luni, 31 iulie 2017

PREȘEDINTELE DODON ȘI CORTINA DE FIER



Nimic nu e ceea ce pare a fi.

Manifestațiile de protest ale opoziției extraparlamentare din Republica Moldova împotriva sistemului mixt de vot au fost acțiuni de PR politic prin care liderii celor două formațiuni politice, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate, au transmis susținătorilor că "nu pleacă în vacanță, și că vor apăra democrația". Andrei Năstase și Maia Sandu au anunțat că viitoarea acțiune de protest va avea loc pe 17 septembrie, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Presupun, că până la mijlocul lunii septembrie, cei doi, vor apăra democrația moldovenească de pe litoral.De aici.

Nimic nu e ceea ce pare a fi.

Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat că va expulza 755 de diplomați americani, ca răspuns la sancțiunile economice împotriva Moscovei votate de Congresul Statelor Unite. Să aibă Washingtonul un număr atât de mare de diplomați americani acreditați în Federația Rusă? Datele publice vorbesc despre un număr de doar trei sute de lucrători diplomatici,  personalul local rus, angajat în consulate Statelor Unite pentru activități de emiterea vizelor ori de altă natură se ridică la aproximativ nouă sute de persoane. Probabil, reducerea de personal, anunțată de președintele rus îi va afecta pe aceștia. În acest caz, din lipsă de personal tehnic, procedura pentru obținere unei vize în Statele Unite va mai fi îndelungată.  Rușii vor mai avea încă un motiv pentru a-l înjura pe Uncle Sam. De aici.
 
Nimic nu e ceea ce pare a fi.

Într-un interviu pentru televiziunea Rossia-24, Dmitrii Rogozin a spus că România că este o „marionetă a Statelor Unite”. Oficialul rus a declarat că, împreună cu balticii și britanicii, politicienii români sunt unii dintre cei mai buni instigatori ai tuturor campaniilor antiruse, împreună cu balticii şi britanicii. Întrebat despre posibilele măsuri de răspuns, Rogozin a subliniat că sancţiunile vor fi aplicate „la momentul şi locul potrivit” şi a insistat că Rusia „ştie cum să răspundă”. Rogozin are de ce să fie supărat: atunci când există voință politică geografia poate să se răzbune. Bucureștiul oficial a demonstrat că geografia poate să se răzbune. Iulian Chifu a explicat că accesul oficialilor ruși în enclava separatistă transninstreană, sau Republica Moldova, nu este posibil atât timp cât interdicțiile Ucrainei și ale Uniunii Europene funcționează. Oficialul rus s-a urcat la bordul avionului de linie al companiei aeriene S7 și a verificat dacă această lege funcționează ori nu. S-a convins că da. De aici.
 
Nimic nu e ceea ce pare a fi.

Președintele Igor Dodon vorbește despre pace pe Nistru și reintegrarea statului moldovean. Domnia sa acuză Guvernul și majoritate parlamentară de la Chișinău că ar tensiona intenționat relațiile moldo-ruse. Președintele moldovean spune că, acest lucru urmărește împiedicarea apropierii dintre cele două maluri ale Nistrului. „Împăcarea cu Transnistria ar însemna că nici Unire nu va fi, nici NATO nu va ajunge pe Nistru”, a declarat șeful statului moldovean. De aici.

Președintele Dodon vrea să aducă pacea pe Nistru. Pace pe Nistru? Depinde din care unghi privești.

Amintesc că, la 7 iulie 2017,  Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană. Potrivit proiectului adoptat, forțele de menținere a păcii din regiunea nerecunoscută nu pot fi înlocuite, astfel, Duma rusească a condamnat toate apelurile Chișinăului oficial de demilitarizare a trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului și de respectarea deciziilor summit-ului OSCE de la Istanbul din 1999.

Pacea președintelui Dodon înseamnă căderea Cortinei de Fier pe Prut.

