sâmbătă, 31 ianuarie 2015

ÎNDEMNUL PREȘEDINTELUI IOHANNIS PENTRU LIBERALII MOLDOVENI



Patru puncte de reper pentru a înțelege unde se află Moldova. 

1. Iurie Leancă a fost oficial desemnat în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru. Conform legii, domnia sa are la dispoziție 15 zile pentru a-și forma Cabinetul de Miniștri și a elabora Programul de Guvernare, cu care să vină în fața deputaților și să solicite votul de încredere. După desemnare Leancă a declarat că, pentru a găsi susținerea necesară, va purta negocieri cu fiecare fracțiune parlamentară, sugerând că va pune accent pe negocierile cu fracțiunea Partidului Liberal.

2. După o perioadă de opt ani de aflare în fruntea intelligence-ului românesc, George Maior a renunţat la şefia Serviciului Român de Informații. „Directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul George Maior, şi-a înaintat demisia de la conducerea SRI Preşedintelui României, marţi, 27 ianuarie. Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a acceptat demisia“, se arată într-un sec comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Demisia lui Maior este surprinzătoare, mai ales că, în urmă cu câteva zile fostul director al SRI afirma că s-a înţeles cu preşedintele Klaus Iohannis pentru a-şi continua mandatul. 

3. Statele Unite ale Americii au un nou ambasador în Republica Moldova –  James D. Petit. Rapida numire a domniei sale la post, Statele Unite nu au desemnat un ambasador la București încă din anul 2012, subliniază importanța relației Statele Unite – Republica Moldova. Mesajul video de prezentare a noului ambasador a fost realizat în limba română și în rusă. În discursul în limba rusă ambasadorul Petit a spus că Statele Unite ale Americii, ca și Moldova, sunt o societate multiculturală care se consolidează, și devine mai bogată datorită unei populații diverse din punct de vedere etnic”.

4. La prima întâlnire cu ambasadorii străini acreditați la București președintele Iohannis a făcut referință și la situația politică din Republica Moldova. Președintele român a spus că, „România va sprijini în continuare ferm eforturile Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, precum şi cooperarea cu celelalte state din cadrul Parteneriatului Estic". "Parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei rămâne una dintre preocupările principale de politică externă ale României". "Un guvern stabil şi cu o viziune unitară proeuropeană sunt de preferat oricărei alte soluţii de compromis. Sperăm ca liderii de la Chişinău să-şi înţeleagă misiunea dată de cetăţenii moldoveni şi să îşi orienteze eforturile exclusiv în direcţia consolidării democraţiei."

Sunt patru repere care mă fac să afirm că alegerea făcută de către PLDM prin desemnarea lui Iurie Leancă la postul de candidat la funcția de premier este una corectă și necesară atât formațiunii politice din care provine cât și statului moldovean în ansamblu. De fapt, Iurie Leancă are șansa de a continua tratativele cu liberalii moldoveni pentru a-i readuce la guvernare. Prezent la emisiunea „In Profunzime”, domnul Ghimpu a declarat că domnul Leancă poate ajunge premier doar susținut de către liberali. Iată că în acest moment liderul liberal are posibilitatea să treacă de la vorbe, la fapte. 

Desigur că, în limita de care dispune, domnul Leancă va păstra în noul Cabinet de Miniștrii linii directoare care vor permite continuitatea reformelor începute de guvernul precedent. Dincolo de implementarea reformelor și menținerea Moldovei pe drumul ei european, riscurile mărite de securitate existente în regiune, impun noului Cabinet de Miniștri întărirea instituțiilor de forță. Numirea unui nou ministru la interne nu trebuie să afecteze buna colaborare dintre MAI și SIS, care a făcut posibilă prevenirea unei multitudine de pericole la adresa securității statului moldovean. Numirea unui alt director în fruntea serviciului de securitate moldovean ar genera riscuri, păstrarea domnului Balan în fruntea serviciului de securitate moldovean este o măsură de siguranță necesară pentru continuarea acestei cooperări.  

