REFORMELE EDUCATIEI – ARTILERIA GREA ÎN LUPTA CU MANIPULAREA RUSĂ

Agresiunea informațională și culturală care are loc de mai mulți ani în Republica Moldova a transmis obiceiuri și stereotipuri aflate la mii de kilometrii distanță. Miturile civilizaționale rusești, prezente în producțiile culturale care se difuzează intens la televiziunile ruse recepționate pe teritoriul întregului stat moldovean au schimbat modelul comportamental al moldovenilor dintre Prut și Nistru. Involuntar, moldovenii au fost prinși în capcana culturală a unui spațiu străin, cărora nu le aparțin. 

   

Recent liderul PLDM, Vlad Filat a afirmat că politicianul Renato Usatâi ar reprezenta interesele Federației Ruse în Republica Moldova, în spatele domnului Usatâi aflându-se serviciile secrete rusești. Liderul liberal-democrat a precizat că partidul domnului Usatâi este cel de-al doilea proiect pe care îl sprijină Federația Rusă în Republica Moldova, primul fiind cel reprezentat de socialiștii moldoveni. În cele două formațiuni politice, Moscova investește bani grei pentru ca prezența lor în Parlamentul de la Chișinău să oprească apropierea Moldovei de spațiul european. 

Ostilitatea domnului Filat față de proiectele sprijinite de Federația Rusă în spațiul dintre Prut și Nistru este una firească – domnul Filat este produsul civilizațional al spațiului românesc. Prin cunoștințele primite în sistemul educațional de dincolo de Prut, liderul liberal democrat a fost vaccinat împotriva manipulării culturale și informaționale rusești. De aici și până la conștientizarea importanței educației pentru comportamentul cetățenilor moldoveni a fost doar un pas. 

“Educaţia este un motor în măsură să propulseze Republica Moldova înainte. Un sistem educaţional mai puternic oferă tinerilor cunoştinţe şi abilităţi care îi fac să fie imuni la provocările prin care trece Moldova”, a spus Vlad Filat, la o întâlnire cu studenţii Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. Foarte corect! În condițiile în care Republica Moldova va implementa și pe mai departe prevederile Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, iar cetățenii moldoveni vor continua să circule fără vize în spațiul european, pentru Filat și echipa lui, educaţia devine prioritatea numărul unu. De asta, în ultimul an au fost reparate 800 de şcoli şi grădiniţe, reamenajate 81 de săli de sport, iar școlile au fost dotate cu 1521 de calculatoare şi cu 70 de platforme educaţionale interactive. 


Ministrul degrevat al Educației, Maia Sandu, cea care a pus în Moldova bazele evaluării corecte la examenele de bacalaureat, spune că își dorește transformarea deplină a sistemului educațional din Republica Moldova. „În această vară, am reuşit să aprobăm noul Cod al Educaţiei. Am iniţiat procesul de revizuire a programului de învățământ şi am început crearea unui sistem de evaluare a calităţii. Vom continua să asigurăm o evaluare corectă a examenelor, fără fraude şi trişări. Vom schimba modelul de guvernare a universităţilor şi vom crea acces pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. Totul poate deveni realitate prin implementarea Planului 2020 în domeniul educație – asta înseamnă transformarea din temelii a sistemului educaţional moldovenesc”, a spus Maia Sandu.

Angajamentul PLDM pentru o educație de calitate presupune șase obiective de bază:
1. Creșterea graduală a nivelului de remunerare a învățătorilor și profesorilor și orientarea în permanență spre standarde de salarizare europene;
2. Programe de studiu cu accent pe abilitățile practice, necesare tinerilor pentru a avea un loc de muncă bine plătit;
3. Examene și evaluări obiective, fără copiat, pentru ca cei care învață să fie apreciați la justa valoare;
4. Ridicarea pragului învățământului obligatoriu de la 16 la 18 ani, pentru a asigura nivelul european complet de studii și competitivitatea pregătirii tinerilor noștri;
5. Condiţii mai bune şi oportunităţi mai mari pentru elevi şi studenţi: săli de curs amenajate şi dotate cu mijloace interactive şi calculatoare, campusuri şi cămine conectate permanent la Internet, programe de mobilitate pentru studenți și profesori, la toate treptele de educaţie;
6. Crearea mai multor oportunităţi de mobilitate pentru studenţii moldoveni și asigurarea accesului acestora în centrele universitare europene.

