CUTREMURUL PLAHOTNIUC

Vizita în Statele Unite a delegației Republicii Moldova din care face parte și prim-vicepreședintele Partidului Democratdin Moldova, Vlad Plahotniuc, este una oficială. Ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, domnul James Pettit a spus că întâlnirea cu doamna Victoria Nuland, a avut loc la solicitarea delegației moldovenești condusă de vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al Economiei și a fost coordonată cu Departamentul de Stat. 

Deci, atunci când a afirmat că vizita domnului Plahotniuc în Statele Unite nu a fost oficială, domnul Barbăroșie, și-a permis, cu bunăștiință, să ne dezinformeze. Directorul IPP Moldova nu a fost singurul, alături de domnia sa s-a aflat directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă, domnul Igor Boțan. 

Domnul Barbăroșie a afirmat că prim-vicepreședintele Partidului Democrat din Moldova nu s-a întâlnit în mod oficial cu doamna Nuland și că fotografia prezentată publicului pe site-ul PDM ar fi fost făcută în mod întâmplător. La rândul său, directorul ADEPT, domnul Boțan, consideră că vizita domnului Plahotniuc în Statele Unite este doar o acțiune de PR. 

Întrebat cum califică vizita lui Vlad Plahotniuc în Statele Unite, deplasare criticată de opoziția din Republica Moldova, ambasadorul american la Chișinău, domnul Pettit, a declarat că prim-vicepreședintele PDM a plecat în America în calitate de fruntaș al unui partid care face parte din coaliția de guvernământ.

De ce opoziția moldavă este contrariată de faptul că oficiali americani au avut întrevederi, de înalt nivel, cu domnul Plahotniuc? Domnul Sorin Bocancea, constata că gestul americanilor nu le pică deloc bine celor care au contestat noua coaliție de guvernare. “Plahoniuc s-a dus în SUA în calitate de coordonator executiv al Consiliului Coaliţiei de guvernare. O funcţie cu denumire mai lungă decât cea de „Prim-ministru”, dar mai puternică decât aceasta. Ca să se ştie cine decide în mica republică”.  Foarte bine punctat  - ca să se știe cine decide!

Domnul Iulian Chifu, într-un interviu acordat portalului de ștri deschide.md afirma că această calitate,  de coordonator al coaliției, este importantă, de aici și conținutul foarte serios al discuțiilor: „Este o abordare pragmatică a SUA, raportată la ”sediul” real al puterii din Republica Moldova, obținerea unor angajamente și comunicarea unui spațiu de așteptări a Washingtonului față de evoluțiile din RM. Primirea la acest nivel e o deschidere evidentă, fapt de necontestat”, afirmă domnul Chifu. Domnia sa nu exclude faptul ca domnul Plahotniuc să fi avut și alte întâlniri, nepublice și netrecute în agenda anunțată, care ar putea avea relevanță mult mai mare.

Deci motivul denigrării domnului Plahotniuc în spațiul public moldovenesc ar fi cel oferit de domnul Bocancea: “oficialii americani l-au primit ca pe un lider, astfel legitimându-l”. Exact, acceptând întâlnirea cu fruntașul Partidului Democrat, doamna Victoria Nuland i-a recunoscut domnului Plahotniuc calitatea de coordonator executiv al coaliției de guvernare din Republica Moldova. Coordonator care, în acest moment, patronează realizarea reformelor şi revenirea la parcursul european a Republicii Moldova. 

Pentru opoziția de dreapta, acest lucru echivalează cu un cataclism de proporții. Acea catastrofă de care a pomenit recent domnul Andrei Năstase. „Societate civilă, suntem în pragul unei catastrofe. E nevoie de consolidare într-un front comun împotriva lui Plahotniuc. Lideri şi activişti civici, preluaţi drapelul protestatar. Uniţi-ne sub aceeaşi flamura pe toţi, indiferent de opţiuni politice şi vise geopolitice. Demonstraţi capacitate, calitate şi voinţă. Noi suntem alături! Dacă e cazul, rămân paşi buni în spate”, nota liderul Partidului Platforma DA. De aici și mesajele manipulatorii lansate de domnul Barbăroșie și domnul Boțan.

Într-o postare pe Facebook, secretarul general al Partidului Național Liberal din România, domnul Radu Carp, nota că vizita domnului Plahotniuc la Washington este o “recunoaștere a situației de fapt din Moldova, într-un context regional complicat, cu diversiuni din ce în ce mai frecvente în Ucraina”. Domnia sa considera că relația Republicii Moldova cu Statele Unite este una strict bilaterală și nu mai trece prin București. Domnul Carp considera această schimbare de paradigmă ca fiind „un eșec al diplomației românești”.

