UN PAS CĂTRE DIVORȚ: MAIA VS. ANDREI LA JURNAL TV

Într-un interviu recent oferit de eurodeputatul Siegfried Mureșan presei din Republica Moldova, purtătorul de cuvânt al PPE a vorbit despre consolidarea dreptei extraparlamentare moldovenești. Mureșan a declarat că, “forțele europene de centru dreapta ar trebui să fie unite”. Întrebat care sunt partenerii politici ai PPE în Moldova, eurodeputatul român a spus că, „în momentul de față, doar PLDM este afiliat PPE”. De aici.

Și Iulian Chifu vorbește despre unificarea dreptei extraparlamentare. Analistul politic afirmă că „o consolidare a dreptei este așteptată să se manifeste de pe acum, prin formalizarea legăturilor politice, un program politic comun și angajamente comune”. Iulian Chifu vede alături un trio politic format din Viorel Cibotaru, Maia Sandu și Andrei Năstase. De aici.

Nu cred că acest trio politic este viabil. Afirm asta în ciuda rezoluției adoptate la cel de al doilea Congres al PAS desfășurat la începutul lunii septembrie unde a fost anunțat un parteneriat strategic cu Partidul Platforma DA. Văd, mai degrabă, un duo format din liderul liberal-democrat Viorel Ciubotaru și președintele PAS, Maia Sandu. 

Explic: cei doi sunt mai aproape ideologic unul de altul, ambii au făcut parte din echipa lui Vlad Filat și au afinități clare la valorile popularilor europeni. În schimb, ideologia lui Andrei Năstase este cea a răzbunării, fără politică. Această demagogie s-a văzut la mitingul comun din 17 septembrie. Andrei Năstase nu a venit în fața simpatizanților cu idei politice noi, discursul a fost unul eminamente anti-Plahotniuc. Maia Sandu s-a lăsat purtată în acest conflict dar, în timp, a conștientizat că nu asta reprezintă agenda și problemele populației.

De aici reticența publică în fața propunerilor făcute de Andrei Năstase la emisiunea Cabinetul din Umbră din 28 septembrie. Liderul PAS a declarat că ar putea lua în calcul o boicotare a alegerilor parlamentare.”Dacă va fi clar că alegerile nu pot fi câștigate (…) vom putea lua decizia de neparticipare, pentru a nu legitima aceste alegeri.” De aici.

Adversitățile existente între cei doi politicieni moldoveni devin din ce în ce mai vizibile. Andrei Năstase îi reproșează Maiei Sandu faptul că nu a gestionat corect campania prezidențială, sugerând că el ar fi reușit să câștige în fața lui Igor Dodon. “Dacă am fi gestionat lucrurile puţin altfel, am fi putut obţine un 56% care nu mai putea fi fraudat de Plahotniuc. (…) Acum nu mai avem timp şi nici dreptul să repetăm greşelile de la prezidenţiale”, a declarat Andrei Năstase.

Sunt sigur că, după cearta publică de la Jurnal TV, memoria instituțională comună va fi cea care va predomina. Vizita președintelui român al PNL, Ludovic Orban, a arătat preferința liberalilor români către o consolidare a dreptei moldovene în jurul echipei politice a PLDM, condusă în prezent de Viorel Ciubotaru. Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegried Mureșan a sugerat că, accesul PAS și PPDA la PPE, trece prin formațiunile politice deja membre, deci prin PLDM. 

Maia Sandu, intelectual rafinat, a înțeles rapid că o agendă comună a PAS și PPDA nu are nimic comun cu necesitățile și nevoile cetățenilor. Și nici cu valorile politice ale popularilor europeni. Probabil, Maia Sandu știe că dreapta politică moldovenească ține de aderarea la o ideologie politică concretă, nu la o demagogie a răzbunării. Întâlnirile avute de Ludovic Orban la Chișinău au arătat acest lucru. 