Cu siguranță o parte din jocurile de putere de la București și-au găsit ecou și în Moldova. Plecarea domnului Maior din fruntea SRI poate fi parte a unor dezechilibre de putere în interiorul statului român. Nu este firesc ca șeful unui serviciu special important să plece din funcție fără explicații, fie din partea domniei sale, fie din partea Cotrocenilor. Nu a existat nici un incident de securitate care să fie responsabilitatea domnului Maior. Singura nereușită înregistrată ține de lipsa de anticipare a SRI față de evoluția negocierilor pentru crearea unei coaliții pro-europene în Republica Moldova. Pe data de 8 ianuarie, președintele Iohannis anunța existența unor suficiente semnale că până la vizita programată la Chișinău (23 -24 ianuarie 2015) va exista o coaliție pro-europeană. Semnalele primite nu s-au adeverit iar vizita a fost contramandată. E posibil ca pe lângă erorile interne, domnul Maior să fi plătit și pentru această nereușită.

Discretul semnal transmis de discursul în limba română și rusă oferit de către noul ambasador american la Chișinău ar trebui să-i pună pe gânduri pe liderii partidelor parlamentare moldovene. Trimiterea făcută la multiculturalitate și la bogăția etnică a Moldovei poate fi interpretată ca un îndemn ca noul guvern să încerce a micșora faliile existente între populația majoritară și cea vorbitoare de limbă rusă pentru a crea stabilitate. Noul ambasador este cunoscut ca fiind un experimentat cunoscător al realităților din spațiul ex-sovietic. Investirea rapidă a domniei sale în funcție demonstrează interesul real pe care Statele Unite îl au față de Moldova. Un interes demonstrat și prin lansarea, anul trecut, a dialogului strategic moldo-american. 

Un interes aparte, pornit din dorința de a vedea Moldova în marea familie a statelor europene, ca un mijloc de reunire a familiei românești, îl are și Bucureștiul.  Președintele Iohannis care imediat după începerea mandatului  a început relația cu Moldova cu stângul – contramandarea vizitei la Chișinău poate fi considerată un eșec, se declară împotriva unui guvern cu susținere minoritară și afirmă că "un guvern stabil şi cu o viziune unitară proeuropeană sunt de preferat oricărei alte soluţii de compromis. Sperăm ca liderii de la Chişinău să-şi înţeleagă misiunea dată de cetăţenii moldoveni şi să îşi orienteze eforturile exclusiv în direcţia consolidării democraţiei." Un mesaj concis și clar. 

Îndemnul adresat liderilor moldoveni, de a înțelege misiunea primită de la cetățeni, are o destinație precisă, el este adresat domnului Ghimpu. Liderul liberal a primit misiunea istorică de a vota pentru cabinetul Leancă 2 și de a consolida democrația moldoveană prin instaurarea unui guvern stabil. După asta liberalii vor fi primiți cu onoruri la București și, de ce nu, vor primi statutul de salvatori ai democrației și ai vectorului european. Va auzi ori nu domnul Ghimpu mesajul enunțat de președintele României? Vom vedea. Sunt optimist.





luni, 26 ianuarie 2015

SĂ NE AȘTEPTĂM LA SURPRIZE PE RELAȚIA BUCUREȘTI - CHIȘINĂU ?




Două dintre cele trei partide pro-europene din Republica Moldova au căzut de acord cu privire la formarea unei coaliţii politice. PLDM şi PD au semnat acord politic fără participarea Partidului Liberal din Moldova. Liderii celor două partide au anunțat că noua coaliţie se numește Alianţa pentru o Moldovă Europeană și l-au invitat pe liderul liberal, Mihai Ghimpu să susțină, prin vot, alegerea noii conduceri a Parlamentului de la Chișinău.Partidul Liberal a avut ocazia de a demonstra că dorește ca lucrurile să meargă bine în Moldova. Au avut posibilitatea să voteze pentru noul speaker al legislativului ,a declarat după ședința excepțională a Parlamentului Vlad Filat

Duminică, 25 ianuarie, liberalii moldoveni s-au reunit în ședința Consiliului Politic Republican. După ședință s-a anunțat că Partidul Liberal este gata să reia discuţiile cu PLDM şi PD, dacă cele două formaţiuni vor renunţa la acordul semnat. În același timp, domnul Ghimpu, a amenințat că partidul pe care în conduce va intra în opoziție și a precizat că Partidul Liberal nu îşi va da votul pentru noul Guvern chiar dacă în fruntea lui va fi Iurie Leancă.