Reformele începute în domeniul educației de ministrul Maia Sandu i-au pus pe jar pe strategii de la Kremlin - ei știu că o populație educată este mai puțin supusă manipulărilor. Odată aplicate, angajamentele liberal democraților din domeniul educației vor deveni un adevărat vaccin de românism. De asta, firava și delicata Maia Sandu, este o piesă grea în artileria echipei liberal democrate. 

Nota Bene

Fotografia pusă la dispoziția presei de către Serviciul de presă al Președinției române de la ultima întâlnire a lui Traian Băsescu cu Vlad Filat. Celor care au beneficiat de mai puțină educație românească le spunem că tabloul din biroul președintelui român se intitulează intrarea lui Mihai Vodă Viteazul în Alba Iulia. Domnitorul Mihai Pătrașcu a unit în anul 1600 cele trei state medievale care formează România de astăzi - Moldova, Țara Românească și Transilvania. 

WIE VIEL LIEBT FRAU MERKEL MOLDAWIEN?

Zilele trecute, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a avut o întrevedere cu cancelarul german Angela Merkel,preşedintele Alianţei Creştin Democrate din Germania (CDU). Cei doi lideri au discutat despre situaţia politică din Republica Moldova în context intern, dar şi regional.

De unde vine acest interes al doamnei Merkel pentru Moldova? Un motiv ar fi faptul că Republica Moldova se află la frontierele Uniunii Europene și că pe teritoriul ei se află un conflict care, în planurile strategilor ruși poate arunca în aer întreaga regiune. La Berlin, subtila legătură a regiunii transnistrene cu agresiunea armată din Ucraina de est și crearea Noii Rusii, nu a trecut neobservată. De la vizita ministrului de externe german, Westerwelle în 2010, la vizita doamnei Merkel la Chișinău, în 22 august 2012, s-a văzut cu ochiul liber că Germania a investit mult capital politic în Moldova și că interesul german pentru vecinătatea de est a Uniunii Europene a crescut în mod exponențial. 

La întâlnirea cu domnul Filat, cancelarul german şi-a reconfirmat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și a încurajat eforturile diplomației moldave de a înainta pe calea apropierii de UE. Angela Merkel a reiterat faptul că, în persoana sa, Republica Moldova are un prieten şi un susţinător puternic. Declarația de încurajare a doamnei Merkel vine să confirme atenția deosebită a Germaniei pentru Moldova. 

Că Moldova este importantă a spus-o și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker care, la întâlnirea cu Vlad Filat a subliniat că presiunile externe asupra Chișinăului sunt inacceptabile. Preşedintele Comisiei Europene a declarat că procesul de lărgire a Uniunii Europene va continua, iar Moldova, cu certitudine, va face parte din acest proces. Din această cauză, alegerea pe care o vor face cetățenii moldoveni la 30 noiembrie este una decisivă, de care depinde modelul de dezvoltare al statului moldovean. 

Suportul pe care importanți lideri ai Uniunii Europene îl acordă PLDM, partidul care este axa coaliției pro-europene de la Chișinău este o recunoaștere a apartenenței acestui partid la selectul club al partidelor populare care conduc în acest moment Europa dar și o subliniere indirectă a faptului că, prin amplasarea la intersecția intereselor geopolitice, Moldova este una din cheile de care depinde gestionarea de viitor a Parteneriatului Estic. De fapt  Angela Merkel vrea ca Moldova să își continue drumul ei european.

De asta, pe 30 noiembrie, moldovenii trebuie să dea dovadă de seriozitate și să aleagă în cunoștință de cauză. Cei care își doresc integrarea Moldovei în Uniunea Vamală ar fi bine să conștientizeze că denunțarea Acordului de Asociere la UE înseamnă anularea rapidă a regimului liberalizat de vize căpătat de moldoveni și înălțarea unui zid pe Prut. Că doar n-o iubi frau Angela, atât de mult Moldova, încât s-o lase să stea cu dosul în două luntri! 

