GROPILE LUI DORIN ȘI BIBLIOTECILE LUI SERAFIM

Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova a difuzat rezultatele unui studiu sociologic cu titlul „Opțiunile sociopolitice ale cetățenilor municipiului Chișinău în preajma alegerilor locale din 2015”. Potrivit acestei cercetări, Dorin Chirtoacă s-ar afla în fruntea preferințelor electorale ale locuitorilor capitalei moldovene. În topul încrederii cetățenilor, candidatul liberal ar fi urmat de candidatul socialiștilor moldoveni, Zinaida Greceanâi și candidatul liberal-democrat Serafim Urechean. Din totalul celor o mie de participanți la sondaj, doar 35,8% din respondenţi au declarat că vor participa în mod sigur la alegeri, în timp ce alte 36,4 la sută au spus că există probabilitatea să participe. Potrivit datelor acumulate numărul absenteiștilor s-ar ridica la 22,3%, un număr de 14,6% din respondenți au declarat că probabil nu vor participa la alegerile locale,  iar alte 7,7% sunt siguri că nu se vor prezenta la urnele de vot.

Această primă cercetare sociologică a fost realizată la începutul campaniei electorale pentru alegerea primarului de Chișinău. E firesc ca aura funcției ocupate de către vicepreședintele Partidului Liberal din Moldova, Dorin Chirtoacă, la primăria capitalei moldovene să persiste. De aici și aflarea domniei sale în fruntea preferințelor electorale. Aflată pe poziție secundă, candidatul socialiștilor moldoveni, doamna Greceanâi este gata să-i pună piedică candidatului liberal – atât situația financiară bună, cât și simpatia populației rusofone, i-ar permite acest lucru. Locul trei este ocupat de un greu al acestor alegeri, domnul Urechean, fostul primar al Chișinăului. Domnia sa a început campania electorală destul de molcom și mizează pe nostalgia celor care își aduc aminte de bunele lucruri făcute în timpul mandatului său.    
  
Plasat comod în fruntea plutonului de alergători către fotoliul de primar, domnul Chirtoacă își construiește o strategie electorală care se bazează pe confruntarea geopolitică dintre Est și Vest, Uniunea Europeană și Uniunea Vamală, România și Rusia. Aplicarea acestei tehnici electorale are drept scop aducerea liberalului moldovean în turul doi al alegerilor locale.

Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, domnul Dodon a intuit metoda aplicată de Chirtoacă. Într-o postare pe Facebook, domnul Dodon afirmă că liberalii doresc ca Moldova să fie divizată ideologic, identitar și geopolitic. „Scopul este ca țara să fie divizată ideologic, identitar și geopolitic, inclusiv să fie vărsări de sânge, numai să nu se discute despre miliardele furate, despre  hoțiile din Chișinău ori despre alte grave probleme economice”, notează liderul socialist. Domnul Dodon intuiește corect – dacă va ajunge în turul doi împreună cu doamna Zinaida Greceanâi, domnului Chirtoacă îi cresc simțitor șansele de a fi ales pentru a treia oară primar. De aici și nefireștile eforturi ale liberalilor de a-și împinge cu orice preț candidatul în turul doi.

Într-un text anterior, notam că fără sprijinul Partidului Liberal Democrat din Moldova și cel al Partidului Democrat, șansele domnului Chirtoacă de a câștiga cel de al treilea mandat la primăria Chișinăul sunt reduse. Argumentul invocat făcea referire la erodarea simpatiei deținute de primar și de gravele erori făcute în administrarea municipalității. La alegerile trecute domnul Filat a retras candidatura liberal-democraților și a îndemnat membrii partidelor din Alianța pentru Integrare Europeană să-l voteze pe liberalul Chirtoacă.  Acum acest lucru nu se mai întâmplă. Domnul Chirtoacă este pus acum în situația de a face față criticilor  venite și din partea fostului primar Urechean, iar liberal democratul a pus punctul pe i – Chirtoacă a perceput primăria Chișinău mai mult ca o trambulină politică pentru propria promovare şi pentru promovarea formaţiunii din care face parte. Dacă nu s-ar fi pierdut toți acești ani, capitala moldavă ar fi putut cunoaște o dezvoltare mult mai amplă.