Domnul profesor Carp are dreptate atunci când afirmă că recunoașterea stării de fapt din Moldova înseamnă recunoașterea domnului Plahotniuc. Nu este vorba despre un eșec al diplomației românești, cred că este vorba despre o înțelegere mai aprofundată, din partea diplomației americane, a realităților dintre Prut și Nistru, care a preferat, în mod pragmatic, să-l primească și să îl recunoască  pe fruntașul Partidului Democrat în calitate de coordonator al jocului politic din Republica Moldova. 

Parteneriatul româno-american, negociat de către tandemul Bogdan Aurescu – Daniel Ioniță, are doar de câștigat. România este unul din promotorii de bază a intereselor Statelor Unite şi NATO în regiune, de aici și alegerea domnului Ioniță în calitate de ambasador al României la Chișinău. Într-o expunere publică, domnul Ioniță afirma că își dorește să fixeze Moldova, „politic, strategic şi fizic”, în spaţiul european şi euroatlantic. Probabil aceste planuri ale domniei sale au o susţinere deplină la Washington şi la NATO. 

Desigur, pentru opoziția de dreapta, primirea domnului Plahotniuc de către doamna Nuland este o catastrofă. Legitimat a fi coordonatorul jocului politic moldovenesc, domnul Plahotniuc și echipa Partidului Democrat poartă în aceste momente responsabilitatea răspunderii directe pentru dezvoltarea democrației  și a reformelor care vor fi implementate în Moldova. Întrebat care este viziunea sa de dezvoltare a Republicii Moldova pentru următorii doi ani, domnul Plahotniuc a spus că dorește să „asigure stabilitatea economică şi financiară a statului moldovean, prin stabilirea unui nou program cu Fondul Monetar Internaţional şi să excludă fenomenul corupţiei, prin asigurarea unei justiţii eficiente şi independente”. Scurt, clar și cuprinzător.  

Dacă cele promise de domnul Plahotniuc vor fi realizate, domnia sa va face dovada determinării pentru adevărata schimbare a Moldovei. În calitatea domniei sale de coordinator executiv al coaliției dispune de suficiente pârghii politice pentru a realiza acest lucru. În Statele Unite sunt suficiente fonduri și companii care, văzând aceste schimbări, și-ar dori să investească între Prut și Nistru așa cum au făcut în România. 

De ce este denigrat prim-vicepreședintele PDM? Pentru că oponenții domniei sale știu că, dacă Plahotniuc se încăpățânează, poate schimba cu adevărat Moldova. Iar asta, ar fi o catastrofă pentru toți jucătorii politici moldoveni!

CURAJUL SĂGETĂTORULUI

Secretarul general al Consiliului Europei, domnul Thorbjorn Jagland scrie într-un articol publicat în New York Times că Republica Moldova ar fi un un stat captiv aflat pe marginea prăpastiei. Fostul premier al Norvegiei, consideră că datorită faptului că instituțiile democratice ale statul moldovean nu funcționează anume aici, în apropiere de frontiera Uniunii Europene se va înregistra următoarea criză de securitate de pe continentul european - consecințele acestei crize se vor extinde mult dincolo de frontierele statului moldovean. Domnul Jagland enumeră printre motivele izbucnirii acestei crize, corupția endemică și aflarea statului moldovean în mâinile oligarhilor. 

Desigur la aceste motivații am mai putea adăuga – de la concentrația de instrumente mediatice într-o singură mână și controlul înfăptuirii actului de justiție până la prezența în Moldova a instituțiilor ruse de manipulare și destabilizare – dar în principiu secretarul general al Consiliului Europei are dreptate. Marea majoritate a observatorilor vieții politice moldave, fie ei autohtoni, fie de peste hotare, i-au dat dreptate. Nimeni nu s-a întrebat însă de ce acest articol a apărut în presa de peste ocean, în New York Times. De ce acolo și nu în presa din Europa? Chiar să nu fi avut posibilitate domnul Jagland să își publice manifestul său dedicat Moldovei în ziarele din Strasbourg, Berlin ori Paris? 

Răspunsul este la suprafață. Domnul Jagland este norvegian – asta înseamnă că domnia sa nu are încredere în modul greoi în care se iau deciziile la nivelul Uniunii Europene la a cărei frontieră se află Republica Moldova. Domnul Jagland știe cât de birocratizate sunt instituțiile în care se iau deciziile la Bruxelles, de asta a preferat să publice articolul său în presa de peste Ocean – acolo unde știe că poate mai repede atrage atenția față de ceea ce se întâmplă la frontierele UE. 

