2018 - ROMÂNIA MAI APROAPE CA NICIODATĂ DE MOLDOVA. IOHANNIS TACE

Vineri, 19 mai 2017, la Chișinău, va avea loc cea de-a patra sesiune a Comisiei interguvernamentale România - Republica Moldova pentru integrare europeană. Ultima reuniune interguvernamentală România - Republica Moldova a fost organizată în martie 2015, la București. Sesiunea comisiei va fi co-prezidată de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, alături de viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova, Daniela Morari.

Potrivit comunicatului de presă difuzat de Ambasada României în Republica Moldova pe agenda acestei sesiuni se află evaluarea stadiului de cooperare bilaterală pentru susţinerea integrării europene a Republicii Moldova, precum și propunerile de proiecte concrete de cooperare pentru anul în curs, cu scopul consolidării cooperării sectoriale și aprofundării cooperării în baza înțelegerilor convenite la ședința comună a Guvernelor celor două state din 23 martie 2017. De aici.

Constat că există o cordonare din partea oficialilor români, cu cei moldoveni, pentru susţinerea eforturilor pe care le face Chișinăul pentru a atinge obiectivele prezente pe agenda europeană. E știut că România va continua să acorde sprijinul necesar Republicii Moldova în implementarea Acordului de Asociere cu UE şi că, pe acest palier, există rezultate pozitive - Guvernul Filip ar trebui să le consolideze.

Relativ recent, la Summit-ul Bunei Guvernări organizat la București de Strategikon, ambasadorul României la Chișinău, domnul Daniel Ioniță declara că statul român "sprijină în mod clar și deschis procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană”. Diplomatul a adăugat că oficialii români “nu sunt naivi”, cunosc faptul că „această integrare nu este posibilă mâine, poate, nici poimâine”. Domnia sa a adăugat că „pentru Republica Moldova, acest proces este unul esențial pentru transformarea, modernizarea și pentru ținerea ei angajată ireversibil spre vest".De aici.

Oare, nu cumva această evoluție este una prea înceată, și din acest motiv, lungă? Oare nu cumva, dacă, la Palatul Victoria, ori la Cotroceni, exista mai multă fermitate, transformarea în bine a Moldovei dintre Prut și Nistru era mai rapidă? 

De ce întreb? Pentru că, deși au trecut cinci ani de la prima ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău, (Iași, 2012), atunci când a fost semnat Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, între Prut și Nistru, schimbările se desfășoară greu. În 2012,  publicația chișinăuiană Timpul întreba dacă, în urma ședinței comune de guvern, Prutul va deveni mai ușor de trecut. Necesară întrebare, căci după 26 de ani de la prăbuşirea lagărului socialist, România şi Moldova au reuşit să construiască, împreună, doar un singur pod. 

Da, statul român este cel mai important partener al Republicii Moldova, atât la nivelul comerţului, investiţiilor, cât şi a proiectelor, mai ales de infrastructură. În ultimii ani Bucureștiul a oferit un sfert de miliard de euro sub formă de împrumuturi rambursabile și nerambursabile, finanțare pentru gazoductul Iași-Ungheni și pentru proiectele de fezabilitatea ale interconexiunii liniilor de înaltă tensiune. Au fost ajutoare umanitare în valoare de milioane de euro la inundații sau alte calamități naturale. Și să nu uităm de sacrifiiciile, la propriu, ale SMURD România pentru ajutorarea bolnavilor din republica Moldova. Dar toate acestea nu au făcut ca Moldova să fie România!

În noiembrie 2016, atunci când președintele Iohannis a creat Comisia Prezidențială pentru elaborarea proiectului de țară al României s-a sperat că președintele României se gândește la o Moldovă a lucrului bine făcut! Nu a fost să fie. 

