ÎNGERII NU SUNT ALBI. NICI LUCINSCHI NU E ÎNGER

La sfârșitul anului 2014, imediat după aflarea rezultatelor alegerilor parlamentare, domnul Iurie Leancă, care deținea funcția de prim ministru în exercițiu, declara că tărăgănarea negocierilor pentru formarea unei noi coaliții de guvernare este periculoasă. Tot atunci, domnia sa afirma că, în calitate de prim ministru va insista pentru efectuarea unei investigații internaţionale asupra fraudelor comise în sistemul bancar. "Dacă ar trebui să aleg între o investigaţie efectuată de o companie internaţională şi funcţia de premier, aş alege investigaţia. (…) Trebuie să investigăm, să recuperăm banii care au fost delapidaţi şi cei care au furat acești bani să fie pedepsiţi", sublinia domnul Leancă. După doi ani, privind evenimentele în desfășurarea lor, constatăm că e foarte probabil ca aceste declarații să îl fi costat pe domnul Leancă fotoliul de premier. Explic.

Imediat după alegerile parlamentare din 2014, comentatorii politici au constatat că anul 2015 a fost unul în care agenda ascunsă a partidelor a luat-o înaintea celei publice. Dincolo de interesul declarat, de apropierea statului moldovean de standardele europene, în 2015, PLDM (aripa Lucinschi) și PCRM au încercat să își atingă obiective care, se pare, au ținut mai mult de menținerea controlului asupra sistemului financiar bancar din Republica Moldova decât de implementarea Acordului de Asociere la UE. Declarația făcută de domnul Leancă la finalul anului 2014 putea fi una dintre cheile necesare pentru înțelegerea procesului de negocieri care se desfășura în acel moment. Dar domnia sa nu a vrut/putut să aducă mai multă lumină în acest subiect, iar din acest motiv nu a fost înțeles. De asta, dincolo de lucrurile bune realizate în timpul aflării la conducerea guvernului moldovean vor exista voci care vor pune la îndoială capacitatea de management economic a domniei sale. 

O investigație a jurnaliștilor portalului economic Mold-Street demonstra că printre acționarii băncilor din Republica Moldova, inclusiv cele care între timp s-au dovedit a sta la baza fraudei care a dus la dispariția unui miliard de dolari, se numărau persoane care au fost/sunt conectate la partidele politice din Republica Moldova. Ex-preşedintele Petru Lucinschi, ex-președintele Vladimir Voronin, ex-vicepremierul Valeriu Bulgari, fostul şef al Serviciului Vamal, Viorel Melnic ori milionari ca Nicolae Ciornâi, Vladimir Jardan, Natalia Vrabie sau Veaceslav Platon se numără printre cei care sunt adevărații stăpâni ai băncilor moldovenești. Insistența cu care domnul Leancă a spus că își dorește efectuarea unei investigații internaționale asupra fraudelor din sistemul bancar a însemnat o amenințare la adresa acestora. Acesta este adevăratul motiv pentru care domnul Voronin a refuzat să își acorde votul pentru menținerea domnului Leancă în fruntea guvernului.

Publicația Adevărul scrie că ex-președintele Petru Lucinschi, acționar la Unibank, a fost implicat în fraude bancare. Jurnaliștii își bazează afirmațiile pe dezvăluirile conținute în Raportul Kroll. Potrivit datelor din acest raport, cel de al doilea președinte al Republicii Moldova a achiziţionat cele aproape 5% din acţiunile Unibank cu bani obţinuţi din mai multe împrumuturi – suma totală se ridică la 1,5 milioane de euro. Probabil, domnul Lucinschi a făcut acest uriaș împrumut vazânu-se pe faptul că ar fi putut să întoarcă aceste datorii din credite pe care le-ar fi luat de la banca la care era acționar. Ar fi putut conducerea acestei bănci să refuze acordarea unui credit bancar către propriul acționar? Probabil că nu. Nu știu dacă domnul Lucinschi a contract sau nu un credit de la Unibank cu care să își plătească datoria de 1,5 milioane de euro. Probabil, din Raportul Kroll, vom afla că așa s-a întâmplat.

