ÎNCREDERE, MANDAT ȘI MODERNIZARE PENTRU SECURITATEA MOLDOVENEASCĂ

Republica Moldova se află în centrul unei conflagrații economice de proporții. Este vorba de tensiunile economice dintre Federația Rusă și țările occidentale. După ce Uniunea Europeană a impus la 1 august, un embargo asupra contractelor care privesc echipamente militare și limitarea vânzării tehnologiilor din domeniul energiei, Putin a reacționat dur – a interzis importul majorității produselor alimentare din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.  

În paralel, premierul rus Dimitri Medvedev a anunţat închiderea spaţiului aerian pentru companiile aviatice din Ucraina şi a ameninţat că ar putea extinde interdicţia şi pentru cursele intercontinentale ale companiilor din Statele Unite şi Uniunea Europeană. Premierul rus a susţinut că țara sa este  gata să introducă măsuri de protecţie şi în industria auto sau în alte domenii.  

Dacă războiul economic face ravagii pe piețele economice regionale, în estul Ucrainei, tensiunile capătă forme din ce în ce mai violente. Vorbind la o conferință de presă la Washington în 6 august, președintele american Obama a spus că Ucraina are suficient armament să lupte cu separatiștii din estul acestei țări. Un semnal cât se poate de clar că războiul din Ucraina va continua. 

Comentatorul politic moldovean, Petru Bogatu are dreptate: “Nu este exclus ca scrutinul legislativ din Republica Moldova să aibă loc la toamnă în zângănitul de arme. Deși confruntarea ruso-ucraineană este puțin probabil să ajungă pe teritoriul nostru, aceasta își va pune amprenta, schimbând multe dintre obișnuitele ecuații politice de la Chișinău”. 

Desigur, confruntarea ruso-ucraineană nu va ajunge pe teritoriul Republicii Moldova, dar o intensificare a conflictului din Ucraina și înăsprirea sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei vor avea suficiente  efecte negative asupra economiei Rusiei, efecte care se vor simți și în Republica Moldova. Un studiu recent al FMI arată că statul moldovean se află printre țările cu cel mai mare grad de risc în cazul unei recesiuni în Rusia.
 
Deci pentru Moldova vor apărea mai multe riscuri de securitate. În aceste condiții introducerea mandatului de securitate pentru serviciul de securitate al Republicii Moldova este o măsură pentru asigurarea securității statului moldovean și pentru contracararea activității extremiste. Notam însă că, Serviciul de Informații și Securitate are de ales între modernizare și moștenirea KGB și atrăgeam atenția la faptul că folosit în mod incorect acest mandat de securitate ar putea transforma serviciul inteligent al statului moldav într-o poliție politică.  

La vremuri grele se impun măsuri de excepție. Mandatul de securitate acordat SIS reprezintă acel mandat special care în vremuri tulburi va permite desfășurarea unor măsuri speciale de investigații, în afara unui proces penal - adică va crea condiţii optime pentru prevenirea şi combaterea crimelor îndreptate împotriva securităţii statului. Ministrul moldovean al Justiției, domnul Oleg Efrim a concretizat: "În prezent, cele mai eficiente măsuri speciale de investigații pot fi desfășurate doar în cadrul unui dosar penal, și doar atunci când a fost deja săvârșită infracțiunea. Scopul activității SIS este, în primul rând, prevenirea faptelor ce pot prejudicia securitatea statului, anticiparea și contracararea acestora prin măsuri non-penale. De aici și necesitatea unui asemenea mandat special ", a precizat domnia sa.

Folosit în mod corect, mandatul de securitate acordat serviciului secret moldovean poate aduce reale beneficii de securitate. SIS-ul devine un serviciu pro-activ îndreptat spre anticiparea și prevenirea riscurilor de securitate. Cu certitudine, tentațiile de a folosi resursele inteligente ale serviciului în timpul viitoarei campanii electorale sunt uriașe. Încrederea cu care a fost investit directorul SIS, Mihai Balan, în februarie, atunci când în cadrul Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova s-a discutat pentru prima dată acest tip de răspuns la amenințările ruse demonstrează că  domnia sa va ști să oprească la timp eventualele excese în folosirea acestui mandat. Altfel riscurile la care va fi expus întregul serviciu de securitate moldovenesc vor fi uriașe. 

Știu însă că în aceste clipe de excepție, nimeni din Republica Moldova nu își dorește riscuri în plus. De asta excese nu vor apărea.  