Nu-i așa că nimic nu e ceea ce pare a fi?



vineri, 28 iulie 2017

COMPETIȚIA POLITICĂ ȘI MODIFICAREA REALITĂȚII: ANDREI NĂSTASE ȘI DMITRII ROGOZIN



Senatul american a votat cu 98 de voturi pentru impunerea de noi sancțiuni Federației Ruse, Iranului și Coreei de Nord, votul a fost acordat în pofida obiecțiilor venite de la Casa Albă. Anterior și Camera Reprezentanților a aprobat acest proiect de  lege, ar urma ca președintele Trump să promulge legea. De aici.


Ultima sancțiune la adresa Federației Ruse, cea mai dură, face parte din seria de răspunsuri pe care Statele Unite le-a făcut pentru anexarea Crimeei în anul 2014. Dezbaterea pe marginea noilor măsuri a avut loc pe fundalul unei anchete referitoare la amestecul rusesc în alegerile prezidențiale din anul 2016. Președintele american a respins existența unei implicări ruse în victoria lui la alegeri. Comentatorii politici americani afirmă că o tentativă de a bloca prin veto noile sancțiuni ar alimenta suspiciunile potrivit cărora Trump ar susține Kremlinul. Proiectul în cauză a provocat indignarea Moscovei, dar și a Uniunii Europene, pentru că deschide calea sancțiunilor economice împotriva unor companii europene care au dezvoltat proiecte în domeniul energetic în Federația Rusă. De aici.



Noile sancțiuni americane la adresa Federației Ruse reprezintă începutul unui război economic pe care Washingtonul îl declanșează împotriva Federației Ruse și a aliaților ei europeni, Germania, Franța și Italia. Un război economic anunțat de președintele Trump în Varșovia, când a participat la inițiativa celor trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră. Trump a anunțat că Statele Unite sunt pregătite să contribuie la diversificarea surselor de energie pentru țările europene care depind de monopol energetic rus. Soluția gazului lichefiat, propusă de Trump, intră în contradicție cu poziția Germaniei, care, prin Nord Stream 2, susține ca Uniunea Europeană să fie  aprovizionată cu gaz metan de proveniență rusească.



După adoptarea de către Congres a sancțiunilor economice la adresa Rusiei, președintele Putin a amenințat că va răspunde "insolenței" Statelor Unite. Lucru firesc, războiul economic american afectează interesele financiare pe care Rusia le are în Uniunea Europeană. Probabil, răspunsul Moscovei va fi unul asimetric. Riposta ar putea avea loc în zonele de conflagrații controlate de Moscova: conflictul din estul Ucrainei, conflictul din Siria ori conflictul înghețat pe Nistru.



Amintesc că, la 7 iulie 2017,  Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană. Potrivit proiectului adoptat, forțele de menținere a păcii din regiunea nerecunoscută nu pot fi înlocuite, astfel, Duma rusească condamnă apelurile Chișinăului de revizuire a statutului trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului. De aici.



Gestul de putere al Federației Ruse a fost corect interpretat de președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, care, aflat în perioada 10-12 iulie 2017 la lucrările Consiliului Internaționalei Socialiste de la New York, a cerut în discursul său retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. De aici.





Discursul l-a nemulțumit pe vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, care a spus că declarațiile președintelui Partidului Democrat din Moldova, ar fi „un apel la un nou război pe Nistru”.  De aici.


Dacă necesitatea transformării misiunii pacificatoare a Federației Ruse prezente în regiunea transnistreană dintr-o militară, într-una civilă, reprezintă un apel la război, înseamnă că Rogozin interpretează realitatea de pe Nistru într-un mod diferit, un mod căruia îi este pe plac, în care doleanțele autorităților statului moldovean pot fi ignorate. Asta înseamnă că Rogozin nu ia în calcul decizia summit-ului OSCE de la Istanbul. Declarația lui Rogozin, la rândul ei,  poate fi interpretată ca o evoluție amenințătoare la adresa procesului pașnic de reglementare a conflictului transnistrean.