UCRAINA – ALEGERI CU BĂTAIE LUNGĂ

Duminică, 26 octombrie, vor avea loc alegeri parlamentare anticipate în Ucraina. Potrivit sistemului electoral ucrainean, ju­mătate dintre deputați vor fi aleși pe liste de partid, cealaltă jumătate în co­legii uninominale Din cau­za imposibilității de a des­fă­șu­ra scrutinul în Crimeea, ocu­pată de Rusia, și în zonele din regiunea Donețk și Lugansk, aflate sub controlul se­pa­ra­tiștilor proruși, în loc de 450 de de­pu­tați, vii­toarea Radă Supremă va avea doar 438.

La aceste alegeri și-au anunțat prezența peste 1600 de observatori internaționali. Potrivit sondajelor de opinie din multitudinea de partide înregistrate în cursa electorală doar opt au șanse să depășească bariera de 5%. Blocul „Petro Poroșenko” se află pe prima poziției în intențiile de vot. Programul acestei formațiuni politice este de orientare creș­tin-liberală, proeuropean și are o listă de candidați co­mună cu formațiunea condusă de primarul  Kievului, Vitali Kliciko.

Sondajele spun că în afara Blocului proprezidențial, în viitorul par­lament de la Kiev se vor regăsi Partidul Radical al lui Oleg Leașko, Batkivșcina (Patria), condusă de fostul premier Iulia Timoșenko, Frontul Po­pu­lar al premierului Arseni Iațeniuk și Partidul Poziția Civică condusă de fostul ministru al Apă­rării, Anatoli Grițenko.

În contextul agresiuni militare ruse asupra Ucrainei, tensiunea este ridicată iar sen­timentele antirusești sunt răspândite, de asta e puțin probabil ca electoratul ucrainean, în mod tradițional di­vi­zat în două tabere relativ egale, să acorde un vot de încredere partidelor pro-ruse.
Dacă tendințele vor fi confirmate, viitoarea Radă va avea o ma­jo­ritate proprezidențială. Pentru menținerea cursului european al Republicii Moldova, acest lucru este unul pozitiv. 

Recentele critici ale ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, față de politicile de apropiere ale Chișinăului de Uniunea Europeană împreună cu voalatele amenințări că Moldova ar putea ajunge în situația Ucrainei de est sunt corect calificate de către Ministerul moldovean de Externe ca acțiunii de presiune asupra statului moldovean. Valeriu Chiveri afirmă că „dinamica şi evoluţiile care au loc în regiune sunt într-un fel sau altul legate de evenimentele din Ucraina”. De aici și importanța votului de duminică din Ucraina.

Menținerea statului ucrainean pe un curs de apropiere față de Uniunea Europeană este cea mai bună poliță de asigurare pentru Chișinău. Prezent la Chișinău, George Friedman  a îndemnat ca ochii politicienilor moldoveni trebuie să fie aţintiţi spre  Kiev. „Este crucial să vedem dacă acolo va fi o guvernare puternică ori  va fi haos”, sublinia directorul Stratfor. 

O Ucraină puternică va ține la distanță de Moldova pretențiile imperiale ale domnului Putin. Un Kiev prietenos față de drumul european al Chișinăului poate face mai posibilă victoria partidelor pro-europene la alegerile din 30 noiembrie. Și aduce un surâs de satisfacție pe fața doamnei Merkel.

Așa că ecuația politică a zilei de duminică e simplă – viitorul Ucrainei va determina viitorul Federației Ruse, iar viitorul Rusiei va avea un impact substanțial asupra viitorului întregii Europe.

PONTA ANTE PORTAS

Fundația Europeană Titulescu a organizat pe 14 octombrie dezbaterea Ucraina o nouă cutie a Pandorei. Invitații acestei mese rotunde au fost ex-ministrul de externe social democrat, Adrian Severin și Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Discuțiile au fost moderate de președintele acestei Fundații, Adrian Năstase, premierul condamnat al României.
 