SERVICIUL DE SECURITATE MOLDOVEAN UN KGB CONTEMPORAN?

Parlamentul de la Chișinău a votat în primă lectură o serie de modificări la legea cu privire la funcționarea  Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova; prin aceste modificări serviciul inteligent moldovenesc primește câteva atribuții în plus.

Modificările făcute ar veni să ofere acestei instituții mai multe pârghii pentru contracarea acțiunilor de extremism ori separatism care se fac simțite în ultima vreme între Prut și Nistru. În acest context, al luptei cu separatismul, Colegiul Serviciului Intern de Informații și Securitate a decis la 4 august să-l suspende din funcție pe Mihail Jelezoglo, șeful Direcției teritoriale a SIS în UTA Găgăuz-Yeri. Motivul invocat ține de tergiversarea raportării informațiilor operative din regiune, posibil o chestiune gravă.   

În conjunctura actuală, suspendarea funcționarului găgăuz  nu îmi pare foarte  importantă. Altceva e la mijloc : suspendarea domnului Jelezoglo din funcție vine să întărească convingerea că separatismul găgăuz este real și amenințător. Se sugerează deci, că la întoarcerea din vacanță, deputații moldoveni ar trebui să aprobe și în cea de a doua lectură modificările făcute.

În septembrie 2013, cu ocazia prezentării strategiei de reformare a serviciului de securitate, Mihai Balan, directorul acestei instituții, afirma în Comisia parlamentară pentru securitate și ordine publică, că ar fi avut mai multe succese dacă pârghiile aflate în competența sa, ar fi fost mai mari. Domnul Balan își dorea atunci, ca și acum, dreptul instituției pe care o conduce de a reține orice persoană fără sancțiunea prealabilă a Procuraturii ori a unei instanțe de judecată. Adică un KGB contemporan!

În martie 2014 la emisiunea „În Triunghi” a postului de televiziune AltTv, comentatorul politic Roman Mihăeș, relua punctul de vedere al directorului SIS și afirma că, ‘’securitatea moldovenească dacă nu are capacitatea de reținere și anchetă nu poate fi funcțională”.

La rândul său, în mai 2014, la postul de televiziune Publika, expertul în drept constituțional, Vitalie Catană solicita modificarea regulilor de funcționare ale instituției. În iulie 2012, presa din Republica Moldova nota că domnul Vitalie Catana era luat în calcul pentru funcția de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate. În martie 2014, numele domnului Catană era vehiculat pentru funcția de ministru al apărării. Posibil, apetența domniei sale pentru servicii se datorează acestor (nereușite) candidaturi.

Gustul pentru analiză de securitate al domnului Mihăeș este unul care trebuie salutat. Desigur, domnia sa știe că, la începutul lunii iunie 2013, prima vizită de lucru a domnului Corman, după investirea în funcția de președinte al Parlamentului moldovean a fost la Serviciul de Informații și Securitate. Era o confirmare indirectă a presupunerilor că, șefia serviciului inteligent al statului moldovean, nu mai este apolitică. Logica acestor presupuneri era simplă – dacă din punct de vedere politic președinția Comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică este deținută de către Partidul Democrat din Moldova, atunci conducerea instituției secrete moldovenești ar fi nimerit și ea în aceleași mâini.

Vizita pe care domnul Corman a efectuat-o la Serviciul de Securitate și Informații este un răspuns unor aserțiuni care afirmă că Partidul Democrat din Moldova și-a dorit mereu să acorde o atenție deosebită reformelor din cadrul acestei instituții. E un exemplu, nu-i așa, de implicare fermă a acestei formațiuni politice în procesele de reformare europeană a instituțiilor statului moldovean!  O implicare totală demonstrată și prin faptul că noile modificări aduse la legea de funcționare a SIS au fost concepute de deputatul PDM, Sergiu Sârbu (anterior PCRM).

O întrebare persistă. Cine stă în spatele acestei atenții pentru reformarea serviciului de securitate moldovean? Președintele de onoare al acestei formațiunii politice, Dumitru Diacov, cel despre care gurile rele din presa moldovenească afirmau că aflat la București în anul 1989, în calitate de corespondent ITAR-TASS, nu ar fi fost departe de structurile de inteligență sovietice ori altcineva ?