Realitatea este interpretată diferit și de actorii politici de la Chișinău. Devine cinic și ipocrit atunci când reprezentanți ai opoziției extraparlamentare interpretează acțiunile oficialilor moldoveni prin optica rusă. Liderul PPDA, Andrei Năstase notează pe rețelele de socializare că solicitarea lui Plahotniuc, de retragere a trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova ar fi „provocarea unui nou război la Nistru”. De aici.


Sunt sigur că liderul PPDA știe că Federația Rusă trebuie să își respecte angajamentul asumat în 1999 la Summit-ul OSCE de la Istanbul, de retragere a trupelor și armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova. Probabil Andrei Năstase nu vrea să recunoască faptul că Partidul Democrat din Moldova, în calitate de partid de guvernământ, prin linia adoptată față de Moscova, apără interesul statului moldovean: Federația Rusă trebuie să își retragă trupele din zonă.



E știut că Federația Rusă a găsit/întreținut, între Prut și Nistru, conflicte ideologice care au scindat, din interior, clasa politică moldoveană. De asta, în tematici majore pentru statalitatea moldavă, ca rezolvarea problemei transnistrene, actorii politici moldoveni nu au vorbit niciodată pe o singură voce. Nu vreau să cred că Andrei Năstase a ajuns să fie porta-vocea Federației Ruse. Postarea lui este, probabil, o rătăcire de moment.



Altfel e de rău: Andrei Năstase a transformat competiția politică într-o ură viscerală care-i modifică realitatea și-i întunecă mintea.  












miercuri, 26 iulie 2017

BĂTĂLIA PENTRU CONTROLUL EUROPEI SE DĂ LA TIRASPOL



Cine controlează cordonul de Est, de la Baltică la Marea Neagră, controlează practic securitatea celor două blocuri geopolitice antagoniste – Rusia și UE, spunea George Friedman în 2009. De aici.


Friedman anticipa importanței Poloniei și a României, sub influența Statelor Unite care dorește în prezent să pună presiune pe Rusia. Țările Europei Occidentale, anchilozate de beneficiile energetice oferite de Moscova, sunt reticente în a oferi sprijin acestei idei. 


Anticipând un viitor în care influența Washingtonului în țările Europei de Est crește,  Federația Rusă nu a stat cu mâinile în sân. În Ungaria, Slovacia, Serbia și Bulgaria exercițiul puterii îl efectuează lideri mai mult sau mai puțin filoruși. Ocuparea Crimeei și spargerea Ucrainei, a fost un răspuns oferit de Kremlin strategilor americani.


România, prinsă între interesele SUA și cele ale Uniunii Europene, face un delicat joc geopolitic. Bucureștiul oficial are aceeași traiectorie ca și Varșovia, (prezența președintelui Iohannis la summit-ul celor trei mări demonstrează asta) dar importanța ei economică este ceva mai mică. Federația Rusă își folosește energiile pentru a submina toate aceste eforturi americane, folosind duplicitatea și ignoranța oamenilor politici de la Bruxelles, dar și din Polonia și România. 


Cine controlează cordonul de Est, de la Baltică la Marea Neagră, controlează practic securitatea celorlalte două entități. Moscova caută punctele slabe ale acestui coridor de securitate.


Pentru România, câlcâiul lui Ahile îl reprezintă Moldova.


Pentru Polonia, câlcâiul lui Ahile îl reprezintă Ucraina.


Pentru Federația Rusă, Ucraina este extrem de importantă. Ea oferă două lucruri: poziţie strategică şi produse naturale şi agricole. Plasarea geografică a statului ucrainean arată că el este vital pentru interesele de securitate ale rușilor. Moscova se află la numai 480 de kilometri de frontiera ruso-ucraineană, capitala rusă fiind despărțită de o câmpie uriaşă, uşor de traversat, dar greu de apărat. 


