VOR PARTICIPA LIBERAL DEMOCRAȚII LA FORMAREA COALIȚIEI?

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a desemnat pe domnul Dacian Cioloș în calitate de șef al Guvernului de la București. Șeful de la Cotroceni a făcut abstracție de candidatura social democraților români. Domnul Iohannis și-a asumat responsabilitatea de a-i plasa pe social democrați în opoziție. Asta a fost miza protestelor.

Cu excepția liderului social democrat, domnul Dragnea, ceilalți lideri ai partidelor parlamentare românești, inclusiv UNPR-ul, s-au arătat a fi satisfăcuți de această nominalizare. Fără susținerea parlamentară a deputaților UNPR, cabinetul tehnocrat al domnul Cioloș nu poate trece de Parlament. Declarațiile pozitive venite la adresa domnului Cioloș din partea tuturor reprezentanților partidelor parlamentare este semnalul care ne spune că soluția găsită de către domnul Iohannis este agreată și că noul cabinet de miniștrii al României va trece de Parlament.  PSD-ul pleacă din Palatul Victoria. 

Slăbirea social democraților români va avea repercusiuni la Chișinău. Din acest moment, Partidul Democrat din Moldova, formațiune politică cu care social democrații domnului Dragnea au semnat un acord de colaborare, este obligat să țină cont și de punctele de vedere ale Cotroceniului. (Până acum PDM-ul se baza pe cei de la Palatul Victoria) Semnalul care a spus tuturor că domnul Iohannis este nemulțumit de evoluția situației politice de la Chișinău a fost dat. Președintele Iohannis a întors în Parlamentul României legea privind ratificarea Acordului de asistență financiară rambursabilă între România și Republica Moldova. Cotroceniul a considerat ca fiind inoportună promulgarea acestui act legislativ. Motivul a fost explicat de șeful statului român - nu există certitudinea că Republica Moldova va continua eforturile de integrare europeană şi reformele aferente. 

Declarația președintelui Parlamentului moldovean, domnul Candu, democrații sunt gata să se coalizeze cu PCRM-ul , a fost cea care a trezit incertitudini. Am afirmat recent că o colaborare a Partidului Democrat cu Partidul Comuniștilor pentru formarea unui guvern va face împrumutul românesc imposibil. Aduceam ca argument faptul că oficialitățile române așteaptă încă scuze din partea liderului comuniștilor moldoveni, domnul Voronin, pentru acuzaţiile pe care domnia sa le-a adus Bucureștiului în 2009 – România, organizatoare a evenimentelor din 7 aprilie. Tot atunci domnul  Voronin l-a expulzat pe ambasadorul României de la Chişinău. Toate acestea nu pot fi iertate ușor. 

Revoluția #colectiv i-a oferit domnului Iohannis posibilitatea de a își impune punctul de vedere atât în România cât și în Republica Moldova. Întoarcerea în Parlamentul de la București a legii cu privire la ratificarea acordului de ajutor rambursabil, reprezintă modul prin care domnul Iohannis s-a implicat în ecuația politică moldovenească. E drept, destul de târziu. Implozia AIE a avut loc.

 

Cât de eficientă va fi această implicarea a domnului Iohannis în jocurile de putere de la Chișinău? Deja este. Partidul Liberal și Partidul Popular European (al domnului Leancă) au declarat că nu vor participa la formarea unei coaliții care să fie susținută de către comuniști.  S-ar părea că domnul Marian Lupu, liderul Partidului Democrat din Moldova, a pierdut sprijinul liberalilor și al popularilor – domnul Ghimpu și domnul Leancă nu vor să participe într-un guvern minoritar. 

Pe 9 noiembrie la Pro TV Chișinău, domnul Streleț a anunțat condițiile PLDM pentru a participa într-o nouă alianță de guvernare. Liberal democratul a precizat că „democraţii trebuie să-şi schimbe total atitudinea faţă de noi și să schimbe atitudinea de a ţine sub control instituţiile de justiție ale statului." Deci liberal democrații nu exclud participarea într-o nouă alianţă de guvernare, însă cu anumite condiţii pe care reprezentanții Partidului Democrat ar trebui să le respecte. 

De ce această schimbare de macaz? 

Pentru că și domnul Candu o dă la pace: „Nu avem nici o intenție să slăbim PLDM. S-au făcut speculații. Pentru noi este important ca PLDM să existe integru. Este important să ai parteneri puternici în coaliție. Dar migrația politică nu este o noutate pentru Moldova”, a spus domnul Candu. Atunci când face referiri la migrația politică a deputaților, domnul Candu știe ce spune. 

