GHID DE EXPLOATARE A PARLAMENTARELOR ROMÂNEȘTI PENTRU BASARABENI

România își va alege duminică deputații. Pragul de intrare în Parlamentul de la București este de 5 la sută. Majoritatea românilor spun că la alegerile parlamentare din 11 decembrie vor vota cu Partidul Social Democrat – 44 la sută. Partidul Național Liberal va ieși pe locul al doilea – 23 la sută. Uniunea Salvați România va acumula 7 % iar Alianța Liberalilor și Democraților din România (ALDE) va acumula 6 procente. Tot atâtea voturi vor merge către Partidul Mișcarea Populară. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România va culege 5% din simpatia electoratului. De aici.

Cine și ce reprezintă aceste partide?

Partidul Social Democrat este urmașul formațiunii politice condusă de Ion Iliescu, cel care a fost artizanul revoluției din 89. Este formațiunea politică care s-a opus reducerilor salariale (și pensiilor) efectuate la comanda președintelui Traian Băsescu pe care a încercat să îl demită din funcție. Rezistența, populistă, în fața măsurilor luate de Băsescu l-au făcut să fie simpatizat de populația României. Votul repetat al PSD-ului în parlamentul României a făcut posibil ajutorul financiar românesc destinat Republicii Moldova. Victor Ponta, în funcție de premier al statului român, a fost cel care a decis finanțarea gazoductului Iași – Ungheni.

Partidul Național Liberal este în acest moment partidul puterii – această formațiune politică l-a susținut pe Klaus Iohannis la prezidențialele din România. În noiembrie 2015, deputații PNL au sprijint decizia președintelui Klaus Iohannis prin care acesta a refuzat împrumutul de 150 de milioane de euro destinat Republicii Moldova.

Alianța Liberalilor și Democraților este partidul creat de fostul prim ministru al României (2004-2008), Călin Popescu Tăriceanu. Principalul argument pentru care cetățenii români spun că votează ALDE este faptul că această formațiune politică s-a dovedit a fi cea mai „anti-băsistă“ dintre toate. Actualmente partidul domnului Tăriceanu este văzut ca fiind fața liberală a social democraților români. Din 2008 ALDE este de fapt un partid social liberal aflat în susținerea PSD.  

Uniunea Democrată Maghiară din România este o organizație politică fondată pentru a reprezenta interesele comunității maghiare. Din 2007 a devenit membră a Partidului Popular European, deci se consideră a fi un partid de centru-dreapta.

Uniunea Salvați România este partidul societății civile și al intelectualilor nemulțumiți de modul în care se desfășoară politica românească. Traseul acestei formațiuni politice a fost dubios încă de la apariția lui, în 2015. Există suficiente voci care afirmă că USR-ul ar fi de fapt un instrument politic cu structuri artificiale creat de către Klaus Iohannis. În timpul actualei campanii electorale s-a observat că între PNL și USR a existat o relație ambiguă, USR-ul fiind lăsat să muște din electoratul tradițional al liberalilor

Partidul Mișcarea Populară este noua formațiune politică a fostului președinte al României, Traian Băsescu. Cu votul basarabenilor acest vehicol politic ar putea să îl transporte pe fostul șef al statului român în Parlament.

Tabloul prezentat arată care sunt principalii actori ai scenei politice românești: două partide mari și sateliții lor. Rezultatul obținut de partidele mari și sateliții vor face posibilă majoritatea parlamentară care va oferi primul ministru al României. 

Zilele trecute un fruntaș liberal afirma că PNL-ul și-ar dori un guvern cu USR, cu UDMR, ba chiar și cu PMP. Ce ar înseamnă afirmația făcută de fruntașul liberal? Că de fapt nu contează cine este câștigătorul alegerilor, contează formațiunea politică care administrează majoritatea parlamentară. 

Liderii PSD afirmă că, dacă va fi nevoie, vor face  o alianță post electorală cu echipa domnului Tăriceanu. 

Într-un recent interviu oferit portalului ziare.com, sociologul Darie Cristea, director general al INSCOP, afirma că social democrații se mobilizează mai bine la vot decât liberalii. Electoratul liberalilor este mai individualist. Potrivit lui PNL-ul nu mai poate să își mobilizeze un bazin electoral mai semnificativ.”Dacă ne uităm la ultimele alegeri, realitatea e că PSD a intrat în zone de electorat la care tradițional nu avea acces: persoane mai tinere și clasa de mijloc. A creat mesaje și pentru aceste segmente,” afirmă Darie Cristea. De aici.

Devine clar că, PSD-ul, probabil împreună cu ALDE, are șansa reală de a reveni în Palatul Victoria. Probabil, echipa Dragnea/Tăriceanu știe deja numele viitorului premier al României. Pentru oficialii din Republica Moldova acest lucru este pozitiv. PDM are un tratat de colaborare politică cu PSD din România. 

