ALEGERILE, ZINA CARABINA ȘI TEORIA HAOSULUI

Zilele trecute, Centrul de Invesitații Sociologice și Marketing CBS-AXA ne-a spus că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri locale, candidatul Partidului Liberal și cel al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, la funcția de primar al capitalei ar obține cele mai multe voturi. Potrivit cercetării sociologice, actualul primar al Chișinăului, domnul Dorin Chirtoacă, se bucură de cea mai mare încredere din partea locuitorilor capitalei, domnia sa fiind plasat pe prima poziție, cu 33,7% din preferințele electorilor, pe locul doi s-ar afla doamna Zinaida Grecianîi, cu 24,5% din sufragii. 

Sunt înclinat să dau crezare acestor fotografii al momentului și sunt relativ convins că metodele folosite de sociologi au scopul de a analiza procesele și stările sociale din Republica Moldova pentru ca acțiunile decidenților, fie ei politici ori nu, să fie dezirabile. De asta, sunt sigur că rezultatele sondajelor de opinie care sunt făcute cunoscute publicului larg în ajun de alegeri au un scop bine definit.

Un vechi manual de propagandă explică negru pe alb de ce este de dorit ca rezultatele unui sondaj de opinie să fie difuzate publicului larg în timpul unei campanii electorale. Este vorba de modificarea comportamentului electoral prin publicarea ratingului candidaților electorali - metoda de constatare a faptelor. Psihologia socială cunoaște că publicarea rezultatelor unei cercetării sociologice poate influența opinia publică. Un număr cuprins între 10% - 25% dintre alegătorii vor vota ghidați de ratingul dat candidaților electorali de către sondajele de opinie. Alegătorii își doresc să voteze pentru un candidat puternic, un candidat care se află în topul preferințelor electorale, foarte puțini vor acorda votul lor pentru un candidat mai slab. De asta, prin anunțarea, în ajunul alegerilor ori în timpul campaniei electorale a ratingului unui candidat electoral care este plasat cât mai sus în preferința publicului, se asigură acestuia un număr mai mare de 10 % din numărul de voturi exprimate. 

Iulian Fota, ex-consilierul președintelui Băsescu pentru probleme de securitate, declara că, reluarea temei unioniste la Chișinău este în acest moment cel puțin ciudată. Grupul Acțiunea 2012 s-a transformat într-un actor politic.  Domnul Fota are parțial dreptate - grupul Acțiunea 2012 este un actor politic care a ales în mod conștient momentul său de glorie – alegerile locale din Republica Moldova. 

Acțiunile executate de către acest grup vin să-i mobilizeze pe adepții unirii Basarabiei cu România și face aproape sigură prezența domniilor lor la vot. În același timp aceste acțiuni trezesc spaime în rândul locuitorilor Chișinăului care vorbesc limba rusă, iar aceștia se vor prezenta la urne pentru a alege reprezentantul socialiștilor. Momentul este bine ales, domnule Fota, folosirea  entuziasmului moldovenilor pentru reunificare are doi beneficiari - candidații electorali Dorin Chirtoacă și Zinaida Greceanâi.

Realitatea dată de rezultatele alegerilor parlamentare din noiembrie 2014 ne arată că Republica Moldova se află pe falia ciocnirilor geopolitice din vecinătatea Uniunii Europene.  De aici până la presupunerea comentatorilor politici moldoveni că bătălia pentru fotoliul primăriei din Chișinău va fi una geopolitică a fost doar un singur pas. Exact asta își dorește domnul Chirtoacă – transformarea concurenței politicilor administrative locale într-o bătălie politică a marilor strategii integraționiste. Directorul executiv al Centrului de resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf, afirma că votul din turul doi al alegerilor locale va fi unul geopolitic. „O bună parte din electoratul de dreapta, deşi puternic dezamăgită de prestaţia domnlui Chirtoacă în calitate de primar, îl va vota încă o dată doar pentru ca să nu câştige candidatul socialiştilor. Pe asta și contează Partidul Liberal”, a spus domnul Ostaf.

