marți, 31 octombrie 2017

ROMÂNIA CONSTRUIEȘTE MEMORIA INSTITUȚIONALĂ A STATULUI MOLDOVEAN



România ajută la consolidarea instituțiilor statale moldovenești. 
 
Contextul politic


Parlamentul European a respins tăierile bugetare cerute de Consiliul UE. Pentru a asigura stabilitatea economică și politică din țările vecine UE, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, alocările financiare au fost suplimentate cu 299 de milioane de euro. De aici.


În luna noiembrie, la Chișinău va avea loc ședința comună a Guvernelor din Republica Moldova și România. În luna martie, o reuniune similară a celor două Guverne s-a ținut la Piatra Neamț, iar în luna iulie, premierul român, Mihai Tudose, a fost în vizită la Chișinău. De asemenea, în perioada 11 – 12 octombrie, la București s-a desfășurat ședința comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economică Republica Moldova – România. La anunțarea acestui eveniment, ambasadorul moldovean acreditat la București a spus că, „în povida complexității situației politice de la Chișinău”, relațiile dintre cele două țări sunt foarte bune. De aici.


Banca Mondială este interesată în dezvoltarea relațiilor bilaterale cu Republica Moldova și este dispusă să ofere credite preferențiale cu cel mai mic procent de dobândă pentru realizarea proiectelor investiționale de importanță națională în diferite domenii. Pentru realizarea acestor proiecte Banca Mondială este disponibilă să ofere Chișinăului un credit de 25 de milioane dolari. De aici.



Exportul bătăliilor politice moldovenești   


Liderului PAS, Maia Sandu, a solicitat autorităților de la Bruxelles și București să înghețe acordarea sprijinului financiar către Republica Moldova. Liderii opoziției extra-parlamentare au motivat această cerere afirmând că schimbarea Codului Electoral nu a ținut cont de recomandările Comisiei de la Veneția, deci ar fi o măsură antidemocratică.  



Pe 4 octombrie, în plenul Parlamentului European, Republica Moldova a fost subiectul unor controversate dezbateri politice. Grupul politic al Partidului Popular European a depus un proiect de rezoluție în care s-a cerut înghețarea finanțării europene pentru Moldova ca urmare a schimbării sistemului electoral. Grupul socialiștilor europeni s-a opus acestei inițiative. Până la urmă Parlamentul European nu a vot nici o rezoluție referitoare la Republica Moldova.



Cearta dintre social-democrații și popularii din Parlamentul European a fost despre perspectivele statelor din Parteneriatul Estic. Criza catalonă a favorizat statele din Parteneriatul Estic: resursele financiare pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia, au fost suplimentate cu 299 de milioane de euro.



Felicitările lui Iohannis 


Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat pe 20 septembrie 2017, că România va ajuta instituțional Republica Moldova și nu anumiți politicieni moldoveni. Șeful statului român l-a felicitat pe premierul moldovean Pavel Filip, afirmând că „moldovenii merită întreaga atenție a României și vă felicit domnule prim ministru fiindcă ați reușit în aceste vremuri complicate să conduceți Guvernul într-un fel care vă face cinste". De aici.


Declarația făcută de șeful statului român este răspunsul Cotroceniului la solicitările venite din partea liderilor opoziției extraparlamentare din Republica Moldova. E un fel de a spune că statul moldovean are dreptul să modifice, pe căi democratice, regulile lui de funcționare, inclusiv pe cele electorale.  


Schimbarea regulilor electorale trezește pasiuni politice oriunde. Recent, deputații italieni au schimbat Codul Electoral și au adoptat sistemul mixt de vot. O reformă electorală asemănătoare cu cea votată în Parlamentul de la Chișinău. Nemulțumit de această schimbare, populiștii lui Beppe Grillo au organizat proteste în Roma. Însă, nu am auzit ca această schimbare să stârnească dezbateri în Parlamentul European. Nimeni din PPE nu a declarat că noul Cod Electoral italian ar fi antidemocratic. 


Ajutorul instituțional oferit de România 


Oficialii moldoveni încearcă, de la o vreme, să administreze baletul geostrategic de la Chișinău. Pentru asta au suport și de la București. Dedesubturile ciocnirilor geopolitice dintre Statele Unite, Uniunea Europeană și Federația Rusă pe teritoriul Republicii Moldova, face ca această moderare să fie inegală. Lipsa de memorie instituțională de care dă dovadă statul moldovean contribuie la slăbiciunea acestuia. În loc să construiască memoria statului, politicienii moldoveni au preferat să exporte, la Moscova ori Bruxelles, certurile lor politice. Complexitatea situației politice de la Chișinău se datorează și slăbiciunii de care dau dovadă instituțiile statului moldovean. Tocmai aici vine mâna de ajutor a Bucureștiului oficial: România va ajuta instituțional Republica Moldova și nu anumiți politicieni moldoveni. 


Sunt voci care au spus că statul moldovean va da, ori a dat, faliment. Nu cred că se va întâmpla așa ceva. Statul moldovean va fi ajutat să supraviețuiească. Construirea memoriei instituționale a statului, care are loc în timpul Cabinetului Filip, vine să ne spună că se dorește întărirea capacitățiilor de existență a statului moldovean și apropierea lui de valorile Uniunii Europene. 