La orele în care avea loc ședința Consiliului Politic al Partidului Liberal, câteva sute de simpatizanți ai Partidului Liberal au protestat în Piața Marii Adunări Naționale față de ceea ce au numit „monstruoasa coaliție PCRM-PLDM-PD. „  Protestatarii au cerut o coaliţie pro-europeană şi numirea unui expert european în funcţia de procuror general pentru Republica Moldova. De sâmbătă, 24 ianuarie, pe rețelele de socializare circulau mai multe mesaje prin care internauții erau îndemnați să iasă la protest.  

Sunt puncte de reper prin care vom încerca să analizăm situația politică din Republica Moldova. Eliminarea Partidului Liberal de la pupitrul guvernării este considerată de către o serie de cercuri politice de la București ca fiind o pierdere importantă a pârghiilor deținute de către statul român în Republica Moldova. Posibila susținere a unui guvern minoritar PLDM-PD de către comuniștii moldoveni este considerată ca fiind o admitere a PCRM la procesele politice decizionale din Republica Moldova. Comentatorii politici români etichetează coaliția PLDM-PD ca fiind una euro-comunistă și solicită Palatului Cotroceni o reconsiderare a relației României cu Republica Moldova.

De ce liberalii moldoveni ar reîncepe tratativele pentru formarea unei coaliții doar dacă cele două formaţiuni vor renunţa la acordul semnat recent? De ce liberalii moldoveni și simpatizanții lor de la București se tem de alianța politică creată între Partidul Liberal-Democrat și Partidul Democrat din Moldova? Ce îi împiedică pe liberali să semneze un acord de colaborare politică cu nou creata Alianță? Ce se ascunde în spatele îndemnurilor la reconsiderări ale discursului politic românesc la adresa Republicii Moldova? De ce discursul anti PD și anti PLDM este alimentat atât la București, cât și la Chișinău?

Insistența Partidului Liberal de a obține mai multe posturi în stat a fost alimentată de anumite cercuri de la București. Era clar că această tactică va împinge negocierile dintre cele trei formațiuni politice într-un impas. Domnul Ghimpu a perseverat insistând să obțină mai mult. Domnul Dungaciu, regreta în acele zile că România nu era prezentă la negocierile esențiale de la Chișinău. În opinia mea, este profund regretabil că o țară ca România, nu este prezentă la aceste negocieri esențiale și este parte doar prin telefoane, Facebook sau alte instrumente de acest tip. Cred că România trebuia să fie prezentă, în acest moment, în Republica Moldova”, declara domnia sa pentru Digi 24.

Îmi pare rău că domnul Iohannis și-a amânat vizita în Republica Moldova. Era o posibilitate directă pentru statul român de a fi parte implicată în negocieri și de a putea insista pe lângă domnul Lupu și domnul Filat în favoarea domnului Ghimpu. Domnul Dungaciu a fost unul din cei care au insistat ca președintele Iohannis să nu vină la Chișinău. După amânarea vizitei președintelui român, domnul Ponta a avut buna intenție de a veni în Moldova pentru a ajuta la deblocarea negocierilor – nu se știe de ce și domnia sa și-a contramandat vizita. Cineva la București a făcut tot posibilul pentru ca atât președintele României cât și primul ministru să nu intervină în negocierile de la Chișinău. Cineva a avut interesul ca partea română să nu poată insista pe lângă liderii PDM și PLDM. Dacă s-ar fi făcut cu siguranță aveam un acord semnat și de către domnul Ghimpu.