Știu însă că domnul Lucinschi și-a dorit/dorește alegeri anticipate. În 2015, cel de al doilea președinte al Moldovei afirma că alegerile anticipate sunt unica soluție pentru menținerea cursului european și că ele nu ar trebui să fie o sperietoare pentru societatea moldavă. Desigur, nici un proces electoral nu trebuie să devină o sperietoare. Dar cei care pot stabili data unor eventuale alegeri sunt doar deputații. Iar stabilirea acestei date ar fi putut fi doar rezultatul unei crize politice de proporții. De ce să își fi dorit domnul Petru Lucinschi, cel de al doilea președinte al Republicii Moldova, o criză de proporții în Moldova? Pentru acoperirea unor fraude bancare de proporții?

Repet, nu știu dacă Unibank i-a acordat credit domnului Petru Lucinschi, este datoria raportorilor financiari internaționali și a celor care anchetează frauda bancară să ne spună asta. Pănă atunci, sceptic, aplic prezumția de nevinovăție. Dar acest lucru nu mă împiedică să îmi pun întrebări. Logica îmi spune că doar alegerile anticipate ar fi putut amâna o anchetă internațională asupra fraudelor din sistemul bancar moldovenesc, o anchetă care ar dovedi dacă prezumțiile potrivit cărora ex-președintele moldovean Petru Lucinschi, ori alți stăpâni ai băncilor moldovene, a fost sau nu implicat în aceste fraude. Sprijinul mediatic acordat de familia Lucinschi mișcărilor protestatare inițiate de Platforma DA și a formațiunii politice condusă de domnul Renato Usatîi, dar și prezența discretă a PLDM-ului la aceste manifestări sunt  o demonstrație a faptului că  familia Lucinschi și-a dorit alegeri anticipate.

Alegeri anticipate nu vor fi. Ancheta asupra fraudelor din sistemul financiar bancar va continua. Și probabil, la finalul acestei anchete vom afla că nici îngerii nu sunt atât de albi. Totul e posibil! 

CUTREMURUL PLAHOTNIUC

Vizita în Statele Unite a delegației Republicii Moldova din care face parte și prim-vicepreședintele Partidului Democratdin Moldova, Vlad Plahotniuc, este una oficială. Ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, domnul James Pettit a spus că întâlnirea cu doamna Victoria Nuland, a avut loc la solicitarea delegației moldovenești condusă de vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al Economiei și a fost coordonată cu Departamentul de Stat. 

Deci, atunci când a afirmat că vizita domnului Plahotniuc în Statele Unite nu a fost oficială, domnul Barbăroșie, și-a permis, cu bunăștiință, să ne dezinformeze. Directorul IPP Moldova nu a fost singurul, alături de domnia sa s-a aflat directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă, domnul Igor Boțan. 

Domnul Barbăroșie a afirmat că prim-vicepreședintele Partidului Democrat din Moldova nu s-a întâlnit în mod oficial cu doamna Nuland și că fotografia prezentată publicului pe site-ul PDM ar fi fost făcută în mod întâmplător. La rândul său, directorul ADEPT, domnul Boțan, consideră că vizita domnului Plahotniuc în Statele Unite este doar o acțiune de PR. 

Întrebat cum califică vizita lui Vlad Plahotniuc în Statele Unite, deplasare criticată de opoziția din Republica Moldova, ambasadorul american la Chișinău, domnul Pettit, a declarat că prim-vicepreședintele PDM a plecat în America în calitate de fruntaș al unui partid care face parte din coaliția de guvernământ.

De ce opoziția moldavă este contrariată de faptul că oficiali americani au avut întrevederi, de înalt nivel, cu domnul Plahotniuc? Domnul Sorin Bocancea, constata că gestul americanilor nu le pică deloc bine celor care au contestat noua coaliție de guvernare. “Plahoniuc s-a dus în SUA în calitate de coordonator executiv al Consiliului Coaliţiei de guvernare. O funcţie cu denumire mai lungă decât cea de „Prim-ministru”, dar mai puternică decât aceasta. Ca să se ştie cine decide în mica republică”.  Foarte bine punctat  - ca să se știe cine decide!

