AMBASADORUL MUHAMETȘIN ȘI INEXISTENTA RUSOFOBIE A MOLDOVENILOR

Ambasadorul Federație Ruse la Chișinău, Farit Muhametșin, este nemulțumit de statutul pe care îl deține limba rusă în Republica Moldova. Diplomatul rus a dat de înțeles că limba rusă ar trebui să beneficieze de un statut mult mai important decât cel pe care îl deține - de limbă pentru comunicare interentică așa cum e stipulat în Constituția Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute cu ocazia sărbătorilor dedicate limbii ruse și zilei de naștere a poetului Aleksandr Pușkin. „Ceea ce ține de limba rusă, în Constituție scrie că este un mijloc de comunicare între etnii, dar de facto avem cu totul altceva”, a declarat Muhametșin. De aici.

Afirmația oficialului rus de la Chișinău apare în contextul în care, la Livadia (Republica Autonomă Crimeea), ministrul rus al Educaţiei, Olga Vasilieva, spune că statele CSI trebuie să revină la alfabetul chirilic. „Toate statele din spațiul CSI trebuie să revină la un singur alfabet – la cel chirilic. Sondajele arată că populația din acest spațiu este legată și simte necesitatea alfabetului chirilic”, a declarat Vasilieva. De aici.

Cele spuse la Chișinău, ori în Crimeea, fac parte dintr-un discurs de menținere a statelor CSI pe orbita culturală a Federației Ruse și de combatare a aversiunilor față de Federația Rusă. La Forumul Economic Internaţional de la Sankt-Petersburg preşedintele Putin a denunţat „rusofobiile” și a spus că sunt „contraproductive”.

De la nemulțumirea față de statutul pe care îl deține limba rusă în Republica Moldova până la a-i declara pe oficialii moldoveni rusofobi mai este doar un pas. Ambasadorul Muhametșin nu l-a făcut, doar l-a sugerat.

Aluziva supărare a diplomatului rus pe oficialii moldoveni pleacă de la măsurile întreprinse de ei pentru ca statul moldovean să își întărească statalitatea în fața Moscovei. Expulzarea a cinci diplomați ruși, acreditați în Republica Moldova, nu a fost mimată și nu ține de manipulări politice. Iulian Chifu are perfectă dreptate atunci când afirmă că gestul Chișinăului oficial este unul costisitor și este echivalentul unui avertisment public către Rusia. Da, cu așa ceva nu te joci! De aici.  

Doar că, moldovenii nu au fost/nu sunt/nu vor fi rusofobi. De ce? Pentru că, între Prut și Nistru, limba și cultura rusă circulă nestingherită. Și în ciuda unor eforturi, corecte din punctul meu de vedere, de a proteja spațiul audiovizual moldovenesc de cel rusesc, acest lucru nu s-a întâmplat. Televiziunile moscovite,  între Prut și Nistru, încă mai domină. Asta pentru că legea privind contracararea propagandei, acum câțiva ani, la inițiativa lui Chiril Lucinschi, a fost blocată în Parlament. Așa că, moldovenii se uită la posturile de televiziune rusești. De aici și victoriile obținute de propaganda rusă în spațiul public/politic moldovenesc.  

Avertismentul Chișinăului adresat Moscovei, prin expulzarea celor cinci diplomați ruși, a fost torpilat de către președintele Dodon.  El susține că argumentele care au stat la baza expulzării nu au fost  suficiente. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă organizată după ședința Consiliului Suprem de Securitate din 6 iunie 2017 unde șefului statului moldovean i-au fost prezentate motivele care au stat la baza acestei inedite acțiuni. De aici.

Îl cred pe președintele Dodon atunci când declară că Serviciul de Informații și Securitate și Ministerul de Interne nu au informat Președinția moldoveană despre această planificată acțiune. Cu siguranță cele două instituții l-au informat pe primul ministru moldovean. Acum, cele două instituții ar trebui să își facă publice argumentele avute.