În schimb, pentru că liberalii au fost scoși de la pupitrul guvernării, comentatorul politic Valentin Naumescu cere ca relația București-Chișinău să fie reconsiderată iar Moldova să fie susțină doar condiționat în drumul ei spre Europa. Nu trebuie să-i mai alintăm pe moldoveni, scrie cu subiect și predicat comentatorul român.   

Posibil că relații mai pragmatice pe relația România - Republica Moldova ar fi mult mai folositoare. Dulcegăriei relațiilor "frățești"ar trebui să-i urmeze realismul. Unul concret și măsurabil: ce, când și cum. Cu albul e alb, negrul e negru, iar brânza, fie ea de Chișinău ori Bistrița-Năsăud, pe bani. E timpul s-o lăsam mai moale cu podurile de flori ori de cărți, pentru a trece mai repede la construcția unor poduri mai reale, cele ale faptelor. dacă vrem să fie bine, atunci, da, s-o lăsam mai moale cu gargara și să trecem la lucrurile bine făcute. 

Condiționarea suportului României pentru integrarea europeană a Moldovei ar fi însă o schimbare din temelii a relațiilor dintre București și Chișinău. Acest îndemn este greșit. În contextul politic regional, orice neînsemnată modificare a politicilor româno-moldave ar fi recepționată atât de către factorii de decizie de la Washington, care au deschis anul trecut un dialog moldo-american cât și de oficialii de la Bruxelles ori Kremlin. Oficialii moldoveni sunt foarte conștienți de riscurile de securitate la adresa Moldovei pe care le implică războiul din Ucraina. Mariupol, noua țintă a Federației Ruse se află la mai puțin de șase sute de kilometri de Moldova. E clar că la Kremlin nu s-a renunțat la crearea Noii Rusii. De asta, nimeni la Chișinău (nici măcar Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor) nu îndrăznește să susțină un discurs care să arunce în aer relațiile dintre România și Moldova. 

O reconsiderare profundă a relațiilor bilaterale moldo-române ar însemna că mandatul președintelui Iohannis ar începe cu o nouă criză între cele două țări. Nici Palatul Cotroceni și nici Palatul Victoria nu au nevoie de răcirea relațiilor dintre București și Chișinău.
















marți, 20 ianuarie 2015

DIN OPT JUCĂRII NOI, LIBERALII VOR PATRU - POATE UNA ?



Fie-vă dragi copii, purtați-vă blând cu ei. Schimbați-le des ocupația, lăsați-i să se joace și veți vedea că nu–s sălbatici. Nu vă vărsați veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat! (Ion Creangă)

Luni, 19 ianuarie 2014, la Chișinău a avut loc încă o întâlnire a președinților partidelor pro-europene din Republica Moldova. (Nu mai țin minte a câta.) La sfârșitul ei, presa a aflat că liderul Partidului Liberal, domnul Ghimpu, a venit la negocieri cu un punct de vedere foarte clar asupra partajării funcțiilor în viitoarea guvernare. ” Liberalii au venit pentru prima dată cu propuneri concrete asupra funcțiilor pe care și le doresc. Vom continua cu toții discuțiile într-o manieră mai lucrativă. Mai avem doar ziua de mâine ( 20 ianuarie ) pentru negocieri ”, a spus președintele Partidului Democrat din Moldova, domnul Lupu.

Prezent la emisiunea În Profunzime”, a postului ProTV Chișinău, domnul Ghimpu a fost ambiguu dar s-a arătat convins de faptul că partenerii săi de negocieri vor face coaliție cu PCRM.  "Liberalii nu pretind la funcția de președinte al Republicii Moldova, dar considerăm că peste un an de zile trebuie ales președintele, de asta am propus ca în timp de trei luni să găsim formula prin care vom putea alege șeful statului. Sunt convins că vor face coaliție cu PCRM", a spus domnul Ghimpu. 
Întrebat dacă partidul pe care îl conduce, dorește mai multe funcții de cât i se cuvine, domnia sa a respins această acuzație și a afirmat că Partidul Liberal dorește doar patru ministere. "Am prezentat o listă cu opt ministere din care partenerii noștri trebuie să aleagă patru pe care să ne le ofere. Nu vor să-mi dea nimic dar aceste ministere sunt cele care creează echilibru în guvernare, De ce Partidul Democrat are și calul și căruța?" s-a întrebat mânios domnul Ghimpu.

