AMESTECUL TOXIC DIN PIAȚĂ

Expresia nu îmi aparține. Am văzut-o la Dungaciu. E unul dintre puțini experți români care mai înțeleg ce se întâmplă la est de Prut. El și Iulian Chifu. Apoi, pauză și liniște, ca după să mai urmeze și alți domni/doamne, comentatori, nu experți.

Domnul Dungaciu care a bătut drumurile Moldovei în lung și în lat, nu ca alții, a observat că amestecul toxic din piață pune stăpânire pe eșichierul politic din Republica Moldova. De data asta, domnia sa are dreptate. Amestecul eterogen din PMAN este toxic pentru procesul democratic moldovenesc. Explic: romanticii și inocenții protestatari ai Platformei DA, care au sentimente sincere de revoltă și idealuri de schimbare, fiind alături de protestatarii „plătiți cu ziua” de Usatâi și Dodon, (iar aceștia din urmă sunt într-un număr cu mult mai mare) se transformă într-o masă de manevră necesară pentru crearea unei stări generale de haos. 

Poetul și criticul literar, Andrei Țurcanu, unul dintre liderii protestelor în masă din RSSM de la sfârșitul anilor 80, nota pe rețelele de socializare că în Moldova starea de haos este doar în avantajul Federației Ruse, care are în zonă propriile ei jocurile geostrategice și este interesată doar de destabilizare.

“Amestecul toxic din piață, are consecințe de durată prin evidente strategii de schimbare a eșichierului politic. Mai exact, prin acapararea de către Rusia, a vectorului de dreapta din politica moldovenească”, notează domnul Țurcanu. 

Faptele confirmă presupunerea făcută de domnia sa. De curând, președintele Partidului Legii și Dreptății, generalul Nicolae Alexei a anunțat că mai mulți tineri cu studii europene aderă la formațiunea sa și că postul de președinte al formațiunii politice va fi ocupat de Marin Ciobanu, șeful Zonei Economice Libere Bălți. Această fuziune de capital politic seamănă mai degrabă cu o „deconservare politică”. De ce? Pentru că, la sfârșitul lunii decembrie 2014, generalul Alexei a participat, alături de o echipă de generali și colonei din rezerva KGB, la crearea unui Comitet al Salvării Naționale. Președinte al acestui comitet a fost ales fostul director al Direcției Contraspionaj al SIS, colonelul Ion Mahu, cunoscut românofob, moldovenist și adept al integrării Republicii Moldova în Uniunea Euroasiatică. Ecoul inițiativei de acum un an și ceva, l-am revăzut apărut în hotărârea mitingului din 24 ianuarie 2016 de a crea Consiliul Salvării Naționale. Să presupun că acest Consiliu are printre preocupări și „salvarea națiunii moldovenești” ? 

În luna octombrie 2014, publicația Ziarul de Gardă atrăgea atenția unui film apărut pe internetîn care gene­ra­lul Ale­xei vor­bea des­pre reți­ne­rea mai mul­tor mem­bri din gru­pa­rea mafiotă a lui Gri­gore Kara­ma­lak, pore­clit Bul­garu. În ima­gini, prin­tre mem­brii gru­pă­rii este pre­zen­tată și o per­soană care se pre­zintă ca fiind Renato Usa­tîi și care sea­mănă cu Renato Usa­tîi, primarul de Bălți. Înregistrarea acestui film este din anul 1999. Imediat după apariția acestui material video Renato Usa­tîi l-a pre­zen­tat într-o con­fe­rință de presă, pe noul mem­bru al echi­pei sale, gene­ra­lul Nico­lae Ale­xei. Usa­tîi a pre­ci­zat că Alexei va can­dida pe lista for­ma­țiu­nii la ale­ge­rile par­la­men­tare din 30 noiem­brie 2014 și va fi “pe un loc de tre­cere”. Domnul Alexei nu a ajuns în Parlamentul Republicii Moldova, în schimb face parte din planurile Consiliului Salvării Naționale de acaparare a dreptei politice din Republica Moldova.

Devine cât se poate de clar că oficialii moldoveni trebuie să facă față sincerității naivo-patriotice și a pragmatismului rusesc de creare a haosului. E destul de ilar să urmăresc emisiunii de dezbateri politice în care domnul Usatâi ori domnul Dodon vorbesc despre combaterea corupției, lucru la care au contribuit. Este la fel de ridicol să îl văd pe domnul Năstase confuz și pierdut pe la spatele lor și aliniat lângă multe schelete politice ale anilor 90. 

