CE A CĂUTAT PLAHOTNIUC LA WASHINGTON – IATĂ RĂSPUNSUL

Observatorii vieții politice din Republica Moldova, interni sau externi, au trecut cu vederea relansarea Dialogului Strategic moldo-american. Pe 23 iunie 2017, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, unde s-a întâlnit cu ministrul moldovean de externe Andrei Galbur, Bridget Brink, Asistentul Adjunct al Secretarului de Stat al Statelor Unite ale Americii pentru Afaceri Europene și Eurasiatice, a declarat că apreciază rezultatele de până acum ale Dialogului Strategic lansat în martie 2014.  

Partenerii acestui dialog, Statele Unite și Moldova, s-au angajat să continue extinderea şi aprofundarea parteneriatului strategic în patru domenii cheie – democraţia şi buna guvernare, inclusiv pe dimensiunea combaterii corupţiei, independenţa energetică, dezvoltarea economică şi financiară, cooperarea în materie de securitate. De aici.

În urma acestei vizite, jurnaliștii moldoveni au reținut doar aprecierea oficialului american potivit căreia Moldova este îndemnată să respecte opinia Comisiei de la Veneția privind inițiativa schimbării sistemului de vot. Doar că, la întâlnirea avută cu președintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu, doamna Brink, a primit semnalul potrivit căruia Chișinăul oficial  va merge înainte cu planul introducerii sistemului de vot mixt și că va ține seama doar de recomandările de natură tehnico-juridice oferite de experții Comisiei de la Veneția.

Răspunsul oficialilor americani nu a întârziat să apară: pe 27 iunie, Guvernul Statelor Unite ale Americii a decis să acorde Republicii Moldova o asistenţă financiară suplimentară, în valoare de 4,1 milioane dolari SUA. Ajutorul american vine prin intermediul programului „Controlul drogurilor şi aplicarea normelor de drept”, și este îndreptat spre promovarea supremaţiei legii în Republica Moldova. De aici.

Probabil nu este întâmplător faptul că, după ședința săptămânală a liderilor Partidului Democrat din Moldova, președintele acestei formațiuni politice, Vlad Plahotniuc, a anunțat că,  în scurt timp, Guvernul moldovean își va prezenta noile sale priorități. În acest plan de acţiuni vor fi incluse: a)votarea în Parlament şi implementarea legii cu privire la reforma Guvernului; b)asigurarea funcţionării Agenţiei de Servicii Publice care va uni cinci instituţii şi va reduce tarifele pentru serviciile prestate cetăţenilor; c)asigurarea funcţionării Agenţiei Naţionale de Integritate şi Agenţiei Naţionale de Soluţionare a Contestaţiilor în sectorul achiziţiilor publice; d)asigurarea funcţionalităţii unui Oficiu de recuperare a activelor care va aduce în bugetul statului averile confiscate prin justiţie de la persoanele condamnate; e)asigurarea transparenţei întreprinderilor de stat şi municipale. Liderul PDM a spus că planul de acţiuni va fi prezentat şi partenerilor externi. Ca şi ei să cunoască modul în care se fac reformele în Moldova. De aici.

 

Nu e deloc surprinzător faptul că noile priorități ale Cabinetului de Miniștri includ măsuri care vin în sprijinul susținerii supremației legii. Reținerea judecătorului Melniciuc, a ex-procurorului general Valeriu Balaban ori a ex-viceministrului MAI, Veaceslav Ceban, sunt semnele continuării procesului de deparatizare a statului. 

Cu siguranță, doamna Brink, a transmis Departamentului de Stat intenția oficialilor moldoveni de a modifica sistemul electoral din Republica Moldova. Dacă oficialii americani erau reticenți la această intenție nu ofereau ultimul suport de grant. Atenție, cei 4,1 milioane de dolari reprezintă o asistenţă financiară nerambursabilă. Singura datorie a Chișinăului fiind consolidarea supremației legii și respectarea regulilor  democratice.

La Chișinău, adjunctul pentru Afaceri Europene al Secretarului de Stat al Statelor Unite a declarat că, imediat după relansarea Dialogului Stategic între Moldova și Statele Unite, grupurile de lucru vor dezvolta şi vor lansa noi propuneri de proiecte şi activităţi prezente în priorităţile moldo-americane. Desigur este vorba și de acțiuni care vin spre consolidarea capacității de apărare și securitate a Republicii Moldova. 

Cele patru milioane de doalri oferite de Statele Unite fac parte dintr-un program mai amplu pe care îl dezvoltă și NATO , de construire a integrității, (Building Integrity Programme) și are drept scop lupta anticorupţie şi sporirea eficienţei administrării în domeniul apărării şi securităţii statului moldovean.

În luna mai, presa de la Chișinău se întreba ce caută Plahotniuc, în Statele Unite ale Americii? Relansarea Dialogului Stategic moldo-american este răspunsul la această întrebare.

În mai, liderul PDM le-a prezentat interlocutorilor americani progresele făcute de oficialii moldoveni și a accentuat disponibilitatea guvernării de la Chișinău de a întări colaborarea Statele Unite și Uniunea Europeană. Era un semnal transmis la Washington, de decidentul politic al zilei. Domnul Plahotniuc arăta atunci /arată și acum, că anume el este cel cu care SUA poate dialoga și nu președintele Igor Dodon. Semnalul din luna mai a fost înțeles, la o lună distanță, Dialogul Strategic moldo- american a fost reluat. Semn că Moldova se transformă într-un partener de nădejde al Statelor Unite. Altceva nici nu era/nu e posibil.