Potrivit domniei sale, colegii de tratative ar trebui să ofere Partidului Liberal, patru din următoarele opt ministere  - Ministerul de Finanțe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Ministerul Tehnologiilor Informaționale,  Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor. Unul mai bun ca altul!

Liderul liberal a spus că nu a fost de acord cu ministerele care i-au fost oferite anterior – Ministerul Culturii, Ministerul Justiției, Ministerul Agriculturii, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.  „Într-o alianță, guvernarea nu se partajează conform rezultatelor obținute în alegeri, ci conform răspunderii egale pe care partidele o au în fața alegătorilor lor față de guvernare”, și-a argumentat refuzul liderul liberal.

Chiar dacă, domnul Ghimpu nu mai cere, cu subiect și predicat, instituția prezidențială, domnia sa insistă ca în următoarele trei luni de zile să se găsească o modalitate prin care să fie redus numărul de deputați necesari pentru alegerea șefului statului moldovean – de la 61 de deputați la 51. Scopul este același – președinția.  

Liderul liberalilor moldoveni nu vrea ministerul culturii, al agriculturii ori al justiției, instituții care nu oferă suficientă plus valoare partidului pe care îl conduce. Domnia sa cere să-i fie alocate patru din ministerele care aduc beneficii reale, care au și cal și căruță. atât din punctul de vedere al resurselor umane, cât și din cel al resurselor bugetare. Liderul liberalilor a folosit la negocieri mai vechea tactică a moldovenilor – de a cere cât mai mult pentru ca în final să accepte măcar o felie din tortul puterii .

Oficialii europeni vor sugera ca viitoarea coaliție majoritară să fie alcătuită din partidele care, imediat după alegerile din 30 noiembrie, au declarat că vor face coaliția pro-europeană – PLDM, PDM și PL. Finalmente, dincolo de instituția șefului statului moldovean, liberalii au spus ce vor. Sunt optimist - dacă vor primi un sfert și jumătate din aceste cerințe, vor striga că au fost păcăliți, vor strâmba din nas și vor accepta. Argumentez. 

Din discursul televizat s-a văzut că domnul Ghimpu este tare supărat că liberal-reformatorii au fost acceptați anterior la guvernare. O supărare care macină lăuntric. Pentru durerea asta a lui, vrea să fie recompensat. Și chiar crede că recompensa (dacă o va primi)  e pe meritate.De asta domnul Ghimpu cere o jucărie nouă.

Liberalii nu sunt sinucigași  să își dorească în opoziție. Motivația, simplă, ține de viitoarele alegeri locale și de soarta primarului de Chișinău, Dorin Chirtoacă. De asta, afirm că e posibil, ca liberalii, din cele patru ministere aducătoare de beneficii, să se mulțumească doar cu unul sau două. Alături de ministerul apărării vor accepta cultura ori apărarea, sau invers. Domnul Ghimpu știe, că dacă ajunge în opoziţie, Partidul Liberal rămâne singur împotriva tuturor. Și atunci, s-ar putea trezi fără Primăria de Chișinău, locul unde se produce aproape 80 la sută din PIB-ul moldovenesc. Ingrată situație, nu-i așa? 

Ion Creangă își îndemna cititorii să le fie drag de copii și să se poarte blând cu ei. Schimbați-le des ocupația și veți vedea că nu-s sălbatici, afirma povestitorul de la Humulești. 

Dacă liberalii vor primi o jucărie nouă și vor avea cu ce se ocupa, toată lumea va fi fericită și va spune că nu-s de lepădat. Toată lumea știe că de vor dori mai mult, vor pierde și ceea ce au în prezent.

La vreme de criză, o jucărie nouă și două, trei mai vechi pot face orice copil fericit.