Participarea simpatizanților domnului Năstase la crearea acestui toxic amestec din Piață înseamnă participarea la blocarea drumurilor care leagă Republica Moldova de Uniunea Europeană, înseamnă stoparea schimbărilor conținute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Iar asta înseamnă, vorba domnului Victor Munteanu de pe Facebook, „a pune capacul pe sicriul independenței Republicii Moldova”.

Dumneata, domnule Năstase, tot asta dorești?

FILIP LA BUCUREȘTI – O VIZITĂ DE PREZENTARE NECESARĂ

Șeful guvernului de la Chișinău s-a aflat marţi, 26 ianuarie, la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu omologul său român, Dacian Cioloș, și cu președintele României Klaus Iohannis. 

A fost o vizită pe cât de simbolică, pe atât de pragmatică. Premierul moldovean s-a dus la București pentru a primi ajutor concret din partea autorităților române – cine altcineva mai putea sprijini în aceste momente Moldova? 

Așteptările oficialităților de la Chișinău de a primi ajutorul financiar este bazat pe faptul că deputații români au ratificat Legea pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, la 7 octombrie 2015, care prevede acordarea unei asistenţe financiară rambursabilă în sumă de până la 150 de milioane de euro. Asistenţa financiară rambursabilă este acordată Republicii Moldova pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei de stat. La începutul lunii noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să semneze această lege și a trimis-o Parlamentului României spre reexaminare.

Misiunea domnului Filip a fost aceea de a convinge autoritățile române că odată cu instalarea unui nou Guvern la Chișinău există certitudinea continuării procesului de reforme, deci ajutorul financiar poate fi acordat.

Ce a spus premierul Dacian Cioloș

Guvernul Romîniei este gata să sprijine parcursul european și programul de reformă al executivului de la Chișinău, însă Republica Moldova trebuie să demonstreze mai înainte voința de reformă, a spus premierul României.

Dacian Cioloș nu a spus că nu va acorda împrumutul atât de necesar Republicii Moldova, domnia sa a spus de mai multe ori în timpul declarației sale că banii vor ajunge la Chișinău dar acest lucru se va întâmpla după adoptarea unor prime măsuri concrete de reformă. Principalele mesaje ale premierului român:

• Cetățenii din Republica Moldova au de la autoritățile de la Chișinău așteptări foarte clare, au multe nemulțumiri justificate. Reformele sunt așteptate în primul rând de cetățenii Republicii Moldova, și de România, și, din semnalele pe care le am, și de partenerii europeni și euroatlantici.
• Cunoaștem dificultățile din Republica Moldova, accentuate și de criza politică prelungită din aceste luni. Din această perspectivă, în măsura în care Guvernul Republicii Moldova se angajează la niște reforme, guvernul României are în vedere, într-o primă fază, un sprijin de urgență pentru a ajuta cetățenii nevoiași din Moldova să iasă din perioada dificilă de iarnă. I-am spus dlui. prim-ministru că în zilele următoare analizăm posibiltatea să venim cu un sprijin constând în produse de primă necesitate, pe care am dori să le putem furniza în contact direct cu cetățenii nevoiași din Republica Moldova.
• Suntem pregătiți să acordăm și sprijinul financiar din rambursabil pe care România l-a promis, în măsura în care procedura de ratificare în Parlament să evolueze în săptămânile următoare. Am spus că, înainte de a livra prima tranșă a acestui acord ne așteptăm din partea Guvernului Republicii Moldova să vină cu câteva măsuri care să  demonstreze voința de reformă. Am spus că, până la sfârșitul săptămânii, vom veni cu o listă de câteva măsuri pe care guvernul ar putea să le ia înainte de a transmite de la București această primă tranșă.
• România dorește să își coordoneze sprijinul financiar rambursabil și cu Comisia Europeană, și cu FMI. Dorim să folosim acest sprijin financiar ca un pod între momentul actual și momentul la care guvernul de la Chișinău va fi în măsură să semneze un acord cu FMI. Vom urmări și modul în care decurg negocierile cu FMI.

Ce a spus premierul Filip

Domnul Pavel Filip a lăsat să se înțeleagă că a înțeles mesajul primit și a dat asigurări în discursul rostit la Palatul Victoria că Guvernul de la Chișinău este determinat, prin reforme, să demonstreze că este unul pro-european.

Domnul Filip a spus în mod repetat că statul moldovean are nevoie de împumutul românesc pentru a putea asigura stabilitatea socială.