Semnalele transmise de Cotroceniul domnului Iohannis au impus instituțiilor statului român o stare de  pasivitate față de Chișinău. Ba mai mult, în noiembrie 2015, domnul Iohannis a respins împrumutul pentru Republica Moldova. Dacă nu ar fi fost votul deputaților social democrați Chișinăul ar fi intrat în incapacitate de plată. 

Nu cred că domnul Iohannis va reuși să își impună în Parlamentul de la București majoritatea pe care și-o dorește. Mă aștept ca viitorul prim ministru al României, pe relația București-Chișinău, să fie mai activ și determinat. Cu atât mai necesar în condițiile în care la Chișinău va fi investit un președinte de stânga.

MAIA CA ZĂPADA SE TOPEȘTE

La începutul acestei săptămâni, președintele ales, Igor Dodon, a declarat că procedura de validare a rezultatului alegerilor prezidențiale este tergiversată în mod intenționat, prin intermediul contestațiilor depuse în instanțele de judecată de către oponenții săi politici – Maia Sandu și Andrei Năstase, și a cerut urgentarea învestirii lui în funcție. De aici.

Dodon spune că amânarea acordării împuternicirilor sale oficiale ar fi convenabilă guvernării Filip, care este interesată să promoveze proiecte pe care socialiștii nu le-ar susține. Potrivit lui, Maia Sandu ar colabora cu administrația Republicii Moldova. 

Nu am văzut ca doamna Sandu să comenteze în public acuzațiile lui Dodon. În schimb, Andrei Năstase a scris pe Facebook că, declarațiile lui Dodon ar fi niște “inepții” și că ele arată că Dodon nu a ieșit din campania electorală.  De aici.

După înfrângerea suferită pe 13 noiembrie, Maia Sandu a preferat să nu mai apără în spațiul public. E ceva vreme. Pe 29 noiembrie, întrebat despre motivele acestei absențe, Viorel Cibotaru, președintele PLDM, a declarat că liderul PAS s-ar afla în „reflecții”. „Maia Sandu este în reflecții, reflecții absolut normale. Pentru că urmează să răspundă la câteva întrebări”, a spus Viorel Cibotaru.  De aici.

 

Probabil doamna Sandu cugetă la erorile de campanie pe care le-a făcut, greșeli care au făcut să piardă alegerile. Această vină trebuie să și-o asume.

Toată lumea a văzut că Maia Sandu ar fi putut ieși victorioasă din alegeri – avea nevoie doar de o pregătire mai bună, de o echipă de profesioniști alături și de ceva mai mult suport financiar. După 30 octombrie, data primului tur prezidențial, Partidul Democrat s-a arătat dispus să o sprijine, sfătuită de Andrei Năstase, ea a refuzat acest ajutor. Până pe 13 noiembrie s-a văzut că prezidențiabilul Maia Sandu nu a avut un program de dezvoltare, pragmatic și realist, pentru Moldova.   

Nu vreau să cred că Maia Sandu a fost doar o întâmplare pe scena politică din Republica Moldova. Ar însemna că toți cei care au crezut în ea, s-au înșelat. Iulian Chifu nota recent că liderul PAS trebuia deja să apară în public cu un proiect care ar uni dreapta politică moldovenească, un proiect care să anunțe lupta pentru câștigarea alegerilor parlamentare din 2018. De aici.

De ce Maia Sandu nu face asta? Poate stă și cugetă. Ori poate, numa’ stă? 

Observ că Andrei Năstase o ține captiva ideii că demonstrarea vicierii procesului electoral i-ar aduce beneficii. Dar a insista pe tema fraudării alegerilor, când sistemul informativ folosit de CEC a permis vizualizarea în timp real a procentelor acumulate de candidați în fiecare secție de votare, când numărătoarea voturilor a avut loc în prezența reprezentanților tuturor partidelor politice, ai societății civile și ai OSCE, este dovada unei încăpățânări. Ori a unei naive credulități în relativul adevăr tirajat doar de un anumit segment de presă.

Observ că șocul înfrângerii a lăsat-o pe doamna Sandu fără puterea de a lansa un nou proiect politic, singurul  obiectiv necesar dreptei moldovenești pentru viitorul apropiat. Dacă nu apare repede în spațiul public, Maia ca Zăpada se topește.

Așa că, domnule Dodon, nu o mai acuzați degeaba.

  

PE 11 DECEMBRIE IARĂȘI COZI LA SECȚIILE DE VOTARE

Pe 11 decembrie cetățenii români își vor alege reprezentanții în Parlamentul de la București. Un număr mare de cetățeni moldoveni sunt posesori ai pașapoartelor românești deci au posibilitatea de a participa la vot. Potrivit fostului președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara granițelor României, Eugen Tomac, între Prut și Nistru ar locui aproximativ 500 de mii de cetățeni români. De aici. Probabil, Tomac are dreptate.

