luni, 17 august 2015

CURAJUL SĂGETĂTORULUI



Secretarul general al Consiliului Europei, domnul Thorbjorn Jagland scrie într-un articol publicat în New York Times că Republica Moldova ar fi un un stat captiv aflat pe marginea prăpastiei. Fostul premier al Norvegiei, consideră că datorită faptului că instituțiile democratice ale statul moldovean nu funcționează anume aici, în apropiere de frontiera Uniunii Europene se va înregistra următoarea criză de securitate de pe continentul european - consecințele acestei crize se vor extinde mult dincolo de frontierele statului moldovean. Domnul Jagland enumeră printre motivele izbucnirii acestei crize, corupția endemică și aflarea statului moldovean în mâinile oligarhilor

Desigur la aceste motivații am mai putea adăuga – de la concentrația de instrumente mediatice într-o singură mână și controlul înfăptuirii actului de justiție până la prezența în Moldova a instituțiilor ruse de manipulare și destabilizare – dar în principiu secretarul general al Consiliului Europei are dreptate. Marea majoritate a observatorilor vieții politice moldave, fie ei autohtoni, fie de peste hotare, i-au dat dreptate. Nimeni nu s-a întrebat însă de ce acest articol a apărut în presa de peste ocean, în New York Times. De ce acolo și nu în presa din Europa? Chiar să nu fi avut posibilitate domnul Jagland să își publice manifestul său dedicat Moldovei în ziarele din Strasbourg, Berlin ori Paris? 

Răspunsul este la suprafață. Domnul Jagland este norvegian – asta înseamnă că domnia sa nu are încredere în modul greoi în care se iau deciziile la nivelul Uniunii Europene la a cărei frontieră se află Republica Moldova. Domnul Jagland știe cât de birocratizate sunt instituțiile în care se iau deciziile la Bruxelles, de asta a preferat să publice articolul său în presa de peste Ocean – acolo unde știe că poate mai repede atrage atenția față de ceea ce se întâmplă la frontierele UE. 

Mă întrebați ce treabă au americanii cu moldovenii? Au. Anul trecut – la începutul lunii august, cam pe vremea asta, congresmenii americani au adoptat în prima și a doua lectură un proiect de lege privind acordarea statutului de "aliat al SUA" pentru Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, fără ca acestea state să fie membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Între timp legea a fost adoptată definitiv și a deschis noi posibilităţi de colaborare în domeniul militar între Statele Unite și ţările nominalizate. Desigur, pentru a beneficia de prevederile legii americane, statele nominalizate trebuie să realizeze reforme serioase în domeniul de apărare.

Și mai este ceva – vă aduceți aminte de vizita de anul trecut a doamnei Victoria Nuland la Chișinău? Care Nuland? E doamna care într-o discuție telefonică privată referitoare la situația din Kiev le-a arătat birocraților europeni foarte clar unde să se ducă… Ei bine, doamna aceasta, despre care se spune că ar avea rădăcini basarabene, le-a spus oficialilor moldoveni că, "relațiile dintre Republica Moldova și Statele Unite niciodată nu fost vreodată atât de intense". 

Secretarul general al Consiliului Europei a știut exact unde să își publice articolul dedicat Republicii Moldova. Domnia sa știe cine sunt adevărații prieteni ai Moldovei. 

În martie 2014, la Chișinău, doamna Nuland  afirma că America oferă un sprijin major Moldovei în procesul de integrare europeana: "Vizita mea în Moldova nu este întâmplătoare. Am venit pentru a manifesta suportul Americii asupra suveranității și integrității Republicii Moldova. Noi vedem viitorul Moldovei alături de Uniunea Europeana. Dorim să vedem o Moldovă prosperă, independentă și europeană".  
În iunie 2014, aflat la București, secretarul general al Alianței Nord Atlantice a spus că, în regiunea din care face parte și Moldova, serviciile de spionaj ale Federației Ruse și reprezentanții lor politici s-au activizat foarte mult.  Credeți că în decurs de un an s-a schimbat ceva în bine? Din contra, am simțit pe pielea noastră devalorizarea leului moldovenesc, iar asta datorită dispariției miliardului. 

S-a spus că asumându-și funcția de prim-ministru, domnul Streleț dă dovadă de mult curaj. Desigur. Pentru că domnia sa are ca dușman nu doar corupția ci și pe acei oligarhi care țin statul moldovean în frâul lor.  
Semnalul de alarmă tras de domnul Jagland în presa de peste Ocean și-a avut răspunsul său. Nu de la americani, ci de la fostul președinte al României, domnul Traian Băsescu. La tabăra de vară a reprezentanților comunităților românești din vecinătatea României, domnul Băsescu a spus că soluția de viitor a Republicii Moldova este unirea cu România. ”Este o soluţie de egal interes atât pentru România cât şi pentru Republica Moldova”, a spus  fostul șef al statului român. Un răspuns sofisticat. Căci a le vorbi oligarhilor moldoveni despre unire înseamnă a le aminti cât de bine funcționează DNA-ul românesc. 

Răspunsul americanilor nu va întârzia să apară. Afirmația mea se bazează pe declarațiile unui înalt oficial american care la o întâlnire cu domnul Băsescu a spus că Statele Unite și România sunt partenere pentru a susține o Moldovă independentă, suverană și democrată. Atenție deci – parteneri, adică coechipieri, adică executanți comuni al aceleiași acțiuni. 

De aici credința și curajul domnului Streleț.   

Streleț  (rus) - săgetător