Nimeni nu poate afirma că afirmația făcută de domnul Urechean este exagerată. Toată lumea cunoaște că lucrurile stau exact așa cum le spune fostul primar. Domnul Chirtoacă a folosit primăria municipiului Chișinău doar în scopuri politico-demagogice. Se cunoaște deja că unirea, despre care tot vorbește, a fost pânza tricoloră cu care primarul liberal a acoperit găurile din bugetul municipal. 
Primarul Urechean nu a vorbit prea mult despre unire – el a făcut-o. Construirea bibliotecilor moldo-române în municipiu Chișinău au fost primele poduri de cultură română între România și Republica Moldova. Vizitatorii acestor biblioteci l-au făcut primar pe domnul Chirtoacă în anul 2005. După zece ani, tinerii vizitatori de odinioară, deveniți între timp părinți și oameni în toată firea, au înțeles că au nevoie de altcineva și îl vor da jos din fotoliu. Ei au înțeles că municipiul Cjișinău are nevoie de seriozitate. Lucrurile construite în timpul administrației primarului Urechean, între 1995 și 2005 au dovedit că doar el are așa ceva.

Zarurile nu au fost aruncate. Chiar dacă își ia mai greu avânt, Urechean este cel care poate strica ecuația politică a zilei. Sătui de bătălii politice, locuitorii municipiului îl preferă pe cel care tace și face. Nu exclud ca în turul doi să îl vedem pe Urechean în locul lui Dorin. Iar atunci știm care va fi rezultatul. Propunerea domnului Filat de construire a unei noi majorități parlamentare după alegerile locale este o mână întinsă Partidului Liberal. După pierderea primăriei de Chișinău, Partidul Liberal va avea mare nevoie de susținere. Atunci domnul Ghimpu nu va putea refuza această ofertă. Va sta cu ochii în pământ.   
  

UNIREA CA O PÂNZĂ TRICOLORĂ

În capitala Moldovei zece mii de oameni au cerut unire. În fața ambasadei României, manifestanții au solicitat președintelui Iohannis și clasei politice de la București, să urgenteze demersurile pentru apropierea decisivă a celor două state românești. Elena Podoleanu, reprezentantul platformei unioniste Acțiunea 2012 a declarat că ,,ni s-a spus să cerem Unirea și o vom avea. Cerem înfăptuirea Unirii. Nimic nu mai poate împiedica realizarea acestui act”. Unioniștii moldoveni au decis ca la 5 iulie să se mai convoace încă odată într-o Mare Adunare Națională. Până atunci au ales să creeze o coaliție din toate asociațiile civice, numită Blocul Unității Naționale.  Acest Bloc le va propune tuturor candidaților la funcția de primar din Moldova să își asume „Pactul pentru Unire, Pactul pentru Europa” care prevede apropierea localităților moldovene de statul de peste Prut.

Este dreptul cetățenilor moldoveni de a își exprima în formă publică punctul lor de vedere. Reprezentanții Ministerului de Interne, care au supravegheat această manifestare, au declarat că nu au fost încălcări ale legislației referitoare la demonstrații. Asta bucură.

Dar a crea impresia că, în acest moment, toți românofonii din Moldova își doresc Unirea este inoportun. Mai ales că pe teritoriul statului moldovean sunt staționate trupe rusești și există enclave antieuropene - regiunea Găgăuză, orașul Bălți sau Taraclia. Să creezi paranoia în societatea moldavă și să generezi mai multor mii de oameni de bună credință uriașe și nerealiste așteptări e o dovadă clară de pierdere a simțului realității. 