În schimb, de la Chișinău, recent, președintele Parlamentului moldovean, domnul Candu, afirma că își dorește ca procesele de integrare dintre România și Republica Moldova, să se miște mai repede. Era vorba despre proiecte care ar face ca transformarea Moldovei în bine să fie ireversibilă. Această transformare pleacă de la proiecte care țin de integrarea Moldovei în infrasturctura energetică și de comunicații a statului român. „Ne dorim să avem o linie ferată Chișinău-București, cu un tren foarte rapid. Ca să nu mai fie nevoie să schimbăm de fiecare dată garniturile. Vrem un sistem financiar-bancar integrat. De ce să nu avem un sistem al educației integrat? Trebuie să existe procese de integrare mult mai rapide și realizate calitativ”,  spunea, cu subiect și predicat, președintele legislativului moldovean. De aici.

Cred că anume această integrare energetică, financiar bancară și educațională cu România ar face mai rapidă transformarea în bine a Moldovei dintre Prut și Nistru. Ar ancora Republica Moldova în spațiul occidental! În 26 de ani Moldova nu a putut deveni România. Motivele, pe alocuri, se cunosc. Da, România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice comune culturii lor naționale. Dar cele doua state nu au o viață economică și psihică în comun. Moldova lucrului bine făcut ar însemna un sistem educațional și cultural integrat, un sistem financiar comun, care ar duce la transformarea mentalităților existente între Prut și Nistru. 

"Moldova nu este România, își are propria sa istorie și propriile sale provocari, printre care este și aceia că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite și desigur, mai este și problema transnistreană, care nici macar nu este sub controlul Guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, dar un statut special în cadrul Republicii Moldova", afirma, anul trecut, James Pettit, ambasadorul SUA la Chișinău.

Moldova nu este România, dar acest lucru nu înseamnă că integrarea graduală dintre cele două state, cu păstrarea independenței lor, nu ar putea avea loc. Dacă președintele Iohannis și-ar dori, startul acestei integrări ar putea fi în 2018, atunci când sărbătorim Marea Unire.

PROTESTE SAU FLASH-MOB? ALBA CA ZĂPADA ȘI REGLĂRI DE CONTURI LA BRUXELLES

Aproximativ o mie de cetățeni au participat duminică, 14 mai, la un protest îndreptat împotriva modificării sistemului electoral existent. Organizarea acestei manifestări a fost asumată de către organizații neguvernamentale aflate în siajul opoziției extraparlamentare, PAS, PLDM, PPDA și formațiunea politică condusă de omul de afaceri Renato Usatâi (aflat la Moscova), dar și partidul lui Grigore Petrenco, cel care, în noiembrie 2014, își dorea organizarea unor manifestații sângeroase în Chișinău. Instituțiile media simpatizante acestor formațiuni politice au afirmat că la protest au participat în jur de patru mii de persoane. De aici.

Comparativ cu protestele din 2016, manifestația a fost fără impact puternic. Ridicolul acestei acțiuni nu poate fi ascuns în spatele condițiilor meteorologice nefavorabile ori a unor presupuse ingerințe din partea puterii: numărul mic al manifestanților vorbește despre lipsa de aderență a mesajelor transmise publicului de către cele patru formațiuni politice extraparlamentare și despre impotența lor financiară. Un semn al faptului că sponsorii/sponsorul acestor partide se află în incapacitate de a face plățile. 

Mesajele de mobilizare transmise pe rețelele de socializare de către doamna Maia Sandu, intervențiile on-line ale liderului Partidului Nostru, Renato Usatâi, ori aparițiile televizate ale liderilor Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, au fost pline de disperare. Această deznădejde a fost legată de  presiunile pe care doamna Sandu și domnul Andrei Năstase le-au făcut prin intermediul grupurilor politice ale Partidului Popular European și ALDE, prezente în Parlamentul European, de a amâna decizia ce ține de finanțarea Republicii Moldova. O prezență masivă a cetățenilor moldoveni la protestul din 14 mai ar fi reprezentat o motivație în plus pentru adoptarea acestei inițiative. Decizia încă nu a fost luată.

