joi, 12 martie 2015

GĂGĂUZIA MON AMOUR *



Peste zece zile în Autonomia Gagauz–Eri  va avea loc un scrutin pentru alegerea șefului acestei regiuni autonome. În cursa care va avea loc pe 22 martie s-au înscris 11 candidați. Potrivit legii, bașcanul este ales pentru un mandat de 4 ani și poate deține doar două mandate consecutive.

Potrivit unui sondaj de opinie, candidatul Irina Vlah, conduce în topul preferințelor și ar putea câștiga din primul tur. Irina Vlah a ajuns deputat în Parlamentul de la Chișinău pe listele electorale ale PCRM, iar la 29 decembrie 2014 a părăsit această fracțiune parlamentară pentru a continua activitatea politică în calitate de deputat independent. Potrivit acestei cercetări sociologice doamna Vlah se bucură de susținerea a 57% din respondenți, pe locul doi se plasează Nicolae Dudoglu cu 23%, Valeri Ianioglo ar putea acumula 8,5%, Dumitru Croitoru 5,2% iar Alexandr Stoianoglu ar putea fi votat de 1,4% din alegători. La capitolul partide politice, locuitorii Autonomiei Găgăuze preferă Partidul Socialiștilor din Republica Moldova cu 41%, pe locul doi se clasează PCRM cu 8%, PDM-6,3 PLDM-0,9,%, PL-0,3%, altele 30% o reprezintă indecișii. În ceea ce privește vectorul extern al Republicii Moldova, aproape 90% din populația găgăuză s-a pronunțat pentru orientarea pro-rusă și doar cinci procente își doresc orientarea spre Uniunea Europeană.

Chiar dacă nu a aderat încă la fracțiunea paralmentară a socialiștilor, doamna Vlah se bucură de susținerea acestui partid. Relativ recent, liderul acestei formațiuni, Igor Dodon, împreună cu doamna Vlah au mers la Moscova, unde s-au întâlnit cu Preşedintele Dumei de Stat a Federației Ruse, domnul Narâşkin. Acolo au discutat despre formarea grupului parlamentar „Pentru un viitor euro-asiatic al Moldovei” din care ar face parte deputații socialiştii şi deputatul independent Irina Vlah, despre alegerile la funcţia de başcan, dar și despre relațiile de viitor ale regiunii autonome găgăuze cu Federația Rusă. Peste câteva zile doamna Vlah, împreună cu deputatul socialist Zinaida Greceanâi, au fost primiți de către președintele Adunării Federale a Rusiei, Valentina Matvienco unde, la fel, au discutat despre relațiile dintre Gagauz-Eri și Federația Rusă și dorința etnicilor găgăuzi de a se integra în spațiul euro-asiatic.

Să se implice Federația Rusă în campania electorală care are loc în regiunea găgăuză? Se pare că da. Ministrul adjunct de Externe de la Chișinău, l-a atenționat pe ambasadorul rus acreditat la Chișinău că toate aceste acțiuni arată o implicare a statului rus în alegerile din Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova, de partea unui candidat la funcția de guvernator al regiunii, iar acest lucru este inacceptabil. 

La Moscova s-a luat act de atenționarea oficialilor de la Chișinău și s-a mers mai departe. Pe data de 9 martie, trei deputați din Duma de Stat a Federației Ruse au ajuns în Republica Moldova pentru a întreprinde o vizită în autonomia găgăuză. Semn că oficialii ministerului de externe rus au ignorat atenționările venite de la Chișinău și nu consideră că acțiunile politicienilor de la Moscova ar fi un amestec în treburile interne ale unui alt stat. În același timp, la 10 martie, vorbind în cadrul unei întruniri desfășurate în capitala autonomiei găgăuze, deputatul rus Paholkov, membru al fracţiunii parlamentare „Spravedlivaia Rassia” a declarat că deputații ruși au venit în Republica Moldova ca urmare a unei hotărâri a Dumei de Stat a Federaţiei Ruse. Declaraţia vine să confirme afirmațiile ministerului moldovean de externe, că oficialii ruși sunt amestecați până peste cap în electorala găgăuză. Ingerința rusă în alegerile din Gagauz-Eri vorbește despre faptul că rezultatul alegerilor din autonomia găgăuză este foarte important pentru dezvoltarea planurilor de viitor ale strategilor de la Kremlin. Scopul celor trei deputați ruși este clar – susţinerea candidaturii deputatului independent Irina Vlah la alegerile din 22 martie și prin preluarea funcției de guvernator, instituționalizarea unei posibile separări a regiunii de Republica Moldova.

Separarea regiunii autonome găgăuze ar crea premisele pentru atragerea statului moldovean într-un diferend de lungă durată care ar putea să se transforme într-un conflict armat. Izbucnirea unui conflict armat în sudul Moldovei, ar face posibilă dezghețarea conflictului transnistrean - exact ceea ce își doresc fierbinte strategii moscoviți. 

Că un asemenea scenariu ar putea fi posibil este știut și de către ambasadorii statelor Uniunii Europene acreditați la Chișinău. Domniile lor s-au deplasat la Comrat (capitala regiunii autonome) unde au avut o întrevedere cu pretendenții la funcția de bașcan. Șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, ambasadorul Pirkka Tapiola, s-a arătat indignat de campania electorală din Găgăuzia și a spus că acolo se face prea multă geopolitică. „Candidații pentru funcția de bașcan al Găgăuziei au dreptul să își creeze campania electorală în funcție de obiectivele care li se par importante. Dar am fost un pic indignat că această campanie electorală este prea geopolitică ", a precizat Tapiola. Oficialul european a ținut să precizeze că simplii cetățeni sunt mai mult preocupați de costurile cotidiene și mai puțin interesați de Uniunea Europeană sau de Uniunea Vamală. Indignarea domnului Tapiola e pe bună dreptate - pe cetățeanul moldovean de etnie găgăuză îl doare în cot de geopolitică, el vrea o viață mai bună pentru el și copii săi.

Dezvoltate de strategii de la Moscova, posibilele scenarii de separare a regiunii găgăuze de Republica Moldova au ca punct de pornire o prevedere conținută de legea Republicii Moldova cu privire la statutul special al Găgăuziei. Această lege, în cazul pierderii suveranității de către Republica Moldova, oferă regiunii dreptul la autodeterminare.
În cazul, puțin probabil, (nu cred că un popor de origine turcă poate alege să fie condus de o femeie), că doamna Vlah va ajunge guvernator al regiunii, va fi destul de greu, dar nu imposibil,  să se instituționalizeze separarea regiunii de Republica Moldova. Potrivit statutului special al regiunii, acest lucru se poate face doar dacă Moldova își va pierde suveranitatea. În viziunea ministrului de externe rus, Serghei Lavrov, Moldova își pierde suveranitatea dacă este absorbită de altă țară sau își schimbă statutul de neutralitate. Până în momentul în care domnul Ghimpu va reuși să schimbe statutul de neutralitate al Moldovei ori va realiza Unirea, mai e ceva timp. Așa că, dacă vor să arunce în aer situația politică din sudul Moldovei, strategii de la Kremlin vor trebui să le sugereze alte idei socialiștilor - Republica Moldova, prea curând, nu își va pierde suveranitatea.

Și nu cred că va fi o gaură în cer dacă președintele Adunării Populare a Găgăuziei, va deveni membru din oficiu al Parlamentului Republicii Moldova. Venită din partea deputaților de la Chișinău, o asemenea mișcare politică va face mai dificilă dezvoltarea scenariilor de conflict civilizațional  pe care Moscova le dorește în apropierea frontierelor Uniunii Europene.