Lipsa de imaginație politică a liderului PPDA, obstinația cu care acesta își dorește să ajungă cu orice preț în Parlamentul moldovean, au pus-o, probabil, în gardă pe Maia Sandu. De aici adversitatea ei față de modul în care Andrei Năstase vede un viitor politic comun. „Singurul obiectiv pe care PAS îl urmăreşte este să maximizeze în aceste alegeri rezultatul forţelor autentic proeuropene şi antioligarhice”, a spus Maia Sandu. Este semn că Maia Sandu a conștientizat că partidul condus de Andrei Năstase este mai degrabă un vehicul politic prin care Victor și Viorel Țopa își doresc să obțină beneficii. O mijloc prin care cei doi vor să obțină profit. Orice fel câștig.  

Cearta politică dintre Maia Sandu și Andrei Năstase este un pas către o distanțare ulterioară a PAS de PPDA și apropierea de familia politică din care, odinioară, a făcut parte. Cea a liberal democraților moldoveni. Doar în acest mod PAS poate accede în PPE. Acolo unde-i este locul.

LUDOVIC ORBAN ȘI CEI DOI PLĂMÂNI AI LUI ROȘCA

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a organizat duminică, 24 septembrie, trei mitinguri în sprijinul inițiativelor președintelui Igor Dodon.  Manifestațiile au avut loc în trei orașe moldovene: Bălți, Anenii Noi și Cahul. Simpatizanții, puțini la număr, au aprobat rezoluția PSRM prin care se anunță că socialiștii moldoveni lansează o campanie națională de colectare a semnăturilor necesare declanșării unui referendum pentru atribuirea președintelui moldovean puteri executive, deci instaurarea republicii prezidenţiale. De aici.

Anterior, Preşedintele Partidului Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase şi liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu au anunțat că, la 1 octombrie, vor organiza încă un protest împotriva adoptării noului Cod Electoral. Pe 17 septembrie, cei doi lideri ai opoziției extraparlamentare au organizat o demonstrație de protest la care au participat circa o mie de personae. Pentru organizarea ei, cei doi politicieni moldoveni au avut la dispoziție toată vara. De aici.

Constat că manifestările de protest la adresa guvernării Filip au avut loc înaintea ori după discursul premierului moldovean de la tribuna Adunării Generale a ONU, unde a cerut delegaţiilor statelor participante să susţină solicitarea Republicii Moldova pentru introducerea pe agenda noii sesiunii unui punct care vizează retragerea forţelor militare ale Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. De aici.

Analiza celor două manifestări, din 17 septembrie și din 24 septembrie, demonstrează că ambele proteste au fost împotriva actualei guvernări. Liderul PAS, Maia Sandu s-a lăsat antrenat într-un conflict care nu reprezintă agenda și problemele populației. O agendă care i-a fost sugerată/impusă de Andrei Năstase și finanțatorii formațiunii politice pe care o conduce acesta. Un scenariu al cărui finalitate ar fi debarcarea guvernului Filip. Un sfârșit dorit și de socialiștii moldoveni. 

Ultima întâlnire a președintelui Klaus Iohannis cu premierul Pavel Filip a demonstrat că, atât Cotroceniul, cât și Palatul Victoria, au  certitudinea continuării proceselor de reforme inițiate de cabinetul Filip. Președintele României a spus, cu subiect și predicat că, Republica Moldova trebuie ajutată instituțional. "Nu cred că este important să ajutăm anumiți politicieni, este important să ajutăm statul moldovean, cetățenii și instituțiile moldovene", a spus președintele României. Președintele român l-a felicitat pe premierul moldovean și s-a declarat gata să acorde cea de a trei tranșă a împrumutului destinat Moldovei. De aici.

Aflat recent la Chișinău, președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, a declarat că în capitala moldoveană se simt mai multe derapaje de la normele democratice. Preşedintele Partidului Naţional Liberal din România a asigurat că se va implica activ în politica de la Chişinău, el consideră ca potenţiali parteneri pe liderii PAS, PPDA, PLDM. De aici.

Opoziția liberală din România vorbește pe aceeiași voce critică cu cea a opoziției extraparlamentare din Republica Moldova. Declarațiile făcute de liderul liberalilor români la Chișinău intră în contradicție cu felicitările adresate de președintele Iohannis lui Pavel Filip.  Ce ar trebui să înțelegem din asta? Că președintele Iohannis, când l-a felicitat pe premierul Filip, nu a ținut cont de opiniile președintelui PNL, Ludovic Orban? Ori că, președintele român, de formațiune liberală, a încetat să mai fie partizanul PNL? Nici una, nici alta. Explicația ține de activitatea de partid al noului președinte al PNL, Ludovic Orban. Ales în iunie 2017, Orban se află în această funcție doar trei luni, așa că el trebuia să se manifeste cumva. 