Domnul Iulian Chifu, într-un interviu acordat portalului de ștri deschide.md afirma că această calitate,  de coordonator al coaliției, este importantă, de aici și conținutul foarte serios al discuțiilor: „Este o abordare pragmatică a SUA, raportată la ”sediul” real al puterii din Republica Moldova, obținerea unor angajamente și comunicarea unui spațiu de așteptări a Washingtonului față de evoluțiile din RM. Primirea la acest nivel e o deschidere evidentă, fapt de necontestat”, afirmă domnul Chifu. Domnia sa nu exclude faptul ca domnul Plahotniuc să fi avut și alte întâlniri, nepublice și netrecute în agenda anunțată, care ar putea avea relevanță mult mai mare.

Deci motivul denigrării domnului Plahotniuc în spațiul public moldovenesc ar fi cel oferit de domnul Bocancea: “oficialii americani l-au primit ca pe un lider, astfel legitimându-l”. Exact, acceptând întâlnirea cu fruntașul Partidului Democrat, doamna Victoria Nuland i-a recunoscut domnului Plahotniuc calitatea de coordonator executiv al coaliției de guvernare din Republica Moldova. Coordonator care, în acest moment, patronează realizarea reformelor şi revenirea la parcursul european a Republicii Moldova. 

Pentru opoziția de dreapta, acest lucru echivalează cu un cataclism de proporții. Acea catastrofă de care a pomenit recent domnul Andrei Năstase. „Societate civilă, suntem în pragul unei catastrofe. E nevoie de consolidare într-un front comun împotriva lui Plahotniuc. Lideri şi activişti civici, preluaţi drapelul protestatar. Uniţi-ne sub aceeaşi flamura pe toţi, indiferent de opţiuni politice şi vise geopolitice. Demonstraţi capacitate, calitate şi voinţă. Noi suntem alături! Dacă e cazul, rămân paşi buni în spate”, nota liderul Partidului Platforma DA. De aici și mesajele manipulatorii lansate de domnul Barbăroșie și domnul Boțan.

Într-o postare pe Facebook, secretarul general al Partidului Național Liberal din România, domnul Radu Carp, nota că vizita domnului Plahotniuc la Washington este o “recunoaștere a situației de fapt din Moldova, într-un context regional complicat, cu diversiuni din ce în ce mai frecvente în Ucraina”. Domnia sa considera că relația Republicii Moldova cu Statele Unite este una strict bilaterală și nu mai trece prin București. Domnul Carp considera această schimbare de paradigmă ca fiind „un eșec al diplomației românești”.

Domnul profesor Carp are dreptate atunci când afirmă că recunoașterea stării de fapt din Moldova înseamnă recunoașterea domnului Plahotniuc. Nu este vorba despre un eșec al diplomației românești, cred că este vorba despre o înțelegere mai aprofundată, din partea diplomației americane, a realităților dintre Prut și Nistru, care a preferat, în mod pragmatic, să-l primească și să îl recunoască  pe fruntașul Partidului Democrat în calitate de coordonator al jocului politic din Republica Moldova. 

Parteneriatul româno-american, negociat de către tandemul Bogdan Aurescu – Daniel Ioniță, are doar de câștigat. România este unul din promotorii de bază a intereselor Statelor Unite şi NATO în regiune, de aici și alegerea domnului Ioniță în calitate de ambasador al României la Chișinău. Într-o expunere publică, domnul Ioniță afirma că își dorește să fixeze Moldova, „politic, strategic şi fizic”, în spaţiul european şi euroatlantic. Probabil aceste planuri ale domniei sale au o susţinere deplină la Washington şi la NATO. 