Participarea la mitingurile pro-unioniste este una firească. Este dreptul cetățenilor moldoveni în a cere unire. Este dreptul lor de a se autoidentifica ca etnici români. Doar că, datele statistice ale recensamantului populatiei din anul 2004  spun că, din totalul de 712.218 de locuitori ai Chișinăului, 481.626 de locuitori se autoidentifică ca fiind etnici moldoveni, alături de ei conviețuiesc 185.013 de ucraineni, ruși, bulgari, găgăuzi. Un număr de 45.579 de locuitori s-au identificat ca fiind de alte naționalități. Așadar presupunerea că în municipiul Chișinău există 200 de mii de vorbitori de limbă rusă este una validă. Plasarea acestora pe baricade, așa cum doresc liderii liberalilor moldoveni,  poate transforma Chișinăul într-un butoi cu pulbere. Analistul politic moldovean, Nicolae Chirtoacă, afirma recent că în urma unui asemenea scenariu, puterea în stat ar putea fi preluată de forțe ostile Republicii Moldova. „Începutul acestui secol este marcat de revoluţii colorate. Organizatorii protestelor trebuie să tragă învăţăminte, în urma astfel de revoluţii întotdeauna există o forţă care va prelua puterea. În Chișinău riscurile sunt enorme. Organizatorii protestelor nu au demonstrat că sunt o forţă care pot garanta că puterea va ajunge pe mâini bune, nu și-au pus întrebarea ce va fi mai departe”, a declarat Nicolae Chirtoacă. 

Radicala soluție propusă – unirea, se poate transforma într-o bombă cu ceas, nota în Ziarul de Iași, Radu Popescu. „Poate sună romantic și spectaculos să ceri resetarea bruscă și necondiționată a actualei clase politice din Republica Moldova, fără a proiecta nici cel mai mic plan de reconstrucție în loc, după care să oferi soluția magică a Unirii peste noapte cu România. Însă, într-o societate teribil de polarizată de ani de zile, tocmai această scânteie grăbită, poate fi factorul declanșator de emoții, exact ceea ce își doresc și au nevoie cel mai mult separatiștii pentru a crea un haos și mai mare”, afirma domnul Popescu. 

Dar nu e vorba doar de separatiști ori de socialiștii domnului Dodon. Apariția în Chișinău a unei realități în care conflictele interetnice și luptele de pe baricadele ideologice să fie la ordinea zilei este scenariul dorit de echipa de campaniei a domnului Chirtoacă. Doar haosul controlat îl poate aduce pe acesta mai aproape de fotoliul de primar. Acesta e motivul pentru care liberalii au apelat la cele mai profunde sentimente ale moldovenilor – dorința lor de a reveni la patria mamă. Asocierea cu ratingul dat de cercetările sociologice vine să îl transforme pe domnul Chirtoacă într-un salvator al municipiului, un om care poate fi purtat în brațe de mulțime, așa cum s-a întâmplat pe 16 mai.

Nimeni nu ne spune ce se va întâmpla dacă printre numeroșii participanți la demonstații se vor infiltra persoane care vor avea ca principal scop transformarea unui miting pașnic într-unul violent. Cine va purta răspunderea pentru asta? Domnul Chirtoacă ori domnul Boțan? Domnul Ghimpu ori domnul Dodon? Nu cumva, în ochii opiniei publice va fi făcut vinovat domnul Gaburici și domnul Oleg Bălan?

Ori poate agenda ascunsă a acestor mitinguri este cu totul alta? Haosul controlat fiind necesar pentru declanșarea in extremis a alegerilor parlamentare anticipate ?

CINE POATE FURA OPORTUNITĂȚILE LUI GABURICI ?