Nu îl cred pe președinte atunci când afirmă că între Republica Moldova și Federația Rusă s-a creat un dialog constructiv și eficient. Dacă era așa, volumul produselor agricole moldovenești, (vinuri, carne, fructe) exportate în Federația Rusă era mult mai mare. Mai degrabă este vorba de un parteneriat eficient între Președinția moldoveană și Kremlin. Un parteneriat care a fost observat de către experții Centrului Carnegie din Moscova care afirmă că factorii politici decizionali de la Moscova îi vor oferi președintelui Dodon sprijin complet, inclusiv în reglementarea transnistreană. De aici.

Sprijinul acordat domnului Dodon de la Moscova, pleacă de la folosirea mass-mediilor de limbă rusă pentru a răspândi informaţii false şi pentru a incita spiritele printre etnicii ruşi din Moldova, până la alocarea unor resurse financiare partidelor de opoziție pentru organizarea protestelor împotriva Guvernului Filip. La ultimul protest organizat de către simpatizanții domnului Usatâi s-a constat că participanții au fost plătiți. 

Aproape oficial, parteneriatul Președinției moldovene cu Kremlinul, demonstrează tuturor că Igor Dodon a renunțat la declarațiile prin care își propunea să-i unească pe moldoveni, indiferent de etnicitatea lor. 

Recenta subliniere făcută de Partidul Democrat din Moldova, că ”politica externă a Republicii Moldova este pusă în aplicare de Guvern și Parlament” și că „declarațiile președintelui Dodon sunt făcute în detrimentul vectorului de politică externă ales de Republica Moldova”, vine să ne spună un singur lucru: premierul Pavel Filip rămâne cel care, cu sau fără ajutorul instituției prezidențiale, va promova reformele necesare pentru apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. 

Suficient oare în cazul în care diplomația rusă își transformă voalatele amenințări în fapte?Întreb.

IOHANNIS LA WASHINGTON ÎNSEAMNĂ UN AL DOILEA MANDAT LA COTROCENI

Primul turneu european al președintelui Trump a făcut-o pe Angela Merkel să declare că, pentru europeni, a sosit timpul să-şi ia destinul în propriile mâini, nu mai pot depinde în întregime de SUA. Colac peste pupăză, la întrunirea G7 din Sicilia, președintele american a refuzat să acorde sprijinul său pentru acordul privind schimbările climatice semnat la Paris. O catastrofă, au scris majoritatea ziarelor europene. La summit-ul NATO de la Bruxelles, Donald Trump a insistat asupra a două lucruri, bugetul de 2% şi implicarea în lupta împotriva terorismului. Dar s-a referit şi la situaţia de la frontiera estică a NATO. ”În viitor, NATO trebuie să-şi concentreze eforturile, atât asupra terorismului şi imigraţiei, dar şi în ceea ce priveşte ameninţările Rusiei şi situaţia de la frontierele estice şi sudice ale NATO”, a afirmat preşedintele american. De aici.

Anunțul Administrației Prezidențiale a României, că președintele Iohannis va efectua, în perioada 4 - 9 iunie, o vizită oficială în Statele Unite ale Americii, unde va avea o  întrevederea cu liderul de la Casa Albă, a venit pe neașteptate. Nimeni nu a știut despre vreun efort al externelor românești pentru atingerea acestui scop. Potrivit Administrației Prezidențiale, cei doi oficiali vor discuta perspectivele de aprofundare și extindere a Parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite. Mai ales că în 2017 se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia.