Deputații liberal democrați trebuie să demonstreze că sunt uniți și că nici unul dintre cei rămași în această fracțiune parlamentară nu sunt tentați să o părăsească. Domnul Streleț a pomenit deseori de anumite presiuni care se fac asupra deputaților – dar nici un deputat liberal democrat nu a ieșit în public să spună concret despre ce este vorba. Să îl credem pe cuvânt pe domnul Streleț? La fel de bine putem să îl credem – tot pe cuvânt , pe domnul Candu, care spune că în nici un caz nu vrea să-i slăbească pe liberal democrați.

Liberal democrații sunt chemați cu insistență să participe la tratativele pentru formarea coaliției. Dacă și-ar dori funcția de prim ministru, ar trebui, la rândul lor, să își cheme colegii pro-europeni la masa tratativelor. Nu o fac pentru că nu vor să participe la guvernare ori pentru că nu vor să își asume, pe timp de criză, guvernarea? 

 

De la Palatul Victoria, dosarul Republica Moldova s-a întors la Palatul Cotroceni. Domnul Iohannis a făcut dovada că a avut o pârghie suficient de puternică pentru a influența viața politică de la Chișinău. Reverențele făcute de domnul Candu la adresa PLDM-ului nu vor rămâne fără răspuns. Sunt optimist – până la urmă la Chișinău va fi instaurată o coaliție pro-europeană.  De ce? Pentru că nici liberalii și nici popularii nu vor să participe la formarea unui guvern minoritar. Pentru că nimeni , nici măcar socialiștii, nu vor alegeri anticipate. Pentru că e mai bine când împarți răspunderea politică pentru scumpirea tarifelor la resursele energetice, pentru că rămân opțiuni deschise la alegerea viitorului șef al statului moldovean și pentru că fără creditul românesc și acordul cu FMI, Republica Moldova dă faliment. 

Atunci vom știi cu toții a cui este vina - pentru că vinovații se vor vedea, atât la Chișinău, cât și la București.

ROMÂNIA SE RIDICĂ.DAR MOLDOVA?

Președintele Iohannis a anunțat că în continuarea discuțiilor cu reprezentații partidelor reprezentate în Parlamentul României pentru numirea unui premier, se va întâlni și cu reprezentanții societății civile. La prima vedere motivația ar fi simplă - mulțimea a fost responsabilă de căderea premierului Ponta, mulțimea are dreptul să se expună.

Să țină cont șeful statului român de opinia străzii, așa cum a făcut-o domnul Ponta când și-a dat demisia? În decembrie 2014, domnul Iohannis afirma că "nu trebuie să facem ce ne cer oamenii concret, alegătorul nu vine cu viziune, cu viziune vine politicianul". (Mulțumesc, Gabriela Ioniță) Ce l-a făcut pe președinte să își schimbe opinia? Anunțatele consultații cu reprezentanții "străzii" sunt o încercare de a rezolva uriașa problemă cu care se confruntă dreapta politică românească – lipsa unei majorități parlamentare. Orice soluție politică a dreptei obligă la o colaborare cu UNPR-ul ori cu PSD-ul. Pentru a fi investit, noul premier al României va avea nevoie și de voturile care sunt administrate de domnul Oprea ori de noul șef al social democraților români, domnul Dragnea. 

Așa că, sub acoperirea protestelor, la București, în aceste zile se dă o tăcută bătălie. Surda încleștare care se poartă dincolo de reflectoare, are ca scop controlul mulțimii adunate pe străzi. Cei care vor reuși să-i controleze pe protestatari (ori să-i disipeze) vor fi cei care vor decide dacă UNPR-ul va acorda, ori nu, votul său noului premier al României. Vocea reprezentanților grupurilor prostestatare este importantă – de asta, la Cotroceni, președintele Iohannis a ascultat doleanțelor tuturor timp de două ore. În total au fost vreo 60-70 de propuneri pe diferite teme, după care șeful statului a spus că va veni în Piața Universității și că va continua să asculte și alte păreri. Input, a fost, output – zero. (Mulțumesc, Andrei Tiut)

Evident, președintele Iohannis așteaptă ca încleștarea care are loc seară de seară să aibă un sfârșit. Căci dincolo de agitaţia potestatarilor de bună credinţă, există suficiente elemente care demonstrează interesul serviciilor în a prelua controlul - prezența numeroasă a unor tineri tunşi scurt, bine făcuți, care știu să tacă atunci când trebuie dar și să se anime atunci când e nevoie; prezența unor lozinci foarte bine concepute, cu mesaje care trec dincolo de o aparentă organizare ad-hoc; prezenţa masivă a dronelor, una dintre ele a căzut în Piaţa Universităţii, toate acestea sunt semne ale faptului că “sistemul” veghează și, încet, ia măsuri. Deja au apărut protestatarii de serviciu - de la anonymus, la stegarul dac. (Mulțumesc, Gabriel Cărbunaru)