Dacă bătălia pentru dezmembrarea Ucrainei se dă pe față, bătălia pentru călcâiul stâng al lui Ahile, Moldova, este una de culise. Poziționarea geografică a statului moldovean, face ca Moldova să fie cheia de boltă pentru cucerirea cordonului de securitate de la Baltică la Marea Neagră. Confruntarea va cunoaște turații maxime în 2018, un an electoral.


Majoritatea deputaților moldoveni au schimbat sistemul electoral dintre Prut și Nistru. Pentru a sensibiliza mai tare Bucureștiul și Bruxelless-ul, opoziția politică extra parlamentară a lansat ideea că schimbarea îi avantajează pe socialiștii moldoveni și că liderul Partidului Democrat din Moldova ar avea de gând să-i asigure președintelui Dodon, liderul de facto al PSRM, o majoritate absolută în alegerile parlamentare din 2018. Fals. 


Comentatorul politic moldovean, Nicolae Negru, explică de ce: „Chiar dacă PSRM ar obține jumătate din voturile acordate partidelor, i se vor atribui doar 25 de mandate din 101. Pentru a avea o majoritate absolută trebuie să adune încă 26 din circumscripțiile uninominale, ceea ce nu este garantat.(…) În circumscripțiile uninominale câștigul va depinde nu numai de culoarea politică a candidatului, dar și de calitățile sale personale. Iar la capitolul „personalități” socialiștii nu sunt cei mai tari.” De aici.
 

Ar putea câștiga Moscova bătălia electorală din Republica Moldova? Teoretic acest pericol există. În ciuda faptului că Occidentul a ajutat Republica Moldova cu multă asistență, în societate nu există o fermă atitudine anti-rusă: între Prut și Nistru, de ani de zile, cel mai popular politician este Vladimir Putin. Iulian Fota are dreptate, în Moldova  criza este mult mai profundă decât cea politică, problema cea mare, nu este orientarea politică, este incapacitatea moldovenilor de a se dezvolta ca țară.” De aici.


Da, statul moldovean nu și-a putut dezvolta până la capăt statalitatea și ansamblul instituțiilor care definesc o țară. Motivul? Rusia a găsit, și întreținut, conflicte ideologice care au scindat, din interior, clasa politică moldoveană. De asta, în tematici majore pentru statalitatea moldavă, ca rezolvarea problemei transnistrene, oficialii moldoveni nu au vorbit niciodată pe o singură voce.  


Pentru a menține Ucraina în sfera ei de influență, Moscova va încerca să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova. O majoritate parlamentară a socialiștilor îi va permite președintelui Dodon să își sporească pârghiile de putere și să transforme statul moldovean într-o federație în care trupele ruse ar putea avea o bază militară permanentă în Tiraspol.


Pe de altă parte, democrații moldoveni, încearcă să păstreze o relativă stabilitate economică și să mențină Moldova în siajul Uniunii Europene. De asta, Parlamentul și Executivul de la Chișinău au acțiuni care vin să echilibreze discursul pro-rus al Președinției moldovene.  


Bătălia pentru Moldova nu se dă doar la Chișinău. Acesta este motivul pentru care președintele Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, a solicitat ajutorul Statelor Unite și al Uniunii Europene în soluționarea conflictului transnistrean. De aici.


Intenția președintelui Igor Dodon de a participa la manifestările care vor avea loc în regiunea transnitreană cu ocazia a 25 de ani de prezență a trupelor ruse pe Nistru, reprezintă un semnal distinct că președintele Republicii Moldova dorește să intre în conflict cu Parlamentul și Executivul moldovean. Amintesc că, anterior, șeful statului moldovean a criticat declarația Parlamentului care cerea retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. 


Spuneam că, pentru Polonia, câlcâiul lui Ahile îl reprezintă Ucraina. Moldova este cheia de boltă pentru controlul regiunii Odessa și posibila  deconstruire a statului ucrainean. Pentru Moldova, călcâiul lui Ahile este Transnistria. 


Bătălia pentru controlul cordonului estic de securitate, de la Baltică la Marea Neagră, se dă la Tiraspol, în formatul 5+2.