Fabulistul Grigore Alexandrescu afirma că egalitatea nu e pentru căței. Avea dreptate: trebuie să demonstrezi că ești egal printre egali. Construirea memoriei instituționale a statului moldovean este un semn că există suficientă voință politică pentru întărirea capacităților lui de existență și apropierea de Uniunea Europeană. Un semn de maturizare. Tocmai acesta este motivul pentru care, în anul 2017, au loc două ședințe comune ale guvernelor României și Republicii Moldova. Un semn foarte clar că Bucureștiul oficial, reprezentat al Uniunii Europene, ajută Chișinăul să își asume interesele regionale proprii. Semn oferit și de decidenții moldoveni ai momentului că vremea balansărilor geopolitice a trecut și că peste Ucraina nu se poate sări.  

vineri, 27 octombrie 2017

ÎN MOLDOVA A ÎNCEPUT CAMPANIA PRE-ELECTORALĂ



Purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova, Vitalie Gămurari, a anunțat că membrii Cabinetului de Miniștrii vor merge în raioanele Republicii Moldova pentru a avea întâlniri cu cetățenii. Întâlnirile vor avea loc în fiecare zi de luni iar la ele vor participa miniştrii, secretarii generali şi secretarii de stat. Până la acest anunț, doar deputații efectuau vizite de lucru în teritoriu. De aici.

În luna martie 2017, Vlad Plahotniuc, a anunțat că un grup de experți va face evaluarea activității miniștrilor, deputaților și șefilor de instituții publice pe care Partidul Democrat din Moldova i-a promovat în funcție. Președintele PDM a spus că în funcție de rezultatele obținute vor fi luate decizii în privința rămânerii sau demiterii din funcție a celor în cauză. De aici.

Sunt cel puțin două motive pentru care conducerea Partidului Democrat organizează întâlniri ale deputaților și miniștrilor lor în provincie. Unu: asumarea  responsabilității pentru angajamentele luate de actuala majoritate parlamentară la București și Bruxelles. Doi: pregătirea Partidului Democrat din Moldova pentru alegerile parlamentare de anul viitor.

Membrii de vază ai PDM se  întâlnesc cu locuitorii  raioanelor moldovenești pentru că ei sunt alegătorii de mâine. Ergo: se identifică problemele locale și se verifică potențialii candidați ai partidului pentru alegerile parlamentare din circumscripțiile uninominale.

Care altă formațiune politică mai face asta? În vara lui 2017, echipa condusă de Andrei Năstase s-a deplasat de câteva ori în provincie. Dar această activitate nu a mai continuat. Maia Sandu nu a îndrăznit să calce în teritoriu, sunt voci care afirmă că locuitorii raioanelor moldovenești țin minte că ea a fost cea care le-a închis școlile din sate, de asta, evită să calce prin acele localități.

Un alt jucător electoral a fost la începutul toamnei în Ialoveni și Soroca. Traian Băsescu a anunțat deja că, pe 12 noiembrie, va ajunge la Cahul. Foarte bine. Observ însă, că fostul președinte al României vizitează  doar raioanele în care locuiesc majoritar moldovenii care au și cetățenie română. Aștept ca Băsescu să facă vizite și în raioanele roșii, cele din nordul Republicii Moldova. Că doar și locuitorii de acolo au redobândit cetățenia română!  

Socialiștii moldoveni, prin vocea președintelui Dodon, au anunțat că vor da startul unei campanii de colectare a semnăturilor pentru instaurarea republicii prezidențiale. Este și asta o formă de încălzire a simpatizanților lor.

Concluzia este la vedere, Vlad Plahotniuc a impus partidelor politice moldovenești agenda momentului. Vizitele în provincie vin să identifice potențialele teme de campanie și verifică modul de comportament, în fața electoratului viitor, al posibililor candidați în circumscripțiile uninominale. Putem spune că în Republica Moldova a început o campanie pre-electorală? Probabil că da. Chiar dacă mai este un an până la startul oficial al alegerilor parlamentare, principalele formațiuni politice moldovene își verifică puterile. 

Să sperăm că Maia Sandu și Andrei Năstase vor trece rapid peste supărările care vor apare la alcătuirea listei comune de candidați și vor reuși să identifice, în timp util, candidații în circumscripțiile uninominale. Vorba veche: iarna, car și vara, sanie. Că cine se trezește dis de dimineață are bun rezultat electoral.   

  





joi, 26 octombrie 2017

CHIȘINĂUL NU E TOATĂ MOLDOVA ORI GHIMPU ȘI CURĂȚENIA DE PRIMĂVARĂ



Liderul Partidului Liberal din Moldova, Mihai Ghimpu, este născut într-o localitate din apropierea municipiului Chișinău, deci ar trebui să știe când, la țară, se face curățenie: primăvara și toamna. Probabil, președintele liberalilor moldoveni, nu mai ține minte toate astea. Că s-a urbanizat prea tare. Explic. 