Mă întrebați ce treabă au americanii cu moldovenii? Au. Anul trecut – la începutul lunii august, cam pe vremea asta, congresmenii americani au adoptat în prima și a doua lectură un proiect de lege privind acordarea statutului de "aliat al SUA" pentru Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, fără ca acestea state să fie membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Între timp legea a fost adoptată definitiv și a deschis noi posibilităţi de colaborare în domeniul militar între Statele Unite și ţările nominalizate. Desigur, pentru a beneficia de prevederile legii americane, statele nominalizate trebuie să realizeze reforme serioase în domeniul de apărare.

Și mai este ceva – vă aduceți aminte de vizita de anul trecut a doamnei Victoria Nuland la Chișinău? Care Nuland? E doamna care într-o discuție telefonică privată referitoare la situația din Kiev le-a arătat birocraților europeni foarte clar unde să se ducă… Ei bine, doamna aceasta, despre care se spune că ar avea rădăcini basarabene, le-a spus oficialilor moldoveni că, "relațiile dintre Republica Moldova și Statele Unite niciodată nu fost vreodată atât de intense". 

Secretarul general al Consiliului Europei a știut exact unde să își publice articolul dedicat Republicii Moldova. Domnia sa știe cine sunt adevărații prieteni ai Moldovei. 

În martie 2014, la Chișinău, doamna Nuland  afirma că America oferă un sprijin major Moldovei în procesul de integrare europeana: "Vizita mea în Moldova nu este întâmplătoare. Am venit pentru a manifesta suportul Americii asupra suveranității și integrității Republicii Moldova. Noi vedem viitorul Moldovei alături de Uniunea Europeana. Dorim să vedem o Moldovă prosperă, independentă și europeană".  

În iunie 2014, aflat la București, secretarul general al Alianței Nord Atlantice a spus că, în regiunea din care face parte și Moldova, serviciile de spionaj ale Federației Ruse și reprezentanții lor politici s-au activizat foarte mult.  Credeți că în decurs de un an s-a schimbat ceva în bine? Din contra, am simțit pe pielea noastră devalorizarea leului moldovenesc, iar asta datorită dispariției miliardului. 

S-a spus că asumându-și funcția de prim-ministru, domnul Streleț dă dovadă de mult curaj. Desigur. Pentru că domnia sa are ca dușman nu doar corupția ci și pe acei oligarhi care țin statul moldovean în frâul lor.  

Semnalul de alarmă tras de domnul Jagland în presa de peste Ocean și-a avut răspunsul său. Nu de la americani, ci de la fostul președinte al României, domnul Traian Băsescu. La tabăra de vară a reprezentanților comunităților românești din vecinătatea României, domnul Băsescu a spus că soluția de viitor a Republicii Moldova este unirea cu România. ”Este o soluţie de egal interes atât pentru România cât şi pentru Republica Moldova”, a spus  fostul șef al statului român. Un răspuns sofisticat. Căci a le vorbi oligarhilor moldoveni despre unire înseamnă a le aminti cât de bine funcționează DNA-ul românesc. 

Răspunsul americanilor nu va întârzia să apară. Afirmația mea se bazează pe declarațiile unui înalt oficial american care la o întâlnire cu domnul Băsescu a spus că Statele Unite și România sunt partenere pentru a susține o Moldovă independentă, suverană și democrată. Atenție deci – parteneri, adică coechipieri, adică executanți comuni al aceleiași acțiuni. 

De aici credința și curajul domnului Streleț.   

Streleț  (rus) - săgetător

UN ÎNDEMN OPORTUN - BĂSESCU ȘTIE CE ȘTIE, DAR NU POATE SPUNE

Ziaristul român Bogdan Chirieac scrie că, la începutul lunii mai,  Federația Rusă va ataca Ucraina. Domnul Chireac face trimitere, la generalii americani care au vizitat de curând Bucureștiul. “Mult mai aproape de zona de conflict decât alte țări, România trebuie să se aștepte la o serie de diversiuni din partea Rusiei neprietene. România este cu atât mai vulnerabilă cu cât Republica Moldova, al doilea stat românesc, este penetrată politic, economic și cultural de Moscova. Unii spun că acțiunile DNA împotriva corupției ar avea legătură cu eliminarea centrelor de putere rusești din România. E prea devreme să tragem această concluzie”, afirmă domnul Chirieac.   

Ziaristul român a intuit relativ corect. Pe zece aprilie 2014, doamna Nuland avea un discurs în fața Congresului american unde afirma că, în țările Europei de Est, lupta cu corupția trebuie să devină o prioritate. Expunerea doamnei Nuland pornea de la constatarea faptului că anexarea Crimeei a fost posibilă datorită corupției la nivel înalt prezentă în Ucraina. "Se atestă una și aceeași tendință îngrijorătoare în multe țări din Europa Centrală și în Balcani. Tendință îngrijorătoare ca aspirațiile cetățenilor să fie călcate în picioare în interesul oligarhilor corupți, care folosesc banii și influența pentru a înăbuși opoziția politică, pentru a cumpăra politicieni și mass-media, pentru a slăbi independența justiției și drepturile ONG-urilor în aceste state”,  sublinia în urmă cu un an Victoria Nuland.