Să fie catastorfa enunțată de liderii europeni o oportunitate pentru România? Washingtonul oficial, prin vocea șefului de la Casa Albă, și-a declarat intenția de a întări flancul sud-estic al NATO. Probabil acest lucru se va face prin mutarea, undeva pe teritoriul statului român a unei baze militare americane care în prezent se află dislocată pe teritoriul unor state cu un discurs mai puțin prietenos la adresa Statelor Unite. Poate Rammstein din Germania ori Incirlik  din Turcia. O oportunitate căci, Statele Unite își vor proteja banii, utilajele și oportunitățile, asta însemnând că România va beneficia și ea de securitatea americană. Doar că, într-un comentariu recent, Sorin Roșca Stănescu nota că problema României în relația cu Statele Unite, nu este cea de securitate, ci este una de natură  economică. Îi dau dreptate. În comparație cu alte state ale Uniunii Europene, în România, Washingtonul are cele mai mici investiții economice. “Dacă am avea relații economice la un cu totul alt scor decât cel prezent, atunci, într-o perspectivă rezonabilă de timp, toate celelalte componente ale axei București-Washington și-ar îmbunătăți semnificativ parametrii”, scrie Sorin Roșca Stănescu. De aici.

Este vizita președintelui Klaus Johannis „un semn al creșterii substanțiale a relevanței și valorii strategice a României”, “un indicator al faptului că statul român are un nou rol în regiune. cel de lider regional”, așa cum notează Iulian Chifu? De aici.

Și da, și nu. Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite și România râmâne a fi bătut în cuie, România este/va fi un actor esențial pro-american în regiune. Însă doar creșterea investițiilor economice americane în economia românească va transforma statul român într-un pilon de stabilitate la frontiera NATO și a Europei.

Nu cred că președintele american va discuta cu cel român despre relația cu Federația Rusă ori despre “oferta” Ucrainei de a crea un “culoar verde” pentru retragerea Armatei a XIV-a staționată pe teritoriul Republicii Moldova, așa cum sugerează într-un recent comentariu Andrei Vlășceanu. De aici.

Dezastruoasa vizită a lui Trump în Europa, a fost cea care a influenţat decizia de a-l invita pe preşedintele României la Casa Albă. Statele Unite au nevoie de România din punct de vedere propagandistic, atât pe interior, unde președintele Trump suferă de o scădere a popularității sale, cât și în plan extern, mai ales pentru a contrabalansa afirmația potrivit căreia UE nu contează foarte mult pentru Statele Unite. Statele Unite au nevoie de România pentru a dovedi tuturor că, în ciuda administrației de la Casa Albă,  America mai are prieteni.  

Dezechilibrul strategic de la Marea Neagră, situația din zona Donbas și conflictul înghețat de pe Nistru sunt factori care contribue la o permanentizare a stării de incertitudine din Republica Moldova. Oportunitatea Bucureștiului poate schimba incertitudinea Chișinăului. Plusul de putere pe care l-ar putea câștiga România în urma vizitei domnului Iohannis la Washington depinde de domnia sa și de consilierii pe care-i are la Cotroceni. Un plus de putere care-i va oferi avantaje în plus Bucureștiului pentru contracararea scenariilor ruse la adresa Republicii Moldova.

În ianuarie 2017, la venirea în funcție a ministrului Teodor Meleșcanu, cofondatorul Clubului Militar Român de Reflecție Euroatlantică, colonelul (r) Ion Petrescu afirma că noul ministru de externe are de câștigat două pariuri profesionale: „Primul este organizarea vizitei de stat a președintelui României la Casa Albă. Al doilea îl constituie inițierea consultărilor diplomatice pentru o întrevedere a șefului statului român cu omologul său rus.” De aici.

Nu știu dacă președintele României va ajunge sau nu la Moscova. O va face dacă va avea mandat. Una peste alta, îl vedem că ajunge la Washington: dacă președintele României va face treabă bună la Casa Albă, va câștiga un al doilea mandat la Cotroceni. Prin treabă bună înțeleg, dislocarea unei baze americane în interiorul României și venirea, pe termen lung, a investițiilor americane în industria românească (atât cât a mai rămas). Acest favorabil scenariu pentru România, repet, cel de pilon de stabilitate economică și militară în regiune și principal partener al Statelor Unite în Sud Estul Europei, va fi cel care va face ca ancora Republicii Moldova către Occident să fie la București. În acest caz, nici un scenariu rusesc nu va prinde la Chișinău.  