Nu cred că deputații Parlamentului European vor adopta propunerea făcută de PPE și ALDE. Este o inițiativă păguboasă care poate cauza, între Prut și Nistru, conflicte iremediabile și va asigura victoria socialiștilor moldoveni la confruntarea electorală din 2018. Deja, președintele Dodon a mulțumit Parlamentului European pentru această decizie. De aici.

Nu cred că oficialii de la Bruxelles își vor permite declanșarea, la frontiera estică a Uniunii Europene, unui conflict politic politic care s-ar putea transforma, Doamne ferește, într-unul fierbinte. Exact aceasta este filosofia pentru care, „un membru nenumit al Consiliului European” a intervenit, în Parlamentul European, pentru deblocarea celor 100 milioane de euro destinaţi Chişinăului, urmând a fi cerute anumite garanţii din partea Guvernului moldovean.

Locuitorii dintre Prut și Nistru, nu ar trebui să fie desconsiderați. Cetățenii moldoveni au înțeles că nici un politician nu poate cere, de dragul unor câștigurilor politice viitoare, jertfirea întregului stat. Acesta este motivul pentru care au preferat să stea acasă și să nu participe la această acțiune a Albei ca Zăpada.

Cîteva cuvinte despre schimbarea sistemului electoral. Ideea a fost pe agenda politică a tuturor partidelor din Republica Moldova, atât opoziția parlamentară, cât și cea extraparlamentară, la diferite etape au avut discursuri care au susținut schimbarea Codului Electoral existent.

Președintele Delegației Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova, domnul Andi Cristea, declara recent că „schimbarea sistemului electoral este o chestiune de politică internă a statului moldovean. Sistemul electoral mixt, în principiu, nu este în esență o inițiativă rea, însă este nevoie de consultarea partenerilor relevanți ai Republicii Moldova pentru a se ajunge la o formă echitabilă”. Domnia sa a adăugat că, formula votului mixt ar fi fost acceptată mult mai ușor în exterior, dacă nu ar fi provenit de la Partidul Socialiștilor. Această idee ar fi fost primită și mai bine dacă, înainte de votul din prima lectură, oficialii moldoveni ar fi purtat un dialog cu partenerii europeni de dezvoltare, a declarat domnul Cristea. De aici.

Câteva cuvinte despre securizarea fondurilor europene destinate Republicii Moldova. Sunt de acord că aceste fonduri trebuie folosite cu mai multă băgare de seamă din partea autorităților moldovene. Șeful delegației UE în Republica Moldova, domnul Tapiola, a asistat, cu mâinile încrucișate, când guvernarea PLDM, susținută de PPE, a făcut posibilă sifonarea acestor fonduri. Probabil, atunci era nevoie de crearea unui mecanism care să fi garantat justa lor folosire. Consider că îngrijorarea unor deputați europeni față de folosirea corectă a banilor europeni ascunde în ea și multă ipocrizie politică. 

Europarlamentarul român Andi Cristea are dreptate: demersul pe care grupul politic al popularilor europeni (PPE) și cel al liberalilor democrați (ALDE) îl fac în Parlamentul European (de amânare a fondurilor dedicate Republicii Moldova) trebuie descifrat și prin reglarea de conturi politice în interiorul Parlamentului European. "PPE plătește o poliță pentru destructurarea în 2015/2016 a principalului partid partener din Republica Moldova, PLDM-ul condus de Vladimir Filat, iar ALDE privește cu îngrijorare la evoluțiile recente legate de situația Partidului Liberal și justificata reținere a ministrului Chirinciuc", spune pentru Europa Liberă, domnul Cristea. De aici. 

Reiese că abordarea popularilor europeni față de Republica Moldova nu are nimic de a face cu interesul cetățeanului moldovean, ori cu principiile democratice și că e vorba doar de complicate jocuri de culise care țin de interesul/dezinteresul organizațiilor politice transnaționale față de partidele moldovene afiliate la aceste organizații.

