Contextul politic
Parlamentul European a respins tăierile
bugetare cerute de Consiliul UE. Pentru a asigura stabilitatea economică și
politică din țările vecine UE, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, alocările
financiare au fost suplimentate cu 299 de milioane de euro. De
aici.
În luna noiembrie, la Chișinău va avea loc ședința comună a Guvernelor
din Republica Moldova și România. În
luna martie, o reuniune similară a celor două Guverne s-a ținut la Piatra
Neamț, iar în luna iulie, premierul român, Mihai Tudose, a fost în vizită la
Chișinău. De asemenea, în perioada
11 – 12 octombrie, la București s-a desfășurat ședința comisiei mixte
interguvernamentale de colaborare economică Republica Moldova – România. La anunțarea acestui eveniment, ambasadorul
moldovean acreditat la București a spus că, „în povida complexității situației
politice de la Chișinău”, relațiile dintre cele două țări sunt foarte bune. De
aici.
Banca Mondială este interesată în dezvoltarea relațiilor bilaterale cu
Republica Moldova și este dispusă să ofere credite preferențiale cu cel mai mic
procent de dobândă pentru realizarea proiectelor investiționale de importanță
națională în diferite domenii. Pentru realizarea
acestor proiecte Banca Mondială este disponibilă să ofere Chișinăului un credit
de 25 de milioane dolari. De aici.
Exportul bătăliilor politice moldovenești
Liderului PAS, Maia Sandu, a solicitat autorităților de la Bruxelles și București
să înghețe acordarea sprijinului financiar către Republica Moldova. Liderii
opoziției extra-parlamentare au motivat această cerere afirmând că schimbarea
Codului Electoral nu a ținut cont de recomandările Comisiei de la Veneția, deci
ar fi o măsură antidemocratică.
Pe 4 octombrie, în plenul Parlamentului
European, Republica Moldova a fost subiectul unor controversate dezbateri
politice. Grupul politic al Partidului Popular European a depus un proiect de
rezoluție în care s-a cerut înghețarea finanțării europene pentru Moldova ca
urmare a schimbării sistemului electoral. Grupul socialiștilor europeni s-a
opus acestei inițiative. Până la urmă Parlamentul European nu a vot nici o
rezoluție referitoare la Republica Moldova.
Cearta dintre social-democrații și
popularii din Parlamentul European a fost despre perspectivele statelor din
Parteneriatul Estic. Criza catalonă a favorizat statele din Parteneriatul Estic: resursele
financiare pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia, au fost suplimentate
cu 299 de milioane de euro.
Felicitările lui Iohannis
Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat pe 20 septembrie 2017,
că România va ajuta instituțional Republica Moldova și nu anumiți politicieni
moldoveni. Șeful
statului român l-a felicitat pe premierul moldovean Pavel Filip, afirmând că „moldovenii
merită întreaga atenție a României și vă felicit domnule prim ministru fiindcă ați
reușit în aceste vremuri complicate să conduceți Guvernul într-un fel care vă
face cinste". De aici.
Declarația făcută de șeful statului român
este răspunsul Cotroceniului la solicitările venite din partea liderilor
opoziției extraparlamentare din Republica Moldova. E un fel de a spune că
statul moldovean are dreptul să modifice, pe căi democratice, regulile lui de
funcționare, inclusiv pe cele electorale.
Schimbarea regulilor electorale trezește pasiuni politice oriunde. Recent,
deputații italieni au schimbat Codul Electoral și au adoptat sistemul mixt de vot.
O reformă electorală asemănătoare cu cea votată în Parlamentul de la Chișinău. Nemulțumit
de această schimbare, populiștii lui Beppe Grillo au organizat proteste în
Roma. Însă, nu am auzit ca această schimbare să stârnească dezbateri în
Parlamentul European. Nimeni din PPE nu a declarat că noul Cod Electoral
italian ar fi antidemocratic.
Ajutorul instituțional oferit
de România
Oficialii moldoveni încearcă, de la o vreme, să administreze baletul
geostrategic de la Chișinău. Pentru asta au suport și de la București. Dedesubturile
ciocnirilor geopolitice dintre Statele Unite, Uniunea Europeană și Federația
Rusă pe teritoriul Republicii Moldova, face ca această moderare să fie inegală.
Lipsa de memorie instituțională de care dă dovadă statul moldovean contribuie
la slăbiciunea acestuia. În loc să construiască memoria statului, politicienii
moldoveni au preferat să exporte, la Moscova ori Bruxelles, certurile lor
politice. Complexitatea situației politice de la Chișinău se datorează și slăbiciunii
de care dau dovadă instituțiile statului moldovean. Tocmai aici vine mâna de
ajutor a Bucureștiului oficial: România va ajuta instituțional Republica
Moldova și nu anumiți politicieni moldoveni.
Sunt voci care au spus că statul moldovean va da, ori a dat, faliment. Nu
cred că se va întâmpla așa ceva. Statul moldovean va fi ajutat să
supraviețuiească. Construirea memoriei instituționale a statului, care are loc
în timpul Cabinetului Filip, vine să ne spună că se dorește întărirea
capacitățiilor de existență a statului moldovean și apropierea lui de valorile
Uniunii Europene.
Fabulistul Grigore Alexandrescu afirma că egalitatea nu e pentru căței.
Avea dreptate: trebuie să demonstrezi că ești egal printre egali. Construirea
memoriei instituționale a statului moldovean este un semn că există suficientă
voință politică pentru întărirea capacităților lui de existență și apropierea
de Uniunea Europeană. Un semn de maturizare. Tocmai acesta este motivul pentru care, în anul 2017, au loc două ședințe comune ale guvernelor României și Republicii Moldova. Un semn foarte clar că Bucureștiul oficial, reprezentat al Uniunii Europene, ajută Chișinăul să își asume interesele regionale proprii. Semn oferit și de decidenții moldoveni ai momentului că vremea balansărilor geopolitice a trecut și că peste Ucraina nu se poate sări.