Nu știm cifra exactă a cetățenilor români care au domiciliul în Republica Moldova.

Știm însă că, pentru alegerile parlamentare din 2016, pe teritoriul Republicii Moldova, statul român va deschide 35 de secții de votare, cu 12 secții mai mult decât pentru  alegerile prezidențiale din 2014. Știm că, în noiembrie 2014, la vot au participat 35 630 de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova – cea mai mare prezență la vot înregistrată vreodată. Știm că, pentru alegerile parlamentare din acest an, la cele 35 de secții de votare vor fi aduse 87 de mii 500 de buletine de vot.

Nu știm care va fi prezența la vot a moldovenilor care și-au redobândit cetățenia română.

Recent, ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat că, pentru a preveni votarea multiplă, la intrarea în secțiile de vot actele de identitate românești vor fi scanate. De asemenea, pentru a putea vota, cetățenii români vor trebui să prezinte actele de identitate care fac dovada domiciliului lor în Republica Moldova. De aici.

După victoria în alegerile prezidențiale a socialistului Igor Dodon viitorul relațiilor bilaterale moldo-române a fost analizat în cadrul Consiliului Suprem de Apărare al Țării. Președintele Iohannis a anunțat că, la CSAT, s-a aprobat un plan de acțiune, pe termen mediu și lung, privind relația București-Chișinău. Potrivit președintelui Iohannis, obiectivul strategic al României este integrarea europeană a Republicii Moldova. De aici.

S-ar crea iluzia că, până la ședința CSAT-ului, statul român nu a avut o strategie dedicată Republicii Moldova și că, pentru politicienii de la București, teritoriul dintre Prut și Nistru a contat doar în calitate de bazin electoral. Să fi fost Moldova o necesitate doar o dată la patru ani, atunci când era confiscată politic doar pentru voturi? Nu vreau să cred asta.

Dar așa iese. Semnalele transmise de domnul Iohannis  instituțiilor statului român le-au impus acestora să adopte o poziție pasivă față de jocurile politice desfășurate la Chișinău. Amintesc că, în ianuarie 2015, președintele Iohannis i-a interzis premierului Victor Ponta să vină la Chișinău pentru a media conflictul dintre PLDM și PDM. Ba mai mult, în noiembrie 2015, domnul Iohannis a respins împrumutul pentru Republica Moldova. De aici. Observ că, și în 2016 președintele României a rămas neschimbat pe relația cu Moldova: la începutul lui octombrie, domnia sa a declarat, cu subiect și predicat, că România nu se va implica în campania electorală din Republica Moldova. De aici.

Sunt sigur că, la ședința CSAT-ului s-a elaborat un plan de acțiune care ține cont, atât de realitățile actuale din contextul politic european, cât și de rezultatul alegerilor prezidențiale moldovenești și, probabil,  de menținerea stabilității politice existente la Chișinău. Domnul Iohannis a declarat că Palatul Cotroceni își asumă responsabilitatea pentru implementarea acestui plan și că  va crea un grup de lucru inter-instituțional.

Doar că, politica e cinică și se face pe cifre. Potrivit sondajelor de opinii scorurile electorale arată că, PSD-ul, împreună cu ALDE, are șanse reale de a reveni la Palatul Victoria. Probabil, echipa Dragnea/Tăriceanu știe deja numele viitorului premier al României. Nu va fi domnul Băsescu.

Nu cred că președintele Iohannis se va împotrivi dorinței viitorului prim ministru de a avea un cuvânt de spus la alcătuirea nominală a acestui grup de lucru inter-instituțional. De asta, strategiile Palatului Cotroceni destinate Republicii Moldova trebuie privite cu prudență. Ca nu cumva, teritoriul dintre Prut și Nistru, să rămână confiscat, pentru PNL ori PMP.

Nu mă aștept ca basarabenii dintre Prut și Nistru să participe în număr mare la alegerile parlamentare din duminca  lui 11 decembrie. Un număr foarte mare de participanți basarabeni la acest scrutin electoral ar presupune o viciere a votului. Procesul de scanare al actelor de identitate românești și posibila însemnare a adreselor locale ale basarabenilor care și-au redobândit cetățenia română nu va crea o fluidizare a votului ci, dimpotrivă, va face cozi în fața secțiilor de votare. Apropo, de ce e nevoie de prezentarea documentelor de identitate locale? Pentru înregistrarea adreselor cetățenilor români din Moldova? Cine are nevoie de această evidență?

Foto - InquamPhotos/Octav Ganea

Gabriela Firea, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea la demonstrațiile prilejuite de Ziua Națională a României