Până la proba contrarie,putem afirma că există riscul ca modificările aduse legii de funcționare a SIS să transforme instituția secretă moldovenească într-o poliție politică. Există posibilitatea ca o serie de actori politici să se bucure de acest lucru. Alții ar putea plânge. În contextul viitoarelor alegeri parlamentare, există riscul ca noile atribuții de putere căpătate de serviciul secret moldovenesc să fie folosite în mod abuziv de formațiunea politică în siajul căreia se află. Acest lucru ar putea pune concurenții electorali în condiții inegale. 

Post Scriptum

Deviza KGB-ului era prezentă și pe insigna acestei instituții: Inimă fierbinte, cap rece, mâini curate. "Cu mâinile curate" era un film în regia lui Sergiu Nicolaescu, nu-i așa? Tot sub lozinca ''mâinilor curate'' s-a desfășurat campania de presă lansată în anul 1999 de liderul PPCD, Iurie Roșca, împotriva guvernului Sturza.

BANII NU AU MIROS ? N-AȘ CREDE !

În Moldova e sărăcie. Lipsa cea mai mare nu e a mijloacelor materiale necesare existenței – bani sunt, mai degrabă e lipsă de competențe, de responsabilități și cunoștiințe. De asta între Prut și Nistru oamenii care dau dovadă de o cât de mică apetență către acestea sunt la mare căutare. De asta, în Moldova se caută talentul, iar el poate evolua oriunde. 

De curând, trei interpreți notorii din Moldova au evoluat pe o scenă din Moscova pentru beneficiul politic al lui Igor Dodon. Deocamdată, nu se știe câți dintre cei prezenți acolo vor vota în favoarea formațiunii politice pe care o conduce, dar e de presupus că vor fi și dintre aceștia. În anii precedenți artiștii au participat în concertele electorale ale partidelor care susțineau integrarea europeană a Republicii Moldova. Desigur, talentul domniilor lor a fost cel care le-a permis să negocieze un onorariu bun pentru riscul de a cânta pentru un partid care dorește rămânerea Chișinăului în spațiul euroasiatic. 

Zilele trecute am văzut cu toții că deputatul Veaceslav Ioniță are talent actoricesc. Domnia sa, cu lacrimi în ochi, a anunțat că, „prin pachetul de legi, pentru care Guvernul și-a asumat responsabilitatea sunt instituie mai multe mecanisme de delapidare a banilor publici.” Deputatul a spus că a adus la cunoștiința conducătorilor statului moldovean toate aceste lucruri. 

Pe 12 februarie, atunci când la şedinţa Comisiei parlamentare pentru economie  a fost prezent și un important om de afaceri - domnul Veaceslav Platon, s-a observat că domnul Ioniță are și talentul de a face o eficientă opoziție. Domnul Ioniţă s-a opus atunci unor modificări la legislaţie, care oferea pârghii Băncii Naţionale să blocheze dreptul de vot al unor acţionari minoritari. Gestul domniei sale a adus beneficii reale unor acționari minoritari. 
De asta, afirmaţiile la adresa Guvernului îmi par a fi o furtună într-un pahar cu apă.  Domnul Ioniţă nu a explicat de ce a admis blocarea unor legi extrem de importante în comisia pe care o conduce.  Mai mult, cu toate talentele prezente, domnia sa nu a explicat de ce a părăsit Parlamentul, mai înainte ca această instituție să intre în vacanţă. Lipsa domniei sale în seara zilei de 18 iulie a făcut, vorba jurnalistului Doru Dendiu, ca “nici legea șiretului să nu fie adoptată”. 

Nu m-aș mira ca domnul Ioniță să își pună cenușă pe cap și la talentul pe care îl are, conducerea partidului din care face parte să-i acorde clemență. Nu m-aș mira dacă și alți vestiți interpreți moldoveni ar cânta la deschiderea concertelor electorale ale liderului socialist Igor Dodon. Nu m-aș mira dacă pentru două mii de euro pe lună, prin pana lor, cunoscuți jurnaliști moldoveni vor milita pentru integrarea Republicii Moldova în spațiul euroasiatic. Pecunia non olet, a spus pe timpuri împăratul roman Vespasian. Banii nu au miros. Oare?

Nu cred însă că, în spațiul dintre Prut și Nistru, acolo unde talentele sunt destul de puține, prezența unor competențe dă posibilitate posesorului să afirme că valoarea banului nu este afectatã de originile lui. Banii poartă în ei mirosul minimei morale. De asta e bine ca talentele moldovenești să se uite mai des în oglindă. Doar dacă au cu adevărat talent, iar oglinda nu crapă, pot pleca liniștite în vacanță.