Aflat la Chișinău, domnul Băsescu le-a spus moldovenilor să ceară unirea. Și ei, ascultători, o fac. Dar atunci când a lansat proiectul unirii, ca proiect de țară al statului român, președintele Băsescu mai avea încă un an de mandat. Proiectul era cu destinație electorală și avea ca țintă acumularea unui capital politic la prezidențialele din România. Domnul Băsescu își dorea transferul bunei sale imagini din Moldova spre România, via Partidul Mișcarea Populară. Dar protejații domnului Băsescu au pierdut prezidențialele românești, ba chiar, unii au nimerit și la răcoare. Devenit președintele României, domnul Iohannis a schimbat prioritățile statului român. Unirea cu Basarabia nu mai este proiectul de țară al Bucureștiului – accederea României în spațiul Schengen are acum întâietate.

Cu voia ori fără voia Bucureștiului, mișcarea unionistă din Republica Moldova supraviețuiește. E vorba de voința locală a moldovenilor, iar pe 16 mai, ei au dovedit că dragostea de România există și poate să se exprime în mod liber. Iar asta bucură.

Nu bucură că segmentul cel mai vocal al mișcării unioniste este perceput de către liderii de opinie de expresie rusă din Republica Moldova ca fiind o încercare de distrugere a statului moldav. Un articol semnat de ziaristul moldovean Dumitru Ciubașenco afirmă negru pe alb exact acest lucru.  Dintr-o manifestare a sentimentelor de dragoste față de statul român și a dorinței de reunificare a celor două state românești, demonstrația din 16 mai e percepută de către moldovenii vorbitori de limbă rusă ca o realitate absolut sigură. Să salvăm Moldova de români, scriu ziarele de expresie rusă. Paranoia, desigur. Dar susceptibilitatea rusofonilor are ori nu dreptul la existență? Relativa pace interetnică, existentă până în acest moment în Chișinău pare a fi tulburată. Cine a dorit ca electoratul moldovean să fie plasat pe diferite baricade, poate să se bucure, i-a reușit.

Între Prut și Nistru, campaniile electorale poartă o altă încărcătură decât în România – ele se transformă într-o stare de agitație și neliniște excesivă. În timpul alegerilor, tensiunea nervoasă a societății moldovenești crește la maximum, iar odată cu tensiunea crește și nivelul de adrenalină, de neatenție și dezordine. E specificul statelor aflate la confluența civilizațiilor. Cui îi este de folos ca locuitorii Chișinăului să aibă un nivel ridicat de adrenalină?  Exponenților partidelor conflictuale. Iar în acest caz specific, celor care își doresc ca atenția lor să nu fie îndreptată către cotidianul citadin. Adică acelor personaje politice care își doresc să acopere prin sentimente patriotice starea defectuoasă de administrare a orașului. 

Trezirea conștiinței naționale românești are loc în preajma alegerilor primarului de Chișinău. Nu este deloc o întâmplare. Într-o stare de agitație și de tensiune nervoasă, locuitorii capitalei moldave, profund românofoni, vor prefera  să acorde votul lor pentru un exponent al partidelor unioniste, așa cum este domnul Dorin Chirtoacă. Domnia sa este beneficiarul indirect al mișcării unioniste din 16 mai.  

Unirea este pânza tricoloră cu care domnul Chirtoacă acoperă găurile din bugetul Chișinăului.

Foto - Constantin Grigoriță

SIMION. GEORGE SIMION

Nu îmi exprim opinia față de expulzarea din Republica Moldova a liderului Acțiunii 2012. E dreptul autorităților moldovene să procedeze în așa mod. Responsabilii pentru această exigentă măsură poartă întreaga responsabilitate – directorul Serviciului de Informații și Securitate și ministrul de interne al Republicii Moldova au prezentat în fața premierului moldovean explicațiile de rigoare. Toate aceste clarificări au avut ca subiect prevenirea unor riscuri de securitate. De asta, notele mele țin de evoluția de securitate în regiune.  