A ales să vină în Republica Moldova. Este prima dată când liderii liberalismului românesc se manifestă mai clar în chestiuni care țin de fenomenul politic care are loc la Chișinău - fieful lui Traian Băsescu. Ludovic Orban a explicitat foarte clar acest interes electoral: “Voi fi extrem de prezent în Chişinău şi în toate localităţile din Republica Moldova acolo unde există prezent Partidul Naţional Liberal, mă voi implica în acţiunile Partidului Naţional Liberal de aici din Moldova. Aici avem o organizaţie puternică, cu rezultate remarcabile în alegerile prezidenţiale pentru preşedintele Iohannis, unde am obţinut un scor foarte important, şi pentru mine este foarte important ceea ce se întâmplă în Republica Modova”. 

Ludovic Orban s-a manifestat exemplar - este primul președinte liberal care vine într-o vizită de lucru – pe linie de partid – în Republica Moldova. L-a adus aici rezultatul bun obținut la alegerile prezidențiale din România, când un număr mare de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova au votat pentru Klaus Iohannis. Sunt sigur că a fost vorba și de cele întâmplate în PLDM, formațiune politică cu care liberalii români sunt parteneri, dar și în curtea liberalilor moldoveni conduși de Mihai Ghimpu. (Cu care Orban a avut o întâlnire neoficială.) 

Vizita lui Ludovic Orban la Chișinău este una istorică pentru liberalii români, atât din România, cât și din Republica Moldova. Președintele PNL speră ca, prin intermediul PAS și PPDA, să fure aura pe care o deține Traian Băsescu în Republica Moldova. Să nu uităm că, la ultimele alegeri parlamentare din România, Partidul Mișcarea Populară a trecut pragul electoral datorită voturilor obținute în Republica Moldova. 

Îmi pare rău că, la întîlnirea oficială avută cu Maia Sandu și Andrei Năstase, politicianul român nu a întrebat care ar fi partidul cu care cei doi ar fi dispuși să facă alianță pentru formarea unei majorități parlamentare? Cu Partidul Socialiștilor ori cu Partidul Democrat din Moldova? La o atare întrebare Maia Sandu i-ar fi raspuns lui Orban cât se poate de clar – nu va intra în alianță cu socialiștii. Andrei Năstase s-ar fi eschivat de la răspuns.  

Prezența președintelui PNL la Chișinău ține mai mult de construirea unui câmp electoral favorabil lui Klaus Iohannis. Doar că, noul președinte de partid, riscă să calce pe grebla pe care au mai călcat odată politicienii români, atunci când, investind în PPCD-ul lui Iurie Roșca, au constatat nedumeriți, că are doi plămâni, unul românesc și altul rusesc.

IOHANNIS NU VREA SĂ CALCE PE GREBLELE POLITICII MOLDOVENEȘTI

Președintele Partidului Liberal anunță că nu mai crede în integrarea europeană a Republicii Moldova și că cetățenii moldoveni sunt amăgiți. Dacă vrem integrare europeană trebuie să ne unim cu România, declară Mihai Ghimpu. De aici.

Anunțul liderului liberalilor moldoveni vine după ce, pe 20 septembrie 2017, președintele Klaus Iohannis a declarat că România trebuie să ajute instituțional Republica Moldova și nu anumiți politicieni moldoveni. De aici.

Declarația președintelui Iohannis a dat fiori reci dreptei politice moldovene care se aștepta la o posibilă asistență tehnică și politică din partea unor cercuri oficiale românești. Șeful statului român a spulberat orice urmă de speranță a opoziției extraparlamentare din Republica Moldova atunci când, cu subiect și predicat, l-a felicitat pe premierul moldovean Pavel Filip. „ (…) Moldovenii merită întreaga atenție a României și vă felicit domnule prim ministru fiindcă dumneavoastră ați reușit în aceste vremuri complicate să conduceți Guvernul într-un fel care vă face cinste", a spus șeful statului român. De aici.