Orice soluție politică a dreptei obligă la o colaborare cu UNPR-ul ori cu PSD-ul. O colaborare a dreptei cu social democrații ar însemna o reînviere a USL-ului. Vor cele două formațiuni politice așa ceva? Nu sunt sigur. O colaborare a dreptei cu UNPR-ul ar fi cu mult mai probabilă. Dar UNPR înseamnă Gabriel Oprea. Dar domnul Oprea înseamnă și PSD. De asta, dreapta și-ar dori o colaborare cu UNPR-ul dar fără domnul Oprea. Jurnaliștii români sugerează însă că dincolo de apropierea sa de PSD, domnul Oprea ar fi un apropiat și al SRI.

 

Observatorii fenomenului politic românesc lansau ideea că președintele României ar intenționa să îl nominalizeze pe Cătălin Predoiu la funcția de prim ministru. O nominalizare foarte bună pentru domnul Iohannis, domnia sa ar demostra că își respectă cuvântul dat în campania electorala. Iar domnul Predoiu, a demonstrat, prin prezența domniei sale în calitate de ministru justiției în mai multe guverne succesive, că este un politician de dreapta cu experiență. În același timp, presa română a constatat că liderul PNL este un apropiat al șefului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, Iar domnul Mihai Răzvan Ungureanu a fost consilierul personal al domnului Iohannis.

Devine destul de clar că cele două formațiuni politice care sunt interesate să preia controlul asupra străzii sunt social democrații și național liberalii români. 

Președintele de onoare al PNL, domnul Mircea Ionescu Quintus a confirmat că domnul Predoiu ar fi o variantă pentru un guvern, dar nu acum. „Cătălin Predoiu rămâne o variantă, însă nu acum, ci pentru un alt guvern. Pentru guvernul pe care îl va face partidul nostru pentru patru ani, când vom avea majoritate parlamentară”, a spus președintele de onoare al PNL înaintea consultărilor de la Palatul Cotroceni. Dar dacă nu vor avea? Poți să arunci vrabia din mână pentru cioara de pe gard? Nu este mai avantajos să îți pregătești formațiunea politică din care faci parte pentru campania electorală afându-te în fotoliul de prim-ministru? Vrea cineva cu adevărat alegeri parlamentare anticipate în România? Ori poate, pentru a avea avantajul pregătirii alegerilor ar putea fi făcut pasul pentru obținerea susținerii politice a UNPR-ului? Evident fără domnul Oprea în frunte. Probabil se merită. Rămâne să vedem.

Domnul Dungaciu, dar și alți observatori, a legat criza politică de la București de ceea ce se întâmplă la Chișinău. (Știați că nici Moldova nu are prim ministru? Aaa, jurnaliștii români erau ocupați cu reținerea lui Piedone și nu s-a mai dat în prime time la știri?)
Domnul Dungaciu afirmă că soluția ieșirii din situația de pat care s-a dezvoltat la Chișinău, nu ar fi în capitala moldoveană ci s-ar găsi în capitala României. Criza politică moldovenească ar trebui să fie gestionată de politicienii români. Mai precis cine, domnule Dungaciu? Palatul Victoria ori Palatul Cotroceni? SIE ori SRI? „România nu a avut niciodată o posibilitate de intervenţie în Republica Moldova, aşa cum o are azi. Republica Moldova este într­-o asemenea situaţie în care România devine absolut necesară pentru o intervenție instituţionalizată. Asta înseamnă investiţii, capacitate de a reduce decalajele dintre cele două state, respectiv UE şi Republica Moldova”, a spus Dan Dungaciu.

Domnul Predoiu a vorbit despre creșterea investițiilor românești în Moldova : „să stimulăm prezența economică românească în Republica Moldova; se va privatiza masiv în următoarea perioadă, dacă nu intrăm noi pe piața moldovenească, ne vom trezi cu tot felul de companii rusești și turcești care vor cumpăra la prețuri bune parți din economia Republicii Moldova”.

Și domnul Andrei Tinu, vicepreședintele Tineretului Social Democrat are aceiași opinie: “situația tensionată din Moldova afectează direct România. De aceea, Bucureștiul nu poate și nu trebuie să rămână nepăsătoar la ceea ce se întâmplă la Chișinău, fiind obligat de evenimente să acționeze energic, dar inteligent și pragmatic, cu scopul de a menține marșul spre Europa al Republicii Moldova.”