Sunt sigur că, la Cotroceni, s-a înțeles că, în vizită la Casa Albă, președintele român trebuie să aibă lecțiile bine făcute. Un eșec ar fi catastrofal. Aflu că, luni 5 iunie, președintele României a ajuns la Washington. Întâlnirea cu președintele Trump e programată pentru vineri, 9 iunie. Cred că are suficient timp pentru a se pregăti să-i spună președintelui american, care are răbdarea și atenția limitată, unde se află România, ce reprezintă, ce oferă și ce dorește în schimb. 

BINOMUL ROMÂNESC TRECE PRUTUL

Miniștrii, viceminiștrii și șefii de agenții guvernamentale delegați de Partidul Liberal în componența Guvernului Filip și-au depus demisia ca urmare a faptului că primarul liberal al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a fost plasat în arest la domiciliu. Primarul de Chișinău, tot el și prim-vicepreședinte al liberalilor moldoveni, a fost plasat în arest la domiciliu, vineri, 26 mai, pentru o perioadă de 30 de zile. El este acuzat de trafic de influentă și depășirea atribuțiilor de serviciu, într-un dosar de anchetare a construirii unor parcări cu plată. Gestul liberalilor moldoveni vine după anunțul făcut de Mihai Ghimpu că formațiunea pe care o conduce părăsește coaliția de guvernare și trece în opoziție. Domnul Ghimpu a declarat că dosarul primarului, ca și cel al ex-ministrului Chirinciuc, sunt dosare politice. De aici.

Comentând reținerea primarului de Chișinău, fostul președinte al României, Traian Băsescu, a spus că, „probabil DNA a trecut Prutul. Asta e dorinţa cetăţenilor din Republica Moldova, DNA să treacă Prutul”. De aici.

Luni, 29 mai, Ministerul de Externe al Republicii Moldova a anunțat că cinci diplomați ruși acreditați la Chișinău au fost declarați persona non grata. De aici.

Într-un comentariu dedicat reținerii primarului de Chișinău, președintele executiv al Partidului Mișcarea Populară din România, Eugen Tomac a declarat că reținerea prim-vicepreședintelui liberal ar face parte dintr-o tranzacție încheiată între președintele Republicii Moldova, Igor Dodon și liderul Partidului Democrat, domnul Plahotniuc. De aici.

Dan Dungaciu susține afirmațiile lui Eugen Tomac și argumentează într-un text recent existența unui binom Plahotniuc-Dodon. Potrivit lui ar fi o șmecherie politică care ar avea scopul de a convinge că „acolo (în Moldova) se petrece o bătălie între Bine şi Rău, între Vest şi Est, între pro-români şi pro-ruşi. Nimic mai fals”. De aici.

Trimiterea la binom, pe care o face Dungaciu, este o metaforă care îndrumă la un protocol de cooperare între Ministerul Public din România și SRI. Președintele Senatului României, domnul Tăriceanu afirma că, "binomul DNA-SRI", a fost creat din dorința fostului președinte Traian Băsescu de a controla instituțiile de forță ale statului român. De aici.

Nu cred în existența unui protocol de cooperare încheiat între președintele Republicii Moldova, domnul Dodon, și președintele Partidului Democrat din Moldova, domnul Plahotniuc. Argumentarea existenței unui binom politic Plahotniuc-Dodon îl transformă pe Dan Dungaciu în cutia de rezonanță a domnului Andrei Năstase, cel care a vehiculat, primul, foarte sonor, această enormitate.

Cred într-un comportament precaut al Partidului Democrat față de declarațiile războinice ale președintelui Republicii Moldova. Declarații care s-au aflat la limita extremă a legitimității, dar nu au depășit-o. Acesta a fost motivul pentru care majoritatea parlamentară nu a inițiat un proces de suspendare al domniei sale. Declanșarea unui proces de suspendare al președintelui moldovean ar fi dus la un război de uzură între instituțiile statului moldovean care ar fi adus puncte electorale doar socialiștilor moldoveni. 