Se știe că președintele României este zgârcit la vorbe. De asta, felicitarea adresată lui Pavel Filip capătă și mai multă greutate. Laudele lui Iohannis au fost urmate de afirmația potrivit căreia oficialitățile moldovene vor primi cea de a treia tranșă a împrumutului românesc destinat Chișinăului. Declarația taie orice entuziasm protestatar al liderului PAS, Maia Sandu; anterior politicianul moldovean le sugera autorităților de la București să înghețe acordarea celei de a treia tranșe din acest împrumut. 

Președintele Iohannis, în noiembrie 2015, a refuzat aprobarea acestui împrumut afirmând că, “în Moldova, nu există certitudinea continuării procesului de reforme”. De la Chișinău, Maia Sandu, Andrei Năstase ori Ion Sturza, care își doreau declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, au îndemnat Bucureștiul să nu acorde sprijin financiar guvernului Filip. Blocarea împrumutului românesc pentru Republica Moldova a alimentat protestele opoziției politice extraparlamentare din fața Parlamentului (ianuarie 2016).

Între timp, autoritățile române au conștientizat că trebuie să fie foarte atente la tot ce mișcă  în Republica Moldova. Vocile care afirmă că Bucureștiul oficial ar putea fi dus în eroare, se înșeală. La Cotroceni, dar și în Palatul Victoria, există certitudinea că la Chișinău procersul de reforme continuă. Mai mult, decidenții politici români încep să observe  că agenda politică a PAS și PPDA nu are nimic cu interesul național al României, de a menține Moldova în siaj european și de a ajuta la păstrarea stabilității politice și economice între Prut și Nistru. Amintesc că, după o ședință a CSAT, din noiembrie 2016, președintele Iohannis a declarat că „obiectivul strategic al României este integrarea europeană a Republicii Moldova”. La ședința respectivă a CSAT a fost aprobat un plan strategic pentru integrarea europeană a Moldovei.

În spațiul public moldav, liderul PPDA, Andrei Năstase continuă să afirme că în Republica Moldova are loc „un circ organizat de guvernarea Filip”. De aici.

Nu știu dacă Andrei Năstase consideră drept ”circ” lista de măsuri primite de Pavel Filip la sfârșitul lunii ianuarie 2016, de la primul ministru român al vremii, Dacian Cioloș. Atunci premierul României a anunțat că statul român condiționează acordarea împrumutului de 150 de milioane de euro de un set de măsuri concrete pe care Guvernul de la Chișinău trebuie să le execute. De aici.

 

La un an și jumătate distanță, toate punctele din lista lui Cioloș au fost îndeplinite. Nici un comentator politic, fie el de la București ori de la Chișinău, nu a crezut că executivul moldovean va putea îndeplini măsurile aflate pe lista Bucureștiului. Opoziția extraparlamentară, în mod defetist, prognoza falimentul statului moldovean. 

Cu siguranță, la Cotroceni se știu toate aceste lucruri. Așa cum se știe că, pe portalurile on-line ale presei aflate în siajul opoziției extraparlamentare din Republica Moldova ori cele ale socialiștilor moldoveni nu a apărut nici o știre referitoare la întâlnirea lui Iohannis cu Pavel Filip.  

Maia Sandu și Andrei Năstase au conștientizat că, felicitările președintelui Iohannis adresate premierului Filip sunt de fapt laude indirecte la adresa președintelui PDM, Vlad Plahotniuc, coordonatorul majorității parlamentare care a susținut implementarea reformelor cerute de Bucureștiul oficial. 

Constat, cu satisfacție, că abordarea președintelui României față de Republica Moldova este una matură și pragmatică. O abordare care pleacă de la realitatea din teren. Semn că ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, are o altă strategie de relaționare cu oficialii moldoveni și nu numai.

O strategie care pleacă, probabil, de la ideea că România a cheltuit în Republica Moldova enorme resurse de încredere pentru a obține un rezultat considerabil de mic. Tocmai pentru ca statul român să nu mai calce pe aceleași greble, susțin noua abordare a președintelui Iohannis, cea care spune că cea mai bună investiție a statului român este în instituții și cetățeni, și nu în politicieni. Și asta în ciuda unor abordări mai puțin prietenoase față de statul român, ale unor politicieni moldoveni care nu s-au obișnuit cu funcția pe care o ocupă.