Participarea domnului Dungaciu la dezbaterea organizată de social democrații români vine la mai puțin de 24 de ore de la anunțul făcut de președintele Băsescu că primul ministru român, Victor Ponta, între anii 1997 și 2001 a fost ofițer acoperit al SIE. ”Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE, așa se explică propulsarea lui de la Judecătoria de sector direct în Parchetul General. Sunt gata să demonstrez acest lucru”, a anunţat președintele român, invitat la Realitatea TV.

Prezent la Iași, premierul României a negat vehement dezvăluirile domnului Băsescu. Cert e că ipoteza apartenenței la servicii pare a fi întărită chiar de declarațiile sale. Primul ministru român a spus că după terminarea Facultății de Drept, a respectat legile ţării, “mi-am servit ţara ca magistrat, ca ministru şi voi face în continuare la fel”. Sintagma folosită de domnul Ponta,”mi-am servit ţara”, aparține uzanțelor militare. 

Jurnalistul Ion Cristoiu nota în publicația "Gândul" că nu are nici o îndoială că Victor Ponta a fost ofițer acoperit SIE. “Am scris de  câteva ori despre asta.Victor Ponta a  lucrat în perioada respectivă cu procuroarea Tribunalului internațional Carla del Ponte. În orice moment, el ar putea spune că dezvăluirea ipostazei de ofițer acoperit pe lîngă Carla del Ponte ar face-o pe distinsa domnă să se supere pe românii care au spionat-o”, sublinia domnul Cristoiu. 

Să îl cred pe cuvânt pe președintele României ? Mai că aș face-o, dar denunțul său dăunează oarecum imaginii unor instituții cu rol important în protecția democrației și independenței statului român. Am putea crede, în mod eronat, că serviciile sunt atotputernice. Mai degrabă ar putea fi vorba de o greșeală de campanie electorală: domnul Băsescu a crezut că afirmația făcută îl va afecta negativ pe Victor Ponta în calitatea sa de candidat la fotoliul de președinte! Nu a fost deloc așa. Povestea despre domnul Ponta în calitate de ofițer acoperit, a ținut în România capul de afiș timp de o săptămână. Iar toate interminabilele discuții  de pe micul ecran i-au făcut mai mult bine decât rău domnului Ponta. 

Că președintele Băsescu i-a fost un bun agent electoral domnului Ponta stau dovadă rezultatele sondajului de opinie IRES făcute publice pe 18 octombrie, potrivit acestui sondaj Victor Ponta se bucură de 41 la sută din intențiile de vot, Klaus Iohanis ar obține 29 la sută din sufragii. La mare distanță de aceștia se află Elena Udrea și Călin Popescu Tăriceanu cu câte 8% din intențiile de vot.

Rezultate care erau de așteptat. Electoratul PSD a apreciat gestul “spionului” Ponta care, în opinia lor, a ascuns și a continuat să ascundă această neverificabilă filă din autobiografia sa. Domnul Băsescu a greșit atunci când a spus că domnul Ponta a fost angajatul SIE, acolo e vorba de misiuni de spionaj peste hotarele României, iar acest lucru nu-i îngrijorează pe români, ba dimpotrivă, la acest subiect vibrează cu toții plini de patriotism. Aparatul de propagandă social democrat a sugerat déjà publicului românesc că misiunile de inteligență externă contează foarte mult pentru statul român și că rezultatele obținute au plasat România pe locuri fruntașe în colaborarea cu NATO. 

Expertiza domnului Dungaciu la o manifestare organizată de social democrați poate face parte din aceste eforturi de justificare. Nu mă mă interesează dacă domnul Ponta a făcut ori nu parte din serviciile de inteligență românești. Mă interesează mult mai mult ce a făcut și ce va face domnia sa pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. În calitatea sa de prim-ministru a făcut destule - putea să mai facă. Cu siguranță însă, dacă domnul Ponta va ajunge la Cotroceni, partidele pro-europene din Republica Moldova vor avea garanția faptului că democrații moldoveni, cu care PSD-ul românesc are semnat un acord de colaborare, nu vor derapa către stânga și vor rămâne ancorați în siajul Uniunii Europene. Asta contează cel mai mult.