Exact în urmă cu un an, pe data de 16 mai 2014, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, făcea o vizită la București unde se întâlnea cu președintele român Traian Băsescu. În conferința de presă comună, Rasmussen declara că NATO va face orice e nevoie pentru apărarea aliatilor săi. Rasmussen a recunoscut că a discutat cu preşedintele Băsescu despre "criza serioasă care se desfăşoară la graniţele României".
"Aş vrea să fiu foarte clar. România nu este singură. Sunteţi parte a NATO şi orice aliat se bucură de protecţia completă a NATO. De aceea am consolidat prezenţa noastră, pe mare, în aer şi pe teren, din Marea Neagră până în Marea Baltică, inclusiv aici, în România şi vom face tot ce este necesar, oricât este nevoie", a spus Rasmussen.

Peste o zi, duminică 16 mai, aflat la Iași, Băsescu vorbea despre  importanța pe care o acordă România în susținerea Republicii Moldova pentru demersul ei de aderarea la Uniunea Europeană.
"Așa cum am definit întotdeauna, Republica Moldova este al doilea stat romanesc, iar obligațiile noastre politice sunt enorme față de această țară, pentru că nu ne-ar ierta nimeni dacă nu am valorifica conjunctura favorabila semnării acordurilor", declarat Traian Băsescu, la o dezbatere despre prioritățile statului român. 

În urmă cu un an îngrijorările pentru eventuala destabilizare a Moldovei se aflau pe lista de interese a secretarului adjunct al NATO, Alexander Vershbow, care între 12 și 14 mai se afla într-o vizită oficială la Chișinău.  Într-un interviu, înaltul oficial a declarat că NATO este “foarte îngrijorat” de presiunea crescândă la care este expusă Moldova și că „înţelege intenţia autorităţilor de la Chişinău de a-şi extinde şi întări parteneriatul cu NATO”.

Tot în mai 2014, într-o analiză extrem de documentată, doctorul în științe politice, Valentin Naumescu, afirma că Ucraina se prăbușește și va începe o mare reașezare în Estul Europei.

„Parteneriatul Estic a fost un eşec, în principal al politicii externe moi a cabinetului Merkel II în raport cu Moscova, al imposibilităţii de a vorbi explicit de posibilitatea unor noi extinderi, precum şi al ezitărilor post-criză ale democraţiilor vest-europene, întoarse brusc cu faţa spre sine însele. Turneul înalţilor demnitari americani în Europa anunţă începutul unei perioade critice la periferia NATO şi a Uniunii Europene. Washingtonul, Bruxellesul, Londra, Berlinul şi Parisul au vorbit limbi politico-diplomatice diferite în ultimii ani şi asta a încurajat Moscova să iasă treptat din umilinţa înfrângerii în faţa Vestului şi din deruta care a urmat colapsului Uniunii Sovietice, exprimând noi pretenţii de influenţă în regiune; NATO se va extinde spre Est în următorii 3-5 ani (Uniunea Europeană nu)” , concluziona  domnul Naumescu.

La un an distanță e clar că vizita adjunctului secretarului general NATO în Republica Moldova avea loc în contextul unei extinderi de securitate. Domnul Vershbow declara că, a venit în Republica Moldova “pentru a înţelege în ce domenii ar fi interesat Guvernul de la Chişinău să fortifice cooperarea cu Blocul Nord-Atlantic”.  

Noul premier moldovean, Chiril Gaburici își începea a doua sa vizită oficială la Bruxelles printr-o întâlnire cu actualul secretar general al NATO Jens Stoltenberg. În martie 2015, domnul Gaburici declara : „Acordăm o deosebită importanță, Planului Individual de Acțiune Moldova-NATO, care pentru noi e un instrument de aprofundare a relațiilor bilaterale. Vrem mai ales să cooperăm cu aliații în direcția reformării și modernizării sectorului apărării în actualul context de securitate”. Era o aluzie clară la nefericitele evenimente din Ucraina. La rândul său Stoltenberg afirma că „toate țările din NATO sprijină suveranitatea, independența, integritatea teritorială a Republicii Moldova și respectă statutul de suveranitate din constituția Moldovei”.  Stoltenberg preciza că NATO examinează o nouă inițiativă de cooperare în domeniul defensiv care va ajuta Moldova să-și modernizeze apărarea și securitatea. 

