Senatul
american a votat cu 98 de voturi pentru impunerea de noi sancțiuni Federației
Ruse, Iranului și Coreei de Nord, votul a fost acordat în pofida obiecțiilor venite
de la Casa Albă. Anterior și Camera Reprezentanților a aprobat acest proiect de
lege, ar urma ca președintele Trump să
promulge legea. De
aici.
Ultima
sancțiune la adresa Federației Ruse, cea mai dură, face parte din seria de
răspunsuri pe care Statele Unite le-a făcut pentru anexarea Crimeei în anul
2014. Dezbaterea pe marginea noilor măsuri a avut loc pe fundalul unei anchete
referitoare la amestecul rusesc în alegerile prezidențiale din anul 2016.
Președintele american a respins existența unei implicări ruse în victoria lui
la alegeri. Comentatorii politici americani afirmă că o tentativă de a bloca
prin veto noile sancțiuni ar alimenta suspiciunile potrivit cărora Trump ar
susține Kremlinul. Proiectul în cauză a provocat indignarea Moscovei, dar și a Uniunii
Europene, pentru că deschide calea sancțiunilor economice împotriva unor companii
europene care au dezvoltat proiecte în domeniul energetic în Federația Rusă. De aici.
Noile
sancțiuni americane la adresa Federației Ruse reprezintă începutul unui război
economic pe care Washingtonul îl declanșează împotriva Federației Ruse și a
aliaților ei europeni, Germania, Franța și Italia. Un război economic anunțat
de președintele Trump în Varșovia, când a participat la inițiativa celor trei
mări – Adriatică, Baltică și Neagră. Trump a anunțat că Statele Unite sunt
pregătite să contribuie la diversificarea surselor de energie pentru țările
europene care depind de monopol energetic rus. Soluția gazului lichefiat, propusă
de Trump, intră în contradicție cu poziția Germaniei, care, prin Nord Stream 2,
susține ca Uniunea Europeană să fie aprovizionată cu gaz metan de proveniență
rusească.
După
adoptarea de către Congres a sancțiunilor economice la adresa Rusiei, președintele
Putin a amenințat că va răspunde "insolenței" Statelor Unite. Lucru
firesc, războiul economic american afectează interesele financiare pe care
Rusia le are în Uniunea Europeană. Probabil, răspunsul Moscovei va fi unul
asimetric. Riposta ar putea avea loc în zonele de conflagrații controlate de Moscova: conflictul din estul Ucrainei, conflictul din Siria ori
conflictul înghețat pe Nistru.
Amintesc
că, la 7 iulie 2017, Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru
păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană. Potrivit
proiectului adoptat, forțele de menținere a păcii din regiunea nerecunoscută nu
pot fi înlocuite, astfel, Duma rusească condamnă apelurile Chișinăului de
revizuire a statutului trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului. De
aici.
Gestul
de putere al Federației Ruse a fost corect interpretat de președintele
Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, care, aflat în perioada 10-12
iulie 2017 la lucrările Consiliului Internaționalei Socialiste de la New York,
a cerut în discursul său retragerea trupelor rusești de pe teritoriul
Republicii Moldova. De aici.
Discursul
l-a nemulțumit pe vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, care a spus că declarațiile președintelui
Partidului Democrat din Moldova, ar fi „un apel la un nou război pe Nistru”. De aici.
Dacă
necesitatea transformării misiunii pacificatoare a Federației Ruse prezente în regiunea
transnistreană dintr-o militară, într-una civilă, reprezintă un apel la război, înseamnă
că Rogozin interpretează realitatea de pe Nistru într-un mod diferit, un mod căruia îi este
pe plac, în care doleanțele autorităților statului moldovean pot fi ignorate. Asta înseamnă că Rogozin nu ia în calcul decizia summit-ului OSCE de la Istanbul. Declarația
lui Rogozin, la rândul ei, poate fi interpretată
ca o evoluție amenințătoare la adresa procesului pașnic de reglementare a
conflictului transnistrean.
Realitatea
este interpretată diferit și de actorii politici de la Chișinău. Devine
cinic și ipocrit atunci când reprezentanți ai opoziției extraparlamentare
interpretează acțiunile oficialilor moldoveni prin optica rusă. Liderul PPDA,
Andrei Năstase notează pe rețelele de socializare că solicitarea lui Plahotniuc, de retragere a
trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova ar fi „provocarea unui nou
război la Nistru”. De aici.
Sunt
sigur că liderul PPDA știe că Federația Rusă trebuie să își respecte angajamentul
asumat în 1999 la Summit-ul OSCE de la Istanbul, de retragere a trupelor și armamentului
de pe teritoriul Republicii Moldova. Probabil Andrei Năstase nu vrea să
recunoască faptul că Partidul Democrat din Moldova, în calitate de partid de
guvernământ, prin linia adoptată față de Moscova, apără interesul statului
moldovean: Federația Rusă trebuie să își retragă trupele din zonă.
E
știut că Federația Rusă a găsit/întreținut, între Prut și Nistru, conflicte
ideologice care au scindat, din interior, clasa politică moldoveană. De asta,
în tematici majore pentru statalitatea moldavă, ca rezolvarea problemei
transnistrene, actorii politici moldoveni nu au vorbit niciodată pe o singură
voce. Nu vreau să cred că Andrei Năstase a ajuns să fie porta-vocea Federației
Ruse. Postarea lui este, probabil, o rătăcire de moment.
Altfel
e de rău: Andrei Năstase a transformat competiția politică într-o ură viscerală
care-i modifică realitatea și-i întunecă mintea.