Observatorii vieții politice din Republica Moldova, interni sau externi,
au trecut cu vederea relansarea Dialogului Strategic moldo-american. Pe 23
iunie 2017, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, unde s-a întâlnit cu
ministrul moldovean de externe Andrei Galbur, Bridget Brink, Asistentul Adjunct
al Secretarului de Stat al Statelor Unite ale Americii pentru Afaceri Europene
și Eurasiatice, a declarat că apreciază rezultatele de până acum ale Dialogului
Strategic lansat în martie 2014.
Partenerii
acestui dialog, Statele Unite și Moldova, s-au angajat să continue extinderea
şi aprofundarea parteneriatului strategic în patru domenii cheie – democraţia
şi buna guvernare, inclusiv pe dimensiunea combaterii corupţiei, independenţa
energetică, dezvoltarea economică şi financiară, cooperarea în materie de
securitate. De aici.
În
urma acestei vizite, jurnaliștii moldoveni au reținut doar aprecierea oficialului
american potivit căreia Moldova este îndemnată să respecte opinia Comisiei de
la Veneția privind inițiativa schimbării sistemului de vot. Doar că, la
întâlnirea avută cu președintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu, doamna
Brink, a primit semnalul potrivit căruia Chișinăul oficial va merge înainte cu planul introducerii
sistemului de vot mixt și că va ține seama doar de recomandările de natură tehnico-juridice
oferite de experții Comisiei de la Veneția.
Răspunsul oficialilor americani nu a întârziat să apară: pe 27 iunie, Guvernul
Statelor Unite ale Americii a decis să acorde Republicii Moldova o asistenţă financiară
suplimentară, în valoare de 4,1 milioane dolari SUA. Ajutorul american vine prin
intermediul programului „Controlul drogurilor şi aplicarea normelor de drept”, și
este îndreptat spre promovarea supremaţiei
legii în Republica Moldova. De aici.
Probabil nu este întâmplător faptul că, după
ședința săptămânală a liderilor Partidului Democrat din Moldova, președintele
acestei formațiuni politice, Vlad Plahotniuc, a anunțat că, în scurt timp, Guvernul moldovean își va
prezenta noile sale priorități. În acest plan de acţiuni vor fi incluse: a)votarea
în Parlament şi implementarea legii cu privire la reforma Guvernului; b)asigurarea
funcţionării Agenţiei de Servicii Publice care va uni cinci instituţii şi va
reduce tarifele pentru serviciile prestate cetăţenilor; c)asigurarea
funcţionării Agenţiei Naţionale de Integritate şi Agenţiei Naţionale de
Soluţionare a Contestaţiilor în sectorul achiziţiilor publice; d)asigurarea
funcţionalităţii unui Oficiu de recuperare a activelor care va aduce în bugetul
statului averile confiscate prin justiţie de la persoanele condamnate; e)asigurarea
transparenţei întreprinderilor de stat şi municipale. Liderul PDM a spus că planul
de acţiuni va fi prezentat şi partenerilor externi. Ca şi ei să cunoască modul
în care se fac reformele în Moldova. De aici.
Nu e deloc surprinzător faptul că noile priorități
ale Cabinetului de Miniștri includ măsuri care vin în sprijinul susținerii
supremației legii. Reținerea judecătorului Melniciuc, a ex-procurorului general
Valeriu Balaban ori a ex-viceministrului MAI, Veaceslav Ceban, sunt semnele
continuării procesului de deparatizare a statului.
Cu siguranță, doamna Brink, a transmis
Departamentului de Stat intenția oficialilor moldoveni de a modifica sistemul
electoral din Republica Moldova. Dacă oficialii americani erau reticenți la
această intenție nu ofereau ultimul suport de grant. Atenție, cei 4,1 milioane
de dolari reprezintă o asistenţă financiară nerambursabilă.
Singura datorie a Chișinăului fiind consolidarea supremației legii și
respectarea regulilor
democratice.
La Chișinău, adjunctul pentru Afaceri Europene al Secretarului de Stat al Statelor Unite a declarat că, imediat
după relansarea Dialogului Stategic între Moldova și Statele Unite, grupurile
de lucru vor dezvolta şi vor lansa noi propuneri de proiecte şi activităţi prezente
în priorităţile moldo-americane. Desigur este vorba și de acțiuni care vin spre
consolidarea capacității de apărare și securitate a Republicii Moldova.
Cele patru milioane de doalri oferite de
Statele Unite fac parte dintr-un program mai amplu pe care îl dezvoltă și NATO
, de construire a integrității, (Building Integrity Programme) și are drept
scop lupta anticorupţie şi sporirea eficienţei administrării în domeniul
apărării şi securităţii statului moldovean.
În luna mai, presa de la Chișinău se
întreba ce caută Plahotniuc, în Statele Unite ale Americii? Relansarea
Dialogului Stategic moldo-american este răspunsul la această întrebare.
În mai, liderul PDM le-a prezentat
interlocutorilor americani progresele făcute de oficialii moldoveni și a
accentuat disponibilitatea guvernării de la Chișinău de a întări colaborarea Statele
Unite și Uniunea Europeană. Era un semnal transmis la
Washington, de decidentul politic al zilei. Domnul Plahotniuc arăta atunci /arată și acum, că
anume el este cel cu care SUA poate dialoga și nu președintele Igor Dodon. Semnalul
din luna mai a fost înțeles, la o lună distanță, Dialogul Strategic moldo-
american a fost reluat. Semn că Moldova se transformă într-un partener de nădejde al
Statelor Unite. Altceva nici nu era/nu e posibil.