În urmă cu un an, domnul Băsescu afirma din poziția de șef al statului român că a abordat în discuțiile avute cu secretarul general al NATO și aspectele de securitate referitoare la Republica Moldova. Același subiect de securitate fusese abordat și cu ex-premierul moldovean Vlad Filat, care era primit la palatul Cotroceni pe data de 15 mai 2014. Concluzia principală a lungilor întâlniri avute de domnul Băsescu cu domnul Filat a fost aceea că România şi Republica Moldova, dar și NATO, trebuie să coopereze prioritar în problematicile de securitate regională. La o un an distanță suntem siguri că acest lucru este îndeplinit. 

Că este exact așa o spune decizia referitoare la convocarea, la Chişinău, în perioada 1-4 iunie 2015, a Comitetului pentru Parteneriate şi Securitate prin Cooperare, din care fac parte 28 de consilieri politici ai misiunilor statelor aliate NATO. Este prima vizită a unui comitet NATO în Republica Moldova. Inițiativa vine ca urmare a întâlnirii premierului Chiril Gaburici cu Sorin Ducaru, asistentul Secretarului General al NATO pentru riscuri de securitate emergente. 

Domnul Naumescu nota în urmă cu un an că NATO își va extinde umbrela de securitate și asupra Republicii Moldova. Acceptarea Moldovei în două iniţiative lansate de NATO, Iniţiativa de Consolidare a Capacităţilor de Apărare şi Platforma de Interoperabilitate înseamnă exact acest lucru. 

Supărarea lui George poate fi înțeleasă. Dar mâhnirea lui e trecătoare. În scurt timp NATO își va deschide la Chișinău un Oficiu de legătură. Asta contează mult mai mult.   

PUTIN ÎN MOLDOVA - O POVESTE DE SUCCES

Republica Moldova se află la intersecția a două lumi – cea slavă și cea europeană, românească. Că e anume așa s-a văzut pe 9 și 10 mai, atunci când la Chișinău s-a marcat Ziua Victoriei și Ziua Europei. 

Mulțimea adunată pe 9 mai la Memorialul Eternitate – echivalentul basarabean al Monumentului Eroilor din București – purta în piept, ca semn de susținere a politicilor promovate de Federația Rusă, panglica Sfântul Gheorghe – reminiscență a medaliei țariste cu același nume. De asta, la mai puțin de o sută de km distanță de Uniunea Europeană, între Prut și Nistru, celebrarea a 70 de ani de la victoria împotriva fascismului s-a transformat într-un bun prilej pentru pro-ruși de a se aduna împreună. Pentru numeroșii participanți la eveniment nu a contat că președintele Moldovei purta în piept tricolorul. Pe 9 mai, simbolul militar rus a fost purtat de la mic la mare, de la copiii de grădiniță până la cei de vârste matusalemice – pe toți i-a unit o singură credință, cea în țarul Putin. 

Mult mai timidă, replica ambasadelor Uniunii Europene acreditate în Moldova a fost una culinară - 10 mai, Ziua Europei a transformat Piața Marii Adunări Naționale într-o mare bucătărie. În corturile instalate în centrul capitalei moldovenești, reprezentanţii celor 19 ţări ale Uniunii Europene au pus în vânzare mâncarea lor tradițională. Cu înghețată italiană, cu paella spaniolă, ori mici și kebab – europenii au crezut că-i vor atrage pe moldoveni de partea Europei. Lume, în comparație cu manifestările din 9 mai, relativ puțină. Cert este că nici micii, care nu erau pe gratis - nu au ajuns la destinatari. În schimb, șeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, Pirkka Tapiola, a spus că Moldova a făcut paşi importanţi în parcursul său european. O fi, nu zic nu. Doar că, tăcuta polemică dintre tricolor și panglica negru-oranj a fost câștigată de Putin.