Desigur, pentru opoziția de dreapta, primirea domnului Plahotniuc de către doamna Nuland este o catastrofă. Legitimat a fi coordonatorul jocului politic moldovenesc, domnul Plahotniuc și echipa Partidului Democrat poartă în aceste momente responsabilitatea răspunderii directe pentru dezvoltarea democrației  și a reformelor care vor fi implementate în Moldova. Întrebat care este viziunea sa de dezvoltare a Republicii Moldova pentru următorii doi ani, domnul Plahotniuc a spus că dorește să „asigure stabilitatea economică şi financiară a statului moldovean, prin stabilirea unui nou program cu Fondul Monetar Internaţional şi să excludă fenomenul corupţiei, prin asigurarea unei justiţii eficiente şi independente”. Scurt, clar și cuprinzător.  

Dacă cele promise de domnul Plahotniuc vor fi realizate, domnia sa va face dovada determinării pentru adevărata schimbare a Moldovei. În calitatea domniei sale de coordinator executiv al coaliției dispune de suficiente pârghii politice pentru a realiza acest lucru. În Statele Unite sunt suficiente fonduri și companii care, văzând aceste schimbări, și-ar dori să investească între Prut și Nistru așa cum au făcut în România. 

De ce este denigrat prim-vicepreședintele PDM? Pentru că oponenții domniei sale știu că, dacă Plahotniuc se încăpățânează, poate schimba cu adevărat Moldova. Iar asta, ar fi o catastrofă pentru toți jucătorii politici moldoveni!

ȘI AMERICANII CITESC SONDAJELE

Republica Moldova se află la intersecția a două lumi – cea slavă și cea europeană, românească. Că e anume așa se vede cu ochiul liber. O spun sondajele dar cel mai bine o arată manifestările prilejuite de ziua de 9 mai. 

Anul trecut, pe 9 și 10 mai 2015, unii au sărbătorit Ziua Victoriei, alții Ziua Europei. Ca de obicei, mulțimea care s-a adunat la Memorialul Eternitate a purtat în piept, ca semn de susținere a politicilor promovate de Federația Rusă, panglica Sfântul Gheorghe – o reminiscență a medaliei țariste cu același nume. Celebrarea a 70 de ani de la victoria împotriva fascismului s-a transformat într-un bun prilej pentru pro-ruși de a se aduna împreună. Simbolul militar rus a fost purtat de la mic la mare, de la copiii de grădiniță până la cei de vârste matusalemice. În 2015 replica ambasadelor Uniunii Europene acreditate în Moldova a fost una culinară. De Ziua Europei, Pirkka Tapiola a transformat Piața Marii Adunări Naționale într-o mare bucătărie. În corturile instalate în centrul capitalei moldovenești, reprezentanţii celor 19 ţări ale Uniunii Europene au pus în vânzare mâncarea lor tradițională. Așa a crezut ambasadorul Tapiola că poate atrage pe moldoveni de partea Europei - cu înghețată italiană, cu paella spaniolă, ori cu mici și kebab. Cert este că nici micii, care nu erau pe gratis - nu au ajuns la destinatari.

Anul acesta, de 9 mai, în PMAN va fi expusă tehnica militară americană. Pe americani îi despart mai puțin de o sută de km de locul dislocației Grupului Operativ al Trupelor Ruse. Distanța dintre capitala Republicii Moldova și capitala nerecunoscutei republici nistrene, Tiraspol, este de doar 70 de kilometri. Prezența militarilor americani în Moldova este mai degrabă una simbolică. La acest exercițiu militar comun participă mai puțin de 200 de militari ai Regimentului 2 Cavalerie al SUA şi 165 de militari din Batalionul Geniu, Batalionul 22 de menţinere a păcii, precum şi din brigăzile 1, 2 şi 3 ale Armatei Naţionale, aplicația militară are ca scop instruirea comună a subunităţilor de geniu şi creşterea nivelului de interoperabilitate dintre cele două armate. Nimic amenințător! Ucrainenii, dar și georgienii au avut un număr mai mare de aplicații militare cu Statele Unite.   