Doamna Nuland arăta cu degetul punctele slabe ale noilor democrații din regiune – coruptibilitatea politicienilor, manipulările efectuate de către instituțiile mass-media și interesele divergente ale oligarhilor locali. La un an distanță de anexarea Crimeei constatăm că în România anului 2015, DNA-ul reține marii corupți,  iar NATO este gata să întărească capacitățile de apărare ale Republicii Moldova. Semn că aproape toate cele punctate de doamna Nuland au fost puse în aplicare. Mai mult decât atât - zilele trecute politicienii de la București au eliminat o hotărâre a Parlamentului României din 2 mai 2007 care limita la 3000 numărul maxim al soldaților americani care se pot afla pe teritoriul statului român. Acum Statele Unite ale Americii pot disloca în România câte trupe vor.

În articolul domniei sale, Război lângă România , Bogdan Chirieac nu era convins că acțiunile DNA ar avea legătură cu eliminarea centrelor de putere rusești care acționează în România. Posibil că nu toate acțiunile DNA au o asemenea conexiune. Dar cu siguranță, printre cei reținuți se numără și persoane care ar putea fi implicate în acțiuni subversive la adresa statului român. Că poate fi vorba despre așa ceva, o spune domnul George Maior, la Realitatea TV – SRI și DNA au o colaborare foarte bună. Domnul Maior a explicat că SRI oferă către DNA informații pentru combaterea corupției.  Așadar e foarte posibil, așa cum afirma la zece martie 2014 doamna Nuland, ca la adăpostul corupției să existe suficiente legături care duc spre centrele ruse de informații.

Domnul Bogdan Chirieac este îngrijorat de soarta României. Îl interesează mult mai puțin ce se va întâmpla cu Republica Moldova. Pe care o consideră o vulnerabilitate. Domnia sa are dreptate atunci când notează că Republica Moldova este penetrată politic, economic și cultural de Moscova – dar Moldova era șvaițer și în urmă cu 25 de ani. Din pricina acestei vulnerabilități România ar trebui să își revizuiască relațiile cu Republica Moldova? Nu cred. Să fie Moldova o amenințare reală pentru România? Mai degrabă o sursă de instabilitate. Cea mai mare amenințare pentru România este Crimeea, cu arsenalul rusesc dislocat acolo. Dar România este în acest moment în cea mai bună situaţie din întreaga ei istorie, e vorba de apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană. Acest lucru înseamnă garanții solide de securitate şi prosperitate. De asta în fața dramaticelor evenimente din regiune, România este protejată.  

Domnul Chirieac ne spune că în luna mai Rusia va invada Ucraina. Informația i-ar fi venit pe surse. Am putea să îl credem. Fostul consilier al președintelui Putin, Andrei Ilarionov nota în presa rusă că majorarea bruscă a cheltuielilor din domeniul militar în perioada ianuarie februarie 2015 demonstrează faptul că Moscova se pregătește pentru purtarea unor acțiuni militare de lungă durată. Așa că, da, ar putea fi un motiv de îngrijorare, dar împreună cu aliații săi, statul român își poate purta de grijă. 

În schimb, se pare că soarta Moldovei pare a fi decisă. Prezent la Chișinău, Eric Rubin, oficial al Departamentului de Stat, declara la sfârșitul lunii martie 2015, că Statele Unite văd Moldova într-un stat comun cu regiunea transnistreană. Dacă această viziune de reglementare a conflictului este agreată de partea rusă, Moldova va deveni un stat federal cu trei subiecți – Transnistria, Găgăuzia și Moldova. Dacă Moldova va deveni un stat federal, așa cum a lăsat să se înțeleagă domnul Rubin, trupele ruse dislocate în Transnistria vor deveni o permanență. Transnistrizarea Moldovei va însemna transformarea statului moldav într-o regiune tampon între interesele americane și ruse din regiune.

Dacă privim prin această cheie, îndemnul fostului președinte al României, domnul Băsescu,  de a cuteza să gândim la unirea dintre România și Republica Moldova, este unul oportun. Cel mai bun scenariu al Bucureștiului pentru a nu accepta transformarea Moldovei într-o zonă gri ar fi într-adevăr unirea. Dar ea, vorba domnului Băsescu, trebuie cerută. Cine va face acest lucru? Chișinăul ori Bucureștiul? Domnul Iohannis, domnul Ponta? Ori poate domnul Bogdan Chirieac? Mare mi-ar fi mirarea.. 

FOTO - Vadim Șterbate/Observatorul de Nord