De fapt, destabilizarea politică a statului moldovean începe cu devalorizarea leului și odată cu momentul în care moldoveanul se caută la buzunare. Era imposibil ca prăbușirea monedei moldovenești – prin retragerea a unui miliard de dolari -  să se fi făcut fără știința instituțiilor financiare străine. Publicația Adevărul scria recent că retragerea unor bani mari dintr-o bancă în care statul are calitatea de acţionar e de-a dreptul imposibilă. Mai ales acolo unde sunt impuse interdicţii pentru tranzacţiile care depășesc suma de 150 mii de dolari. Domnul Iurie Leancă, care în calitate de prim ministru al Republicii Moldova a parafat un document de control valutar știa foarte bine ce semnează.

Libertatea de protest a zecilor de mii de oameni care pe data de 3 mai au manifestat în fața Guvernului moldovean trebuie respectată. A fost dreptul domniilor lor să procedeze în așa mod. „Moldova s-a trezit” afirma de la tribună domnul Andrei Năstase, unul dintre liderii acestei acțiuni de protest. Pentru cine această deșteptare, îndrăznesc să întreb? Protestatarii  militează pentru depistarea şi pedepsirea vinovaţilor în cazul furtului miliardului de la BEM, Banca Socială şi Unibank. Dar problemele de la Banca de Economii sunt cu mult mai vechi, o parte din ele datând din perioada în care în fruntea Consiliului de Administrație al băncii se afla domnul Viorel Ţopa.


Domnul Candu, președintele parlamentului moldovean, a publicat raportul Kroll și a devenit bloggerul anului. După asta, Centrul Naţional Anticorupţie l-a arestat pe businessmanul Ilan Shor, dar a procedat drăguţ, l-a plasat doar în arest la domiciliu. Directorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, ne-a spus că banii nu au ieşit din Moldova, iar directorul Centrului Naţional Anticorupţie afirmă că datele prezentate de raportul „Kroll” erau știute de specialiștii din subordinea domniei sale. Adică instituțiile statului moldovean știau din timp că se pregătesc condițiile pentru destabilizarea financiară a Moldovei? 
Dacă e așa, înseamnă că totul a fost pregătit în etape. Deprecierea leului vine să scadă încrederea oamenilor în partidele pro-europene. Acest lucru are loc înaintea alegerilor locale, proces electoral în urma căruia vom cunoaște cu adevărat greutatea partidelor. Niște oameni deștepți au pus la cale toată trebușoara asta. Alții au pregătit condiţiile. Un șef de guvern, care habar nu avea de inginerii financiare, s-a uitat ca mâța în calendar pe documente și a semnat tot ceea ce i s-a pus în față. Printr-o semnătură aiurea, leul s-a depreciat, buzunarele cetățenilor s-au golit iar ideea europeană s-a dus naibii la vale, pe apa sâmbetei. De asta, nu m-aș mira dacă, în urma alegerilor locale, pe primăriile din Bălți și Chișinău ar flutura steagul rus. Abia atunci Kremlinul s-ar bucura că a creat într-un sfârșit axa Bălți - Chișinău - Comrat - Tiraspol. Atunci, Putin ar pune la colț întreaga Moldovă.

Dacă le va reuși, ori nu, asta - la alegeri, de noi depinde.

FOTO - Mircea Zatușevschi
(Uniformele de ostaș sovietic purtate de copii nu se vând și nu pot fi închiriate. Ele sunt făcute la comandă.) Panglica negru-oranj purtată în piept de copii este panglica medaliei țariste Sf.Gheorghe - simbolul actual al ofensivei lui Putin în spațiul ex-sovietic.