”În primele 100 de zile de guvernare ne-am propus stabilitatea financiară, dar fără ajutorul României sarcina e foarte dificilă. Mulțumesc încă o dată pentru disponibilitatea României de a acorda sprijinul rambursabil de 150 de milioane de euro în condițiile în care guvernul va demonstra că merge pe calea  reformelor. Am discutat să utilizăm și ajutorul nerambursabil de 100 de milioane euro, din care până acum Moldova a accesat doar treime.”, a declarat premierul Pavel Filip.

”Noi nu solicităm un credit mare de încredere”, a mai afirmat premierul moldovean, care a lasat în acest mod să se întrevadă faptul că Bucureștiul nu realizează foarte corect cele ce se întâmplă la Chișinău.

Absolut corect, inițiativa acordării împrumutului i-a aparținut domnului Ponta și anunțul a fost făcut în urma ședinței de guvern comune de la sfârșitul lunii septembrie 2015. În momentul în care deputații români aprobau creditul dedicat Republicii Moldova la Chișinău se dezvolta criza politică. Împrumutul a fost oferit de partea română, aprobat de Parlament și refuzat din pricini obscure de către președintele român. Domnul Filip are dreptate - moldovenii nu au solicitat un credit de încredere. Principiul sugerat de domnul Cioloș, ”reforme și apoi bani” este unul destul de periculos pentru stabilizarea situației din Republica Moldova. Implementarea reformelor FMI poate trezi noi manifestații populare, iar acestea ar fi îndreptate împotriva transformărilor cerute. Banii românești sunt necesari pentru stabilizarea Moldovei și reducerea riscului de alegeri anticipate.

O vizită necesară

Cu siguranță oficialii români își doresc stabilitate la granița de est a României. Graniță care este și a Uniunii Europene. Cu siguranță, criza politică de la Chișinău a fost, în linii mari, corect înțeleasă și decidenții români nu vor accepta alegeri anticipate în Republica Moldova. Domnul Cioloș a punctat foarte corect - reformele sunt așteptate în primul rând de cetățenii Republicii Moldova, de România, și de partenerii europeni și euroatlantici.

Trimiterea la partenerii euroatlantici sugerează că, în decizia privitoare la Moldova, domnul Cioloș ține cont de concluzia discuțiilor purtate cu doamna Victoria Nuland cu ocazia vizitei domniei sale în România. „Moldova trebuie să reînceapă implementarea reformelor în stil european: reforme în sistemul bancar, în sistemul judiciar, în sistemul financiar. Noul guvern moldovean trebuie să revină în negocieri cu FMI. Am discutat astăzi despre ajutorul umanitar imediat, dar şi despre nevoia de susţinere politică şi economică pe termen lung, despre cooperare în domeniul energiei” a spus domana Nuland.

 

Cu siguranță oficialii români, aplică față de Republica Moldova ceea ce au discutat cu partenerii lor americani. Concluziile Victoriei Nuland în legătură cu Republica Moldova au fost simple: există în continuare îngrijorări faţă de securitatea regională care este percepută ca fiind ameninţată; actuala majoritate parlamentară şi candidatura lui Pavel Filip sunt susţinute de Statele Unite; noul guvern de la Chișinău trebuie să declanşeze reforme urgente pentru stabilizarea economică a Republicii Moldova. 

Vizita domnului Filip la București a fost necesară. Așa era corect și așa s-a făcut. Domnul Pavel Filip a spus că e conștient de necesitatea reformelor și că ele vor fi făcute, și a sugerat că  dacă Bucureștiul vrea să ofere împrumutul promis, să facă acest lucru mai repede; domnia  sa a adăugat că acum este momentul potrivit pentru ca ajutorul nerambursabil de 100 de milioane de euro din care Chișinăul a accesat doar o treime să fie acordat. 

Dacă dragostea statului român față de Republica Moldova este atât de mare și dezinteresată, analizele decidenților români trebuie să fie făcute cât mai rapid iar banii rămași din cei o sută de milioane de euro, dezbursați. Ar fi semnul unei înțelegeri corecte a situației în care se află moldovenii, situație care, într-o mică/mare măsură, s-a datorat concurenței care a existat între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria, dar și lipsei de consens structural pe Republica Moldova – un consens care a fost cerut de Klaus Iohannis la începutul mandatului său. 

Criza politică din Republica Moldova a dezvăluit că Bucureștiul oficial, nu mai are o înțelegere clară a situației de la Chișinău și că proiectele partinice nu reprezintă starea de fapt a momentului. Observăm că solicitările impuse Chișinăului de către oficialii de la București pentru a oferi împrumutul promis sunt de fapt solicitările doamnei Nuland. Pentru a avea propria viziune asupra situației de la est de Prut, Guvernul României are nevoie de un Birou pentru Relațiile cu Republica Moldova.