joi, 12 ianuarie 2017

EUROPA TREMURĂ ÎN FAȚA LUI TRUMP. MOLDOVENII NU



Europa de Est tremură în fața lui Donald Trump. Foști și actuali lideri ai Poloniei, Cehiei, Bulgariei și României i-au trimis o scrisoare de avertizare președintelui ales al Statelor Unite în care solicită să nu relaxeze sancțiunile impuse Federației Ruse și să nu se alieze cu Putin. De aici.


La Kiev alegerea lui Trump i-a băgat pe oficialii în șoc – decidenții politici ucraineni se tem că Putin și Trump vor decide soarta țării lor fără a ține cont de ei. Zilele trecute, Victor Pinciuk, un patron multimiliardar, a sugerat într-o analiză pentru Wall Street Journal că Ucraina este silită să facă ”compromisuri dureroase”. El spune că decidenții politici ucrineni ar trebui să renunțe la aderarea la NATO și să solicite primirea unor garanții de securitate care ar face-o neutră. Oligarhul ucrainean consideră că integrarea europeană a Ucrainei ar trebui să mai aștepte. De aici.


Declarațiile lui Pinciuk au fost taxate dur. Președintele comisiei de politică externă din Rada de la Kiev a numit aceste propuneri ca fiind criminale. Alți deputați au spus că Pinciuk este un trădător și om al Moscovei.
 

Europa de Est se teme de apariția unor noi zone de influență. Dacă noua administrație de la Washington va face o deschidere către Putin, așa cum a anunțat președintele Trump, ar însemna  că întreg sistemul de securitate impus în martie 2014, după anexarea Crimeei, să se modifice. Posibilele negocieri pentru o eventuală recunoaștere de către Vest a anexării Crimeei s-ar transforma într-o nouă înțelegere de tip Malta. Amintesc că în 2-3 decembrie 1989, președinții Bush și Gorbaciov s-au întâlnit în largul insulei Malta, unde au reîmpărțit zonele de influență. În urma acestor discuții organizația Tratatului de la Varșovia a dispărut, Uniunea Sovietică s-a retras din Europa Centrală și de Est iar regimurile socialiste din aceste state au dispărut. 


Venirea lui Trump în calitate de președinte al SUA reprezintă o provocare majoră pentru sistemul de alianțe al României. O nouă împărțire a sferelor de influență, ar putea face ca România și Bulgaria, state membre ale UE și ale NATO, dar slabe din punct de vedere economic și militar, să își piardă din importanță și să se transforme în state UE de nivelul doi. Observăm că o tendință către acest lucru, la Bruxelles, există deja.


Repet, Bucureștiul oficial are problemele lui – trebuie să își demonstreze funcționalitatea și credibilitatea în fața noii administrații de la Washington. O confirmare a faptului că oficialii români contează cu adevărat într-o nouă ecuație geopolitică, va fi primirea la Departamentul de Stat a domnului ministru Meleșcanu. Analistul militar Ion Petrescu consideră că acest demers ar trebui să se materializeze cât mai rapid. Domnul Petrescu consideră că o a doua probă de virilitate diplomatică a domnului Meleșcanu ar constitui-o reluarea dialogului politic cu omologul său rus. De aici.


Semnalul transmis de domnul Plahotniuc la Washington exprimă, în plan extern, adevăratul proiect de țară al statului moldovean. Și arată, cine, între Prut și Nistru, este principalul decident politic. Șeful PDM spune că el este cel cu care admninistrația Trump poate negocia relații bune cu Vestul și poate transforma Moldova într-un pod de comunicare. Moldova poate continua drumul spre UE, poate fi un partener pentru SUA, este deschisă la dialog, dar nu vrea să își piardă relațiile cu Rusia, ori, ferească Domnul, să fie purtată într-un discurs anti-Rusia.


Domnul Meleșcanu s-a referit recent la Republica Moldova. Domnia sa a subliniat că statul român va sprijini evoluția pro-europeană a Republicii Moldova prin aspecte concrete. El a amintit că din împrumutul de 150 de milioane de euro aprobat de Guvernul Ponta a fost acordat doar o singură tranșă.
"Mai sunt două tranșe care trebuie să fie rapid puse în aplicare și vom insista pentru acest lucru. Tot ce înseamnă construirea de poduri, interconectarea rețelelor electrice, a rețelelor de gaze, toate aceste proiecte sunt menite să dea mesajul că viața fiecărui cetățean din Republica Moldova se va înbunătăți", a declarat Meleșcanu. Noul ministru de externe al statului român a sugerat că aceste interconectări reprezintă de fapt reunificarea celor două state, unire care se va face prin intrarea Moldovei în UE. De aici.


Referința domnului Meleșcanu la Republica Moldova, bucură. La fel cum bucură faptul că domnia sa este conștient de faptul că Moldova nu e România. Aceste conexiuni ale Moldovei cu Uniunea Europeană și păstrarea relațiilor bune cu Estul fac ca moldovenii să nu se teamă de posibilele noi împărțiri ale sferelor de influență. De ce? S-a spus: moldovenii nu sunt nici anti-ruși, nici anti-europeni ori românofobi. Doar că ar prefera, dacă e posibil, să continue încetul lor drum către Uniunea Europeană. Dacă, la Washington, nu vor fi auziți, asta e - karma. În acest caz istoria s-ar repeta. 

Dar e foarte posibil, pentru că Moldova nu e buricul pământului și moldovenii au talentul lor, de trestie gânditoare, e posibiladar ca vocea lor să fie auzită și de administrația Trump. Și pentru că au talente lingvistice și nu au fost vocali, ca alții, și Putin ar putea accepta un asemenea compromis: Moldova, neutră, un pod între civilizații. 

Poate fi așa. De ce nu?