Zilele trecute purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova, Vitalie Gămurari, a anunțat că membrii Cabinetului de Miniștrii vor merge în raioanele Republicii Moldova pentru a avea întâlniri cu cetățenii. Decizia a fost luată pentru ca cei din conducerea ministerelor să poată afla problemele cetățenilor. Întâlnirile vor avea loc în fiecare zi de luni iar la ele vor participa miniştrii, secretarii generali şi secretarii de stat. Până la acest anunț, doar deputații efectuau vizite de lucru în teritoriu. De aici.


Nu țin minte ca Mihai Ghimpu să fi anunțat că miniștrii Partidului Liberal se vor deplasa în raioanele Republicii Moldova pentru a avea întâlniri cu cetățenii.  
 
Recentul anunț al Partidului Democrat demonstrează modul în care, din primăvara anului 2017, se comportă această formațiune politică. Amintesc că, în luna martie 2017, Vlad Plahotniuc, a anunțat că un grup de experți va face evaluarea activității miniștrilor, deputaților și șefilor de instituții publice pe care Partidul Democrat din Moldova i-a promovat în funcție. Președintele PDM a spus că în funcție de rezultatele obținute vor fi luate decizii în privința rămânerii sau demiterii din funcție a celor în cauză. De aici.


Pentru prima oară, în istoria contemporană a Republicii Moldova, o formațiune politică aflată la guvernare, făcea evaluarea activității miniștrilor și deputaților săi. O evaluare care analizează profesionalismul celor aflați la cârma ministerelor, persoane direct răspunzătoare de implementarea, ori ne-implementarea, reformelor prevăzute în Acordul de Asociere al Republicii Moldova la UE. 



Sunt cel puțin două motive pentru care conducerea Partidului Democrat organizează întâlniri ale deputaților și miniștrilor PDM cu cetățenii dar și monitorizează activitatea lor.  
Unu: asumarea  responsabilității pentru angajamentele luate la București și Bruxelles. Adică implementarea proceselor de reformare europeană a statului moldovean. În februarie 2016, atunci când  premierul Filip a fost la București, pentru a căpăta împrumutul rambursabil de 150 de milioane de euro, a promis că va implementa condiționările Bucureștiului pentru acordarea acestor bani. Condiționări care au presupus efectuarea unor reforme nepopulare și care le-au adus democraților o relativă scădere a simpatiilor electorale. Acordarea de către București a tuturor tranșelor din acest  împrumut și laudele primite de către premierul Filip din partea președintelui Iohannis  sunt o confirmare că Vlad Plahotniuc se ține de cuvânt.
Doi: pregătirea Partidului Democrat din Moldova pentru alegerile parlamentare de anul viitor. Chișinăul nu e toată Moldova, tocmai pentru că acest lucru a fost înțeles, membrii de vază ai PDM se  întâlnesc cu locuitorii  raioanelor moldovenești: alegătorii de mâine. În acest mod sunt identificate problemele care există la nivel local și se verifică potențialii candidați la alegerile parlamentare din circumscripțiile uninominale.



În cei 26 de ani de existență a statului moldovean, nici o formațiune politică aflată la guvernare, nici Mircea Snegur, Petru Lucinschi ori Vladimir Voronin, cu atât mai puțin Mihai Ghimpu,  nu au anunțat despre executarea unei evaluări a activității miniștrilor și deputaților lor. Mai toți și-au tăiat câte o felie din tortul puterii, ducând-o, spre nemulțumirea cetățeanului, la casa proprie. Noul model de a face politică, pe care îl propune echipa Partidului Democrat din Moldova, este inedit. El pleacă, prin monitorizarea activității decidenților ministeriali, la identificarea problematicii locale, pentru a obține, prin munca depusă în teritoriu, un rezultat bun în alegerile parlamentare viitoare.



Puține sunt partidele moldovenești care au înțeles că municipiul Chișinău nu e toată Moldova. Puțini sunt liderii politici care au înțeles necesitatea evaluării interne a activității membrilor de partid care ocupă funcții cheie în statul moldovean. Nu cred că Mihai Ghimpu a făcut analiza activității membrilor Partidului Liberal aflați în funcții ministeriale ori în fruntea Primăriei municipiului Chișinău. Dacă realiza această evaluare, afla din timp boala de care suferă Partidul Liberal.



Anunțul făcut de Vlad Plahotniuc în martie 2014, că începe evaluarea miniștrilor democrați, trebuia să îl pună în gardă pe Mihai Ghimpu și să îl determine să facă același lucru. Salubrizarea de primăvară pe care o făcea PDM-ul aducea aminte de vorba veche: cine face curățenie în ograda proprie poate cere același lucru și de la vecini. Mai ales când se află la guvernare!



În loc să facă salubrizările necesare, în primăvară, Mihai Ghimpu se ocupa de altceva. Probabil nu a înțeles metafora politică lansată de Plahotniuc.



La anul, după alegerile parlamentare, vom vedea cu toții care sunt liderii politici care au înțeles recentele acțiuni ale Partidului Democrat. Până atunci, privim și mâncăm pop-corn.