Comentatorii politici afirmă că destabilizarea politico-economică a statului moldovean s-a făcut la indicația unor cercuri din Federația Rusă. Corect. Dar prăbușirea monedei naționale moldovenești – prin retragerea de pe piață a unui miliard de doalri – nu putea fi realizată fără știința unor instituții financiare din Uniunea Europeană. Publicația Adevărul nota că retragerea unor bani mari dintr-o bancă în care statul are calitatea de acţionar e de-a dreptul imposibilă. Mai ales acolo unde sunt impuse interdicţii pentru tranzacţiile care depășesc suma de 150 mii de dolari. În calitate de prim ministru al Republicii Moldova, domnul Iurie Leancă, a semnat  un document de control valutar iar domnia sa știa foarte bine ce girează prin această semnătură.

Deprecierea leului a făcut să scadă încrederea oamenilor în partidele pro-europene. Probabil, undeva la Moscova, niște oameni deștepți au pus la cale toată trebușoara asta. Alții, la Chișinău, au pregătit condiţiile. E foarte posibil ca un șef de guvern, mai degrabă diplomat decît manager, un domn care, probabil, habar nu avea de inginerii financiare, s-a uitat ca mâța în calendar pe documente și a semnat tot ceea ce i s-a pus în față. Printr-o semnătură aiurea, leul s-a depreciat, buzunarele cetățenilor s-au golit iar ideea europeană s-a dus naibii la vale, pe apa sâmbetei. 

Barometrul Opiniei Publice dat publicității de IPP la 4 mai 2016 spune că doar cinci partide ar intrea în Parlament și că PSRM împreună cu formațiunea politică condusă de domnul Usatîi ar adeține majoritatea. În cazul unor alegeri parlamentare, în viitorul Legislativ ar accede doar cinci formațiuni politice. Este vorba de PSRM, Partidul Politic „Partidul Nostru”, PAS, Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și PCRM. Pentru PSRM ar vota 28% dintre moldoveni, pentru Partidul Politic Partidul Nostru - 18,7% iar pentru Partidul Comuniștilor 8,2%. Asta înseamnă că, dacă ar fi avut loc alegeri parlamentare anticipate pe Parlamentul de la Chișinău ar fi fluturat steagul roșu iar Kremlinul și-ar fi căpătat satisfacția de a opri Moldova din drumul ei firesc către Europa.

Dar anticipate nu vor fi. Disperatele încercări de destabilizare a situației politice prin declanșarea unor proteste în masă care să culmineze cu alegeri anticipate, au eșuat. 

Opoziția de dreapta ar trebui să se concentreze pe nominalizarea unui candidat comun la prezidențiale. Va fi domnul Leancă ori domnul Năstase? A mai rămas în cărți doamna Maia Sandu? Unii zic că da și o văd deja a fi contracandidatul domnului Dodon. Sunt mai degrabă sceptic, de aia zic - să vedem.

Pe stânga tot e amețeală - socialiștii l-au desemnat deja pe domnul Dodon drept candidatul lor, de asta, domnia sa, în fiecare  week-end este prezent prin satele Moldovei – știe că acolo sunt voturile! Marea enigmă ține de comportamentul domnului Usatâi - va avea sau nu un candidat la prezidențiale? Își va îndemna susținătorii să voteze pe unul dintre candidații anunțați? Cine va fi preferat, doamna Maia Sandu ori domnul Năstase? Va fi o licitație de unde va ieși câștigător domnul Boțan? Ori nu va fi nevoie de așa ceva căci domnia sa are deține funcția de președinte la o emisiune de televiziune care chiar așa se numește - Domn Președinte?

Obosită de ciocnirile civilizaționale care-i trec prin grădină, sătulă de lupta Estului cu Vestul, Moldova și-a dorit stabilizarea. După o sută de zile de guvernare, cabinetul Filip a anunțat că, în linii mari, lucrul acesta i-a reușit. Desigur, mai sunt de făcut o mulțime de lucruri. În mare, un colaps economic, așteptat și dorit de opoziție, a fost evitat. De asta, prezența simbolică a trupelor americane la Chișinău de Ziua Victoriei, vine să le amintească tuturor nostalgicilor că vremea derapajelor de pe autostrada care duce spre Albița și de acolo în Europa, a trecut. 

Și experții americani citeasc sondajele din Moldova. 

FOTO - Ministerul Apărării Republicii Moldova