Pozițiile comune ale celor două formațiuni politice românești pe dosarul Republica Moldova arată că indiferent de rezultatul evoluției situației politice din România, indiferent de numele viitorului premier al statului roman, Chișinăul va fi obligat să respecte cutuma de păstrare a apropierii de Uniunea Europeană. Altfel creditul de 150 de milioane de euro, pe care statul român s-a angajat să îl acorde, nu va mai veni la Chișinău. Asta înseamnă numirea unui premier agreat de UE la Chișinău.

Dacă, la o primă vedere, situațiile politice din România și Republica Moldova par a fi aceleași – ambele state sunt în criză politică și în dificultatea de a își desemna primul ministru – contextul politic nu este același. România este un stat membru al UE care beneficiază de umbrela NATO, Republica Moldova este un stat captiv (apud Jagland) care la nici un an de la precedentele alegeri a reușit déjà să își demită doi premieri.   

Deosebirea enunțată mai sus ar sugera că domnul Dungaciu ar avea dreptate atunci când afirmă că România are posibilitatea de intervenție instituțională în Republica Moldova. Sunt sceptic. Imediat după terminarea acestei crize și a instaurării unui nou premier în Palatul Victoria, formațiunile politice românești vor intra în febra pregătirilor pentru campania electorală pentru parlamentarele din 2016. Nimeni nu va mai avea timp pentru intervenții în Moldova. Pretenția la care se va limita Bucureștiul oficial va fi cea a păstrării cursului de apropiere de UE. Prezența domnului Leancă în fruntea noului guvern moldovean, îi va mulțumi deplin pe cei din Aleea Alexandru (sediul Ministerului de Externe al României).

Așa că, pe termen scurt, nimeni nu va veni să taie nodul gordian al politicii basarabene. Politicienii moldoveni sunt condamnați să găsească singuri ieșirea din criza politică pe care și-au provocat-o. Cu siguranță, dacă vor, deputații mai pot schimba contextul politic actual. Cum? E o altă poveste.

FOTO - ATITUDINI.WORDPRESS.COM

SĂ NE AȘTEPTĂM LA SURPRIZE PE RELAȚIA BUCUREȘTI - CHIȘINĂU ?

Două dintre cele trei partide pro-europene din Republica Moldova au căzut de acord cu privire la formarea unei coaliţii politice. PLDM şi PD au semnat acord politic fără participarea Partidului Liberal din Moldova. Liderii celor două partide au anunțat că noua coaliţie se numește Alianţa pentru o Moldovă Europeană și l-au invitat pe liderul liberal, Mihai Ghimpu să susțină, prin vot, alegerea noii conduceri a Parlamentului de la Chișinău.Partidul Liberal a avut ocazia de a demonstra că dorește ca lucrurile să meargă bine în Moldova. Au avut posibilitatea să voteze pentru noul speaker al legislativului ,a declarat după ședința excepțională a Parlamentului Vlad Filat. 

Duminică, 25 ianuarie, liberalii moldoveni s-au reunit în ședința Consiliului Politic Republican. După ședință s-a anunțat că Partidul Liberal este gata să reia discuţiile cu PLDM şi PD, dacă cele două formaţiuni vor renunţa la acordul semnat. În același timp, domnul Ghimpu, a amenințat că partidul pe care în conduce va intra în opoziție și a precizat că Partidul Liberal nu îşi va da votul pentru noul Guvern chiar dacă în fruntea lui va fi Iurie Leancă.

La orele în care avea loc ședința Consiliului Politic al Partidului Liberal, câteva sute de simpatizanți ai Partidului Liberal au protestat în Piața Marii Adunări Naționale față de ceea ce au numit „monstruoasa coaliție PCRM-PLDM-PD. „  Protestatarii au cerut o coaliţie pro-europeană şi numirea unui expert european în funcţia de procuror general pentru Republica Moldova. De sâmbătă, 24 ianuarie, pe rețelele de socializare circulau mai multe mesaje prin care internauții erau îndemnați să iasă la protest.  

Sunt puncte de reper prin care vom încerca să analizăm situația politică din Republica Moldova. Eliminarea Partidului Liberal de la pupitrul guvernării este considerată de către o serie de cercuri politice de la București ca fiind o pierdere importantă a pârghiilor deținute de către statul român în Republica Moldova. Posibila susținere a unui guvern minoritar PLDM-PD de către comuniștii moldoveni este considerată ca fiind o admitere a PCRM la procesele politice decizionale din Republica Moldova. Comentatorii politici români etichetează coaliția PLDM-PD ca fiind una euro-comunistă și solicită Palatului Cotroceni o reconsiderare a relației României cu Republica Moldova.