Repet, moldovenii nu ar trebui să fie desconsiderați. Și-au dat seama că principiul ochi pentru ochi și dinte pentru dinte, e valabil nu numai politicienilor de la Chișinău ci și celor din Bruxelles, tocmai de asta au preferat să stea departe.  

UPDATE. Luni, 15 mai, orele 19.00.

Europa Liberă informează spre orele serii că, după Consiliul European și oficialii Comisiei Europene au cerut Parlamentului European să nu tergiverseze acordarea asistenței financiare de 100 de milioane de euro către Republica Moldova.  
Probabil, doleanța Comisiei Europene către deputații europeni se datorează și numărului mic de participanți la protestul opoziției extraparlamentare din 14 mai. Repet: un număr mare de participanți la aceste proteste ar fi oferit oficialilor europeni o motivație în plus pentru adoptarea deciziei de suspendare a asistenței financiare europene destinate Republicii Moldova.

PS

În timpul guvernării PLDM, domnul Pirkka Tapiola, a asistat, cu mâinile în sân, la spălarea banilor rusești prin băncile moldovene și la sifonarea fondurilor europene destinate Republicii Moldova. Probabil nu a știut despre aceste fenomene. De asta, după mandatul domniei sale la Chișinău, este numit Ambasadorul UE în Thailanda.   

CÂT DE COMPROMIS POLITIC ESTE ARCADIE BARBĂROȘIE? DAR DUMITRU ALAIBA ?

Protestele organizate de opoziția extraparlamentară în fața Parlamentului Republicii Moldova au scos în evidență faptul că aceste formațiuni politice nu mai au suficientă forță de mobilizare. Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Acțiunea Socială și Partidul Liberal Democrat din Moldova, împreună cu 16 ONG-uri au mobilizat pentru aceste proteste mai puțin de o sută de participanți. De aici.

Puținătatea persoanelor care și-a exprimat dezacordul față de sistemul electoral mixt i-a oferit prilejul președintelui Partidului Democrat din Moldova, domnul Plahotniuc, să afirme că nici organizatorii nu își numesc acțiunile ca fiind proteste – ci flash-mob-uri – și că,”e rușinos să te ascunzi după fusta unor ONG-uri”. Liderul democrat a subliniat însă că Partidul Democrat respectă dreptul oricui de a-şi expune opinia, inclusiv celor puțini care protestează.

Manifestanții, prin vocea domnului Dumitru Alaiba, au spus că nu se lasă intimidați de sarcasmul liderului democrat și au declarat că determinant nu este numărul de persoane care protestează ci faptul că aceste persoane au o altă părere. Dumitru Alaiba, care este președinte al Centrului de Politici și Reforme, a accentuat că societatea civilă trebuie să iasă la protest.De aici.

Enunțul făcut de domnul Alaiba, că numărul celor care protestează nu ar fi important, face trimitere la principiul potrivit căruia voinţa majorităţii, elementul fundamental al democrației, este acceptată ca voinţă generală doar atunci când decizia adoptată nu lezează în mod considerabil drepturile minorității. Domnul Alaiba cunoaște desigur că, într-o democrație majoritatea hotărăşte, iar minoritatea se supune. Legitimitatea deciziei majorităţii derivă din tratamentul politic egal al tuturor cetăţenilor statului.

Mediile moldovene au constatat însă că ONG-urile care s-au declarat împotriva modificării sistemului electoral existent, au diferite afiliați cu Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Acțiunea Socială și Partidul Liberal Democrat din Moldova, formațiuni politice care, la rândul lor, se declară împotriva reformei Codului Electoral. Arcadie Barbăroșie, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, a fost unul din fondatorii Platformei Demnitate și Adevăr, organizație care s-a transformat în partid politic. Soția domnului Barbăroșie este vicepreședinte al Partidului Acțiunea Socială condus de doamna Maia Sandu. Domnul Victor Chirilă, președintele Asociației pentru Politică Externă, a deținut funcția de consilier al fostului premier Vlad Filat. Domnul Alaiba, actualul președinte al Centrului de Politici și Reforme, a deținut funcția de șef al Secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului Filat. Sunt, sau nu, compromiși politic acești lideri ai societății civile?

