ROMÂNIA CONSTRUIEȘTE MEMORIA INSTITUȚIONALĂ A STATULUI MOLDOVEAN

România ajută la consolidarea instituțiilor statale moldovenești. 

 

Contextul politic

Parlamentul European a respins tăierile bugetare cerute de Consiliul UE. Pentru a asigura stabilitatea economică și politică din țările vecine UE, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, alocările financiare au fost suplimentate cu 299 de milioane de euro. De aici.

În luna noiembrie, la Chișinău va avea loc ședința comună a Guvernelor din Republica Moldova și România. În luna martie, o reuniune similară a celor două Guverne s-a ținut la Piatra Neamț, iar în luna iulie, premierul român, Mihai Tudose, a fost în vizită la Chișinău. De asemenea, în perioada 11 – 12 octombrie, la București s-a desfășurat ședința comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economică Republica Moldova – România. La anunțarea acestui eveniment, ambasadorul moldovean acreditat la București a spus că, „în povida complexității situației politice de la Chișinău”, relațiile dintre cele două țări sunt foarte bune. De aici.

Banca Mondială este interesată în dezvoltarea relațiilor bilaterale cu Republica Moldova și este dispusă să ofere credite preferențiale cu cel mai mic procent de dobândă pentru realizarea proiectelor investiționale de importanță națională în diferite domenii. Pentru realizarea acestor proiecte Banca Mondială este disponibilă să ofere Chișinăului un credit de 25 de milioane dolari. De aici.

Exportul bătăliilor politice moldovenești   

Liderului PAS, Maia Sandu, a solicitat autorităților de la Bruxelles și București să înghețe acordarea sprijinului financiar către Republica Moldova. Liderii opoziției extra-parlamentare au motivat această cerere afirmând că schimbarea Codului Electoral nu a ținut cont de recomandările Comisiei de la Veneția, deci ar fi o măsură antidemocratică.  

Pe 4 octombrie, în plenul Parlamentului European, Republica Moldova a fost subiectul unor controversate dezbateri politice. Grupul politic al Partidului Popular European a depus un proiect de rezoluție în care s-a cerut înghețarea finanțării europene pentru Moldova ca urmare a schimbării sistemului electoral. Grupul socialiștilor europeni s-a opus acestei inițiative. Până la urmă Parlamentul European nu a vot nici o rezoluție referitoare la Republica Moldova.

Cearta dintre social-democrații și popularii din Parlamentul European a fost despre perspectivele statelor din Parteneriatul Estic. Criza catalonă a favorizat statele din Parteneriatul Estic: resursele financiare pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia, au fost suplimentate cu 299 de milioane de euro.

Felicitările lui Iohannis 

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat pe 20 septembrie 2017, că România va ajuta instituțional Republica Moldova și nu anumiți politicieni moldoveni. Șeful statului român l-a felicitat pe premierul moldovean Pavel Filip, afirmând că „moldovenii merită întreaga atenție a României și vă felicit domnule prim ministru fiindcă ați reușit în aceste vremuri complicate să conduceți Guvernul într-un fel care vă face cinste". De aici.

Declarația făcută de șeful statului român este răspunsul Cotroceniului la solicitările venite din partea liderilor opoziției extraparlamentare din Republica Moldova. E un fel de a spune că statul moldovean are dreptul să modifice, pe căi democratice, regulile lui de funcționare, inclusiv pe cele electorale.  

Schimbarea regulilor electorale trezește pasiuni politice oriunde. Recent, deputații italieni au schimbat Codul Electoral și au adoptat sistemul mixt de vot. O reformă electorală asemănătoare cu cea votată în Parlamentul de la Chișinău. Nemulțumit de această schimbare, populiștii lui Beppe Grillo au organizat proteste în Roma. Însă, nu am auzit ca această schimbare să stârnească dezbateri în Parlamentul European. Nimeni din PPE nu a declarat că noul Cod Electoral italian ar fi antidemocratic. 

