebui să o sancționeze.

Confruntarea care are loc în Republica Moldova, între adepții schimbării Codului Electoral și cei care se împotrivesc acestui lucru, a depășit banala stare a unor ciocniri de idei. Prezența icoanelor la protest și busculada în care au nimerit jurnaliștii de televiziune sunt semne ale unui comportament tipic grupurilor închise  - intoleranță la persoanele care nu acceptă pe loc mesianismul Maiei Sandu ori al lui Năstase și transformarea lor, fără drept de apel, în dușmanii democrației moldave. Acest misticism politic pleacă de la premisa că partidele extraparlamentare ar fi avantajate în cazul în care alegerile parlamentare s-ar desfășura păstrând actualul Cod Electoral. Fals. Datele prezentate în sondajele de opinie arată că, în acest caz, Partidul Socialiștilor ar fi cel mai avantajat. 

Care ar fi atunci motivația faptului că partidele politice extraparlamentare militează, aproape de fanatismul religios, pentru păstrarea actualului sistem electoral? Nu este vorba despre teoria conspirației, atât de dragă moldovenilor. Liderii acestor partide sunt conștienți de limitele financiare de care dispun. De aici întreținerea acestui misticism politic  al anilor 90 când se credea că, purtate la proteste, icoanele ar proteja de căderea peste spinare a bastoanelor miliției sovietice. 

Maia Sandu, Andrei Năstase și Renato Usatâi sunt conștienți că modificarea sistemului electoral îi impune să consume timp și bani pentru organizarea de filiale în provincie dar și pentru identificarea unor potențiali candidați în circumscripțiile uninominale. Observăm că Maia Sandu s-a limitat în a face politică doar la Chișinău și în diaspora moldoveană. Andrei Năstase, a ales să facă politică în afara capitalei moldovene doar relativ recent. Ideea potrivit căreia Chișinăul nu e toată Moldova a fost însușită doar de câteva formațiuni politice moldovenești, care, de ceva vreme, investesc în potențialul uman prezent în raioanele Moldovei. Observ că Maia Sandu și Andrei Năstase, de la o vreme și Renato Usatâi, încep a fi din ce în ce mai economicoși cu resursele financiare de care dispun.

Sunt suficiente semne că sistemul electoral moldovean va fi modificat. Principalul semn este cel al existenței voinței politice suficiente pentru realizarea acestui lucru. Desigur, deputații moldoveni vor purta răspundere pentru acțiunea lor. Nu putem afirma că opinia Comisiei de la Veneția ar fi o barieră ce nu ar putea fi trecută. Până în prezent, Chişinăul oficial a solicitat de mai multe ori opinia Comisiei de la Veneția, dar a ţinut cont de sugestiile primite doar în anumite situaţii. Amintesc că este dreptul suveran al deputaților moldoveni să țină ori nu cont de aceste opinii. Oficialii europeni cunosc acest lucru - ăsta e motivul pentru care, în mod ipocrit, au încercat să lege ajutorul financiar al UE de dreptul suveran al statului de a face modificări Codului Electoral. Amintesc că, în anul 2014, Comisia pentru Democrație și Drept (de la Veneția) s-a expus la tema sistemului electoral mixt când avizul trimis deputaților a fost unul pozitiv. Dacă oficialii europeni, după trei ani, ar da un aviz negativ asupra aceleiași teme, gestul ar fi unul de carnaval politic și ar arăta ca naiba.