Domnul Alaiba este unul dintre activiștii civici care poartă amprenta politicului. Din 2009 până în 2015 domnia sa s-a aflat alături de guvernarea PLDM. Domnia sa este cel care ne asigura, în anul 2013, de la înălțimea funcției economice deținute în structurile guvernamentale,  că decizia de a ceda pachetul majoritar de acțiuni al Băncii de Economii este una corectă și că banca nu va fi furată – la „Banca de Economii va fi bine”. „Indiferent de ce spun oportuniştii din politica noastră, Banca de Economii va fi bine. Eu sunt sigur. Statul niciodată nu a permis şi nu va permite probleme la BEM”, nota atunci domnul Alaiba.

Nu sunt mare specialist în domeniul economiei, motiv suficient pentru a nu aborda aceste problematici. Amintesc că domnul  Alaiba, din 2009 până în 2012 a ocupat funcţia de şef adjunct al Direcţiei politici, planificare strategică şi asistenţă externă din cadrul Cancelariei de Stat. Ulterior a fost consilier economic al ex-premierului Vlad Filat până în 2013, iar mai apoi a obţinut funcţia de şef al Secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului. În toţi aceşti ani, 2009-2015, domnia sa a oferit consultanță economică guvernărilor liberal democrate. De aici.

 

BERD a acordat 300 mii de euro Consiliului Economic de pe lângă primul ministru în perioada în care domnul Alaiba a deținut funcția de șef al Secretariatului Consiliului Economic. Raportul activității Secretariatului Consiliului Economic dezvăluie cum a cheltuită această impresionantă sumă. De aici.

 

Aflăm că domnul Alaiba își asumă faptul că Republica Moldova a urcat, în 2014, 19 poziţii în clasamentul Băncii Mondiale, dar la câteva luni, Banca Mondială a stopat orice colaborare cu statul moldovean. Să se fi întâmplat asta pentru că oficialii de la Banca Mondială au aflat despre sumele de bani pe care Federația Rusă le-a spălat prin intermediul sistemului bancar moldovenesc? 

Dacă domnul Alaiba a avut un cuvânt de spus în îndrumarea asistenței financiare externe acordate statului moldovean și a cunoscut tot ceea ce a făcut guvernarea liberal democrată pe dimensiunea economică, înseamnă că, probabil, a avut cunoștiință și despre modul în care banii acordați de către Uniunea Europeană s-au sifonat la nivel central ori local. Probabil, din funcția deținută, domnia sa a cunoscut și despre faptul că, din sistemul bancar al Republicii Moldova dispăreau  impresionante sume de bani.

Repet, probabil. Repet, nu sunt specialist în probleme economice ori financiar bancare. Logica spune că, atunci când oferi consultanță economică, așa cum a făcut-o domnul Alaiba, deții o calificare în acest domeniu. Dacă rezultatul final al acestei consultanțe este unul prost, cel care a oferit această consultanță poartă o responsabilitate pentru cele întâmplate. Cât de tare i-au afectat pe cetățenii moldoveni indicațiile economice pe care le-a oferit domnul Alaiba conducerii statului moldovean? Devalizarea sistemului bancar s-a petrecut în timpul în care domnul Alaiba oferea consultanță economică guvernării PLDM. Pentru cele întâmplate, domnul Alaiba poartă, ori nu, răspundere? 

FOTO - Radio Chișinău

Protestele partidelor extraparlamentare în fața Parlamentului Republicii Moldova. Observați numărul participanților.