Aflat în drum către Riga, premierul României, domnul Victor Viorel Ponta, s-a oprit săptămâna trecută la Chișinău. Importanta vizită a avut mai multe scopuri. Principalul dintre acestea a fost transmiterea mesajului că, la summit-ul parteneriatului Estic de la Riga,  Moldova nu trebuie să aibă prea multe așteptări. Într-un interviu pentru un post de radio, primul ministru român a spus că nu are așteptări de la întâlnirea mai marilor Uniunii Europene dedicată Parteneriatului Estic.  ''Nu am așteptări foarte mari. La nivelul de vârf al Uniunii Europene există multă ezitare și prudență. Am însă mari așteptări de la proiectele noastre directe pe care le-am implementat și pe care le avem în plan pentru implementare'', a declarat domnul Ponta.

La Riga s-a întâmplat exact așa cum a spus domnia sa. Moldova, Ucraina şi Georgia nu fac paşi în faţă spre Uniunea Europeană, dar nici nu dau în spate. Cele trei state nu au primit promisiuni pentru un parcurs european, dar sunt asigurate de susţinerea Uniunii Europene. Ucraina şi Georgia sperau că vor primi ca și Moldova un acord pentru liberalizarea vizelor, Chișinăul și-ar fi dorit ca în declaraţia finală a întâlnirii de la Riga să se regăsească precizarea că într-un viitor cele statele vor putea adera la Uniunea Europeană. Nu a fost așa.

Ezitarea de care vorbea primul ministru României pornește de la siguranța faptului că într-un viitor apropiat Occidentul va face pace cu Rusia. Dar pacea, ca și războiul costă. Iar acest cost, se pare că ține de menținerea Ucrainei și Georgiei în sfera de influență a Federației Ruse. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a dat de înțeles acest lucru: ”Trebuie să menţionăm în mod clar că perspectiva europeană nu există pentru niciuna din aceste țări. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiţi'', a subliniat el.

Domnul Ponta are dreptate – așteptările noastre, ale românilor, vin de pe urma implementării proiectelor dintre Moldova și România. În cadrul vizitei sale oficiale de la Chișinău, premierul român a semnat cu omologul său moldovean un memorandum de înțelegere cu privire la mai multe proiecte de interconectare energetică între cele două maluri ale Prutului. Este vorba de extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, precum și de interconectarea liniilor de înaltă tensiune care vor uni rețelele electrice din cele două state. ''Am venit la Chișinău pentru a spune că sprijinim actualul guvern al Moldovei. Avem proiecte foarte concrete de energie, ele trebuie să fie implementate'', a afirmat domnul Ponta.

Proiectele de interconectare energetică între cele două state românești nu numai că trebuiesc, pentru Moldova sunt de o necesitate vitală. Crearea unei alternative la curentul electric și gazele naturale reprezintă primii pași pentru securizarea statului moldovean împotriva unor posibile acțiuni ale rușilor de la Gazprom ori ai celor de la Centrala Electrică de la Cuciurgani. Memorandumul semnat la Chișinău este acel pas concret către obținerea acestei alternative.  

Semnarea acestui memorandum vine să ofere Moldovei garanția faptului că în caz de necaz, România va putea oferi o minimă asistență Moldovei. Tot asta a spus și ministrul român al Apărării, domnul Mircea Duşa, care pe data de 19 mai i-a transmis,  omologului său moldovean, domnul Viorel Cibotaru, că, în contextul consolidării capacităţii de apărare a Republicii Moldova, România este dispusă să acorde asistenţă tehnico-materială şi consiliere pentru elaborarea actelor normative specifice în domeniul logistic. La București, ministrul moldovean al Apărării a discutat despre posibilitatea creării unui batalion moldo-român de menținere a păcii și despre posibilitatea de extindere a colaborării în instruirea trupelor. Este clar că vizita ministrului Cibotaru la București vine să consolideze, odată în plus, dialogul politico-militar existent. Desemnarea unui atașat militar moldovean la viitorul comandament NATO care va fi dislocat în România ar însemna că, în noul context geopolitic din Estul Europei, relația existentă între Moldova și NATO ar reprezenta o garanție de securitate pentru Chișinău.

