miercuri, 18 octombrie 2017

TRILATERALA CANDU-DODON-FILIP SAU CUM VA FUNCȚIONA MOLDOVA ÎN ANUL ELECTORAL VIITOR



Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit că refuzul președintelui Igor Dodon de a semna decretul de numire a ministrului Apărării este un motiv pentru declanșarea procedurilor de suspendare temporară din funcție. În acest caz, atribuțiile lui pot fi preluate de președintele Parlamentului sau de șeful Guvernului. De aici.
Președintele Dodon a reacționat la decizia Curții Constituționale afirmând că, prin decizia ei, a fost făcut un pas spre uzurparea definitivă a puterii în stat”. Șeful statului moldovean îi consideră pe judecătorii Curții drept „complici”, afirmând că ei „nu au dreptul de a institui proceduri și termene neprevăzute de Constituție ci doar dreptul de a o interpreta”. „Articolul 98, alineatul 6 din Legea Supremă nu stabilește obligația președintelui de a numi ministrul la a 2-a propunere, așa cum este prevăzut în cazul promulgării legilor”, a spus șeful statului moldovean. De aici.


În conferința de presă Igor Dodon a declarat că nu este suspendat și că își exercită în continuare funcția. Are dreptate.


Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase a confirmat asta. Președintele Dodon poate fi suspendat doar după ce o comisie parlamentară va declara așa ceva. „Curtea a constatat încălcarea Constituției, fapt care justifică suspendarea din funcție a președintelui. Parlamentului i s-a deschis calea pentru a iniția procedura de suspendare”, a spus Tănase la TVR Moldova.


Chichițele juridice sunt departe de a fi înțelese de cetățeanul moldovean. A încălcat Dodon legea supremă? Parcă da. Au dreptate deputații să-l suspende? Parcă da, parcă nu. 


Președintele moldovean spune că, dacă poartă răspundere doar în fața celor care l-au ales, nici un fel de instanță nu îl poate obliga să semneze ceva cu care nu este de acord. Deci, în mod indirect, a recunoscut că a încălcat legea supremă. Suficient motiv pentru a declanșa o procedură de impeachment?


Anterior, demiterea șefului statului moldovean putea fi făcută prin votul comun a 2/3 din deputați. Că tot deputații erau cei care îl alegeau. În prezent deputații moldoveni sunt puși într-o situație delicată: care este procedura de a-l aduce la ordine pe un președinte  vocal și profund incontrolabil ? Cum pot deputații moldoveni să demită  un președinte "neascultător" ? 


În condițiile în care președintele a fost ales în urma votului popular, unica procedură de demiterea care este corectă din punct de vedere constituțional, este cea a unui referendum. Un referendum de suspendare al șefului statului poate oferi un rezultat negativ. Cercetările sociologice arată că Igor Dodon are o cotă înaltă de  popularitate.  


Așa cum am intuit, clasa politică din Republica Moldova s-a întors în timp: ciocnirea dintre instituția prezidențială și instituția parlamentară s-a mai întâmplat. În perioada 1999-2000 președintele Lucinschi își dorea puteri prezidențiale sporite, parlamentarii au refuzat sa i le ofere, pe data de 5 iulie 2000 Parlamentul moldovean a introdus regimul parlamentar de guvernare. 


Era clar că, revenirea la alegerea președintelui moldovean prin alegeri directe, va atrage după sine discuții în contradictoriu referitoare la puterile pe care le deține președintele ales prin vot direct. Igor Dodon a spus că „Moldova ar trebui să treacă cât mai rapid la o formă de guvernare prezidențială”.


Se poate întâmpla așa ceva? Teoretic da. Forma legală de trecere la o republică prezidențială este de modificare a Constituției, pentru asta este nevoie de votul comun a 2/3 din deputați. E greu de crezut, în ciuda cotei de popularitate a președintelui Dodon, că socialiștii moldoveni vor avea un număr suficient de voturi pentru a face asta.


Răzvrătirile șefului statului împotriva majorității constituționale sunt de înțeles: comportament electoral tipic. 


Dacă Parlamentul Republicii Moldova își dorește să îl aducă la ordine pe șeful statului sunt necesare acțiuni concrete din partea legislativului: crearea unei comisii parlamentare de anchetă și solicitarea unui aviz de la Curtea Constituțională în acest sens. Abia după desfășurarea acestei anchete parlamentare președintele legislativului, Andrian Candu ar putea să îl substitue pe șeful statului.


Nu știu ce vor decide parlamentarii moldoveni. În condițiile în care Republica Moldova este un stat parlamentar, ei sunt decidenții politici. Sunt sigur că nu vom avea, așa cum își dorește Igor Dodon, alegeri parlamentare. Răzvrătirile președintelui Dodon ar trebui să aibă niște limite, ca să nu explodeze mămăliga și să sărim în aer cu toții, indiferent de simpatiile politice. Aceste norme de conduită între cele trei instituții care exercită puterea în statul moldovean, Parlament, Guvern, Președinție, ar trebui stabilite de pe acum. Mai ales că 2018 este un an electoral. De asta, cât nu e prea târziu, ar trebui să existe o întâlnire în care aceste reguli politice să fie bătute în cuie și abia după, să fie dezgropată securea războiului electoral. 


E clar că șeful statului trebuie sancționat pentru faptul că a încălcat Constituția. Nesancționarea lui ar fi contagioasă. O mustrare prea aspră ar fi provocatoare. Ea ar da naștere unor confruntări politice din care Moldova nu ar ieși deloc bine. De asta, o întâlnire trilaterală între Candu, Dodon și Filip ar trebui să aibă loc. Acolo, ar trebui să se decidă modul de funcționare al statului moldovean în viitorul și dramaticul an electoral ce urmează.