De ce liberalii moldoveni ar reîncepe tratativele pentru formarea unei coaliții doar dacă cele două formaţiuni vor renunţa la acordul semnat recent? De ce liberalii moldoveni și simpatizanții lor de la București se tem de alianța politică creată între Partidul Liberal-Democrat și Partidul Democrat din Moldova? Ce îi împiedică pe liberali să semneze un acord de colaborare politică cu nou creata Alianță? Ce se ascunde în spatele îndemnurilor la reconsiderări ale discursului politic românesc la adresa Republicii Moldova? De ce discursul anti PD și anti PLDM este alimentat atât la București, cât și la Chișinău?

Insistența Partidului Liberal de a obține mai multe posturi în stat a fost alimentată de anumite cercuri de la București. Era clar că această tactică va împinge negocierile dintre cele trei formațiuni politice într-un impas. Domnul Ghimpu a perseverat insistând să obțină mai mult. Domnul Dungaciu, regreta în acele zile că România nu era prezentă la negocierile esențiale de la Chișinău. „În opinia mea, este profund regretabil că o țară ca România, nu este prezentă la aceste negocieri esențiale și este parte doar prin telefoane, Facebook sau alte instrumente de acest tip. Cred că România trebuia să fie prezentă, în acest moment, în Republica Moldova”, declara domnia sa pentru Digi 24.

Îmi pare rău că domnul Iohannis și-a amânat vizita în Republica Moldova. Era o posibilitate directă pentru statul român de a fi parte implicată în negocieri și de a putea insista pe lângă domnul Lupu și domnul Filat în favoarea domnului Ghimpu. Domnul Dungaciu a fost unul din cei care au insistat ca președintele Iohannis să nu vină la Chișinău. După amânarea vizitei președintelui român, domnul Ponta a avut buna intenție de a veni în Moldova pentru a ajuta la deblocarea negocierilor – nu se știe de ce și domnia sa și-a contramandat vizita. Cineva la București a făcut tot posibilul pentru ca atât președintele României cât și primul ministru să nu intervină în negocierile de la Chișinău. Cineva a avut interesul ca partea română să nu poată insista pe lângă liderii PDM și PLDM. Dacă s-ar fi făcut cu siguranță aveam un acord semnat și de către domnul Ghimpu.

În schimb, pentru că liberalii au fost scoși de la pupitrul guvernării, comentatorul politic Valentin Naumescu cere ca relația București-Chișinău să fie reconsiderată iar Moldova să fie susțină doar condiționat în drumul ei spre Europa. Nu trebuie să-i mai alintăm pe moldoveni, scrie cu subiect și predicat comentatorul român.   

Posibil că relații mai pragmatice pe relația România - Republica Moldova ar fi mult mai folositoare. Dulcegăriei relațiilor "frățești"ar trebui să-i urmeze realismul. Unul concret și măsurabil: ce, când și cum. Cu albul e alb, negrul e negru, iar brânza, fie ea de Chișinău ori Bistrița-Năsăud, pe bani. E timpul s-o lăsam mai moale cu podurile de flori ori de cărți, pentru a trece mai repede la construcția unor poduri mai reale, cele ale faptelor. dacă vrem să fie bine, atunci, da, s-o lăsam mai moale cu gargara și să trecem la lucrurile bine făcute. 

Condiționarea suportului României pentru integrarea europeană a Moldovei ar fi însă o schimbare din temelii a relațiilor dintre București și Chișinău. Acest îndemn este greșit. În contextul politic regional, orice neînsemnată modificare a politicilor româno-moldave ar fi recepționată atât de către factorii de decizie de la Washington, care au deschis anul trecut un dialog moldo-american cât și de oficialii de la Bruxelles ori Kremlin. Oficialii moldoveni sunt foarte conștienți de riscurile de securitate la adresa Moldovei pe care le implică războiul din Ucraina. Mariupol, noua țintă a Federației Ruse se află la mai puțin de șase sute de kilometri de Moldova. E clar că la Kremlin nu s-a renunțat la crearea Noii Rusii. De asta, nimeni la Chișinău (nici măcar Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor) nu îndrăznește să susțină un discurs care să arunce în aer relațiile dintre România și Moldova. 

O reconsiderare profundă a relațiilor bilaterale moldo-române ar însemna că mandatul președintelui Iohannis ar începe cu o nouă criză între cele două țări. Nici Palatul Cotroceni și nici Palatul Victoria nu au nevoie de răcirea relațiilor dintre București și Chișinău.