Până la urmă despre securitate este vorba, iar securitatea e de mai multe feluri, de la cea energetică, la cea economică, de la cea demografică la cea financiar-bancară. Iar dacă cineva curios întreabă dacă Moldova mai are șanse europene, răspunsul este la suprafață. Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga a fost precedat de întîlnirea liderilor din Partidul Popular European, acolo șefii de state și de guverne au subliniat că, atât timp cât acordurile de asociere ale acestor țări sunt implementate există o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană pentru ele. Purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, europarlamentarul Sigfried Mureșan a spus cu subiect și predicat, că pentru Moldova porțile Uniunii Europene rămân deschise. La întâlnirea liderilor din familia popularilor europeni s-a spus că cel mai bun lucru pe care îl poate face Moldova este implementarea acordului de asociere și a reformelor care au fost stabilite.

Rezultă că mai avem o șansă. Cu ajutor american, implementarea Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeană împreună cu realizarea proiectelor dintre cele două state românești fac din Moldova singurul stat care poate ieși din siajul rusesc. Moldova nu se va finlandiza. Poarta către o apartenență deplină spre Uniunea Europeană şi NATO se numește România. Nimeni nu poate fura moldovenilor această șansă. Nici măcar posturile de televiziune din Chișinău care emit în limba rusă. Premierul moldovean, semnând memorandumurile de colaborare cu partea română a știut că e o ultimă oportunitate. Casa părintească nu se vinde. Așa e domnule prim ministru?

Finlandizare - Noțiunea a fost folosită în Republica Federală Germania și alte țări membre ale NATO, cu referire la transformarea într-o țară neutră și comportamentul unui stat care, deși își menține suveranitatea națională, este obligat în politica externă să acționeze în așa fel încât să nu deranjeze vecinul mult mai puternic. În cazul de față referirea face trimitere la comportamentul Republicii Moldova față de Federația Rusă.

FOTO - gov.ro

GROPILE LUI DORIN ȘI BIBLIOTECILE LUI SERAFIM

Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova a difuzat rezultatele unui studiu sociologic cu titlul „Opțiunile sociopolitice ale cetățenilor municipiului Chișinău în preajma alegerilor locale din 2015”. Potrivit acestei cercetări, Dorin Chirtoacă s-ar afla în fruntea preferințelor electorale ale locuitorilor capitalei moldovene. În topul încrederii cetățenilor, candidatul liberal ar fi urmat de candidatul socialiștilor moldoveni, Zinaida Greceanâi și candidatul liberal-democrat Serafim Urechean. Din totalul celor o mie de participanți la sondaj, doar 35,8% din respondenţi au declarat că vor participa în mod sigur la alegeri, în timp ce alte 36,4 la sută au spus că există probabilitatea să participe. Potrivit datelor acumulate numărul absenteiștilor s-ar ridica la 22,3%, un număr de 14,6% din respondenți au declarat că probabil nu vor participa la alegerile locale,  iar alte 7,7% sunt siguri că nu se vor prezenta la urnele de vot.

Această primă cercetare sociologică a fost realizată la începutul campaniei electorale pentru alegerea primarului de Chișinău. E firesc ca aura funcției ocupate de către vicepreședintele Partidului Liberal din Moldova, Dorin Chirtoacă, la primăria capitalei moldovene să persiste. De aici și aflarea domniei sale în fruntea preferințelor electorale. Aflată pe poziție secundă, candidatul socialiștilor moldoveni, doamna Greceanâi este gata să-i pună piedică candidatului liberal – atât situația financiară bună, cât și simpatia populației rusofone, i-ar permite acest lucru. Locul trei este ocupat de un greu al acestor alegeri, domnul Urechean, fostul primar al Chișinăului. Domnia sa a început campania electorală destul de molcom și mizează pe nostalgia celor care își aduc aminte de bunele lucruri făcute în timpul mandatului său.    
  