Atunci când președintele Partidului Liberal a solicitat demiterea ministrului Apărării, Anatol Șalaru, domnia sa era conștient că pornește un lung război instituțional. Liderii Partidului Democrat au evitat acest lucru. 

Stabilizarea Republicii Moldova a fost posibilă datorită voinței politice pentru aplicarea unor drastice reforme inclusiv în lupta împotriva înaltei corupții. Un risc politic major al cărui ecou a căzut și asupra Partidului Liberal. Ecouri care le-au creat suficienți și puternici inamici. 

Cu două luni înaintea alegerilor prezidențiale, în septembrie 2016, domnul Plahotniuc, în calitate de coordonator al majorității parlamentare a spus că, va face curățenie generală în toate sectoarele importante din Republica Moldova. De aici.

 

În discursul avut la preluarea funcției de președinte al Partidului Democrat domnia sa a avut același discurs declarând, cu subiect și predicat, că cei care fură, vor sta la pușcărie. De aici.

Timpul a arătat că promisa curățenie are loc. Ultimele acțiuni anticorupție au vizat funcționari înalți din actuala guvernare, inclusiv din Partidul Democrat. Au fost arestați miniștrii în funcție, cel al Agriculturii și cel al Transporturilor, ambii numiți de partidele de la guvernare, dar și un viceministru de la Economie, aflat în siajul democraților moldoveni. Au fost arestați înalți funcționari de la Primăria Chișinău, conducători de raioane, membrii ai partidelor aflate la guvernare, inclusiv ai Partidului Democrat.

Retragerea de la guvernare a Partidului Liberal face ca această formațiune politică să nu mai fie responsabilă pentru voința politică care a declanșat procesele de curățenie anunțate și cerute de partenerii occidentali ai Republicii Moldova. 

În octombrie 2015, atunci când procurorii moldoveni l-au reținut pe Vlad Filat, prim-vicepreședintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, afirma că, "hora caracatiței corupției din Parlamentul Republicii Moldova nu putea să dureze la nesfârșit. Trebuie să înceapă același proces de purificare, un purgatoriu al clasei politice din Moldova, așa cum se întâmplă în România de circa zece ani".De aici.

Toate procesele de purificare au costuri politice. Formațiunea politică condusă de domnnul Băsescu a trecut, la limită, pragul electoral. Dan Dungaciu știe că toate costurile dezinfecției politice care se desfășoară în prezent vor fi purtate de Partidul Democrat. Acest lucru nu este o manipulare politică, așa cum afirmă domnul Dungaciu.  Nici planificatul atentat la viața liderului democrat nu a fost o glumă. Nici expulzarea a cinci diplomați ruși nu a fost mimată.

Nu știu dacă domnul Chirtoacă este ori nu vinovat. Dar dacă binomul românesc a trecut Prutul, așa cum, șăgalnic, a declarat domnul Băsescu, ar fi cumva vreo problemă? Constat doar că, liberalii moldoveni au fugit de responsabilitatea actului de guvernământ. Să fi făcut asta la sfatul domnului Dungaciu? Dacă este așa, liberalii și-au asigurat un confort politic care ar putea să le aducă, înaintea alegerilor parlamentare din 2018, câteva puncte electorale. Ce vor face însă cu vocile care afirmă că   Unirea, a fost sloganul cu care liberalii moldoveni au acoperit găurile din bugetele pe care le-au administrat?

Păcat. Mi-aș fi dorit ca în 2018, anul Marii Uniri, echipa domnului Ghimpu să facă parte din Cabinetul de Miniștrii de la Chișinău. Am fi avut cu toți parte, la Chișinău, de manifestări fără precedent. Apropo, dacă le organizează domnul Plahotniuc și echipa Partidului Democrat din Moldova, se pune ori nu?