Plasat comod în fruntea plutonului de alergători către fotoliul de primar, domnul Chirtoacă își construiește o strategie electorală care se bazează pe confruntarea geopolitică dintre Est și Vest, Uniunea Europeană și Uniunea Vamală, România și Rusia. Aplicarea acestei tehnici electorale are drept scop aducerea liberalului moldovean în turul doi al alegerilor locale.

Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, domnul Dodon a intuit metoda aplicată de Chirtoacă. Într-o postare pe Facebook, domnul Dodon afirmă că liberalii doresc ca Moldova să fie divizată ideologic, identitar și geopolitic. „Scopul este ca țara să fie divizată ideologic, identitar și geopolitic, inclusiv să fie vărsări de sânge, numai să nu se discute despre miliardele furate, despre  hoțiile din Chișinău ori despre alte grave probleme economice”, notează liderul socialist. Domnul Dodon intuiește corect – dacă va ajunge în turul doi împreună cu doamna Zinaida Greceanâi, domnului Chirtoacă îi cresc simțitor șansele de a fi ales pentru a treia oară primar. De aici și nefireștile eforturi ale liberalilor de a-și împinge cu orice preț candidatul în turul doi.

Într-un text anterior, notam că fără sprijinul Partidului Liberal Democrat din Moldova și cel al Partidului Democrat, șansele domnului Chirtoacă de a câștiga cel de al treilea mandat la primăria Chișinăul sunt reduse. Argumentul invocat făcea referire la erodarea simpatiei deținute de primar și de gravele erori făcute în administrarea municipalității. La alegerile trecute domnul Filat a retras candidatura liberal-democraților și a îndemnat membrii partidelor din Alianța pentru Integrare Europeană să-l voteze pe liberalul Chirtoacă.  Acum acest lucru nu se mai întâmplă. Domnul Chirtoacă este pus acum în situația de a face față criticilor  venite și din partea fostului primar Urechean, iar liberal democratul a pus punctul pe i – Chirtoacă a perceput primăria Chișinău mai mult ca o trambulină politică pentru propria promovare şi pentru promovarea formaţiunii din care face parte. Dacă nu s-ar fi pierdut toți acești ani, capitala moldavă ar fi putut cunoaște o dezvoltare mult mai amplă.

Nimeni nu poate afirma că afirmația făcută de domnul Urechean este exagerată. Toată lumea cunoaște că lucrurile stau exact așa cum le spune fostul primar. Domnul Chirtoacă a folosit primăria municipiului Chișinău doar în scopuri politico-demagogice. Se cunoaște deja că unirea, despre care tot vorbește, a fost pânza tricoloră cu care primarul liberal a acoperit găurile din bugetul municipal. 
Primarul Urechean nu a vorbit prea mult despre unire – el a făcut-o. Construirea bibliotecilor moldo-române în municipiu Chișinău au fost primele poduri de cultură română între România și Republica Moldova. Vizitatorii acestor biblioteci l-au făcut primar pe domnul Chirtoacă în anul 2005. După zece ani, tinerii vizitatori de odinioară, deveniți între timp părinți și oameni în toată firea, au înțeles că au nevoie de altcineva și îl vor da jos din fotoliu. Ei au înțeles că municipiul Cjișinău are nevoie de seriozitate. Lucrurile construite în timpul administrației primarului Urechean, între 1995 și 2005 au dovedit că doar el are așa ceva.

Zarurile nu au fost aruncate. Chiar dacă își ia mai greu avânt, Urechean este cel care poate strica ecuația politică a zilei. Sătui de bătălii politice, locuitorii municipiului îl preferă pe cel care tace și face. Nu exclud ca în turul doi să îl vedem pe Urechean în locul lui Dorin. Iar atunci știm care va fi rezultatul. Propunerea domnului Filat de construire a unei noi majorități parlamentare după alegerile locale este o mână întinsă Partidului Liberal. După pierderea primăriei de Chișinău, Partidul Liberal va avea mare nevoie de susținere. Atunci domnul Ghimpu nu va putea refuza această ofertă. Va sta cu ochii în pământ.