Ajutorul instituțional oferit de România 

Oficialii moldoveni încearcă, de la o vreme, să administreze baletul geostrategic de la Chișinău. Pentru asta au suport și de la București. Dedesubturile ciocnirilor geopolitice dintre Statele Unite, Uniunea Europeană și Federația Rusă pe teritoriul Republicii Moldova, face ca această moderare să fie inegală. Lipsa de memorie instituțională de care dă dovadă statul moldovean contribuie la slăbiciunea acestuia. În loc să construiască memoria statului, politicienii moldoveni au preferat să exporte, la Moscova ori Bruxelles, certurile lor politice. Complexitatea situației politice de la Chișinău se datorează și slăbiciunii de care dau dovadă instituțiile statului moldovean. Tocmai aici vine mâna de ajutor a Bucureștiului oficial: România va ajuta instituțional Republica Moldova și nu anumiți politicieni moldoveni. 

Sunt voci care au spus că statul moldovean va da, ori a dat, faliment. Nu cred că se va întâmpla așa ceva. Statul moldovean va fi ajutat să supraviețuiească. Construirea memoriei instituționale a statului, care are loc în timpul Cabinetului Filip, vine să ne spună că se dorește întărirea capacitățiilor de existență a statului moldovean și apropierea lui de valorile Uniunii Europene. 

Fabulistul Grigore Alexandrescu afirma că egalitatea nu e pentru căței. Avea dreptate: trebuie să demonstrezi că ești egal printre egali. Construirea memoriei instituționale a statului moldovean este un semn că există suficientă voință politică pentru întărirea capacităților lui de existență și apropierea de Uniunea Europeană. Un semn de maturizare. Tocmai acesta este motivul pentru care, în anul 2017, au loc două ședințe comune ale guvernelor României și Republicii Moldova. Un semn foarte clar că Bucureștiul oficial, reprezentat al Uniunii Europene, ajută Chișinăul să își asume interesele regionale proprii. Semn oferit și de decidenții moldoveni ai momentului că vremea balansărilor geopolitice a trecut și că peste Ucraina nu se poate sări.  

CE SE VA DISCUTA LA ȘEDINȚA COMUNĂ A GUVERNELOR ROMÂNIEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA DE LA CHIȘINĂU

La mijlocul lunii iulie, aflat la Chișinău, premierul român Mihai Tudose a anunțat că a convenit cu omologul său din Republica Moldova, Pavel Filip, organizarea unei ședințe comune de Guvern, în această toamnă, la Chișinău. Mihai Tudose declara că, până la data organizării acestei întâlniri a celor două Cabinete de Miniștri, vor avea loc "întâlniri lunare la nivel de miniștri pentru a impulsiona proiectele comune". De asemenea, premierul Tudose afirma că, până la sfârșitul lunii iulie, miniștrii de interne ai celor două state, vor avea o întâlnire de lucru.   De aici.

Nu am cunoștință ca în luna august să fi avut loc o întânire comună a celor doi miniștrii de interne. A avut loc o întâlnire a șefului Poliției de Frontieră din Republica Moldova, Fredolin Lecari, cu omologul său român, Ioan Buda. Dar încă nu putem vorbi despre un punct de control comun la frontiera moldo-română. De aici.

Care vor fi însă subiectele care vor fi dezbătute în ședința comună a celor două guverne care va fi organizată la Chișinău?

În fața corpului diplomatic român președintele Iohannis a afirmat că „prioritatea permanentă a României, o reprezintă dezvoltarea parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”. De aici.

Declarația președintelui român vine să confirme faptul că temele mai vechi, de interconectare strategică, de consolidare a instituțiilor democratice și proiectele cu beneficii directe pentru cetățenii din Moldova, vor continua. Deci, nimic extraordinar pe agenda de lucru a celor două Guverne, subiectele sunt cunoscute. Și totuși, care să fie motivul real pentru care, la șase luni de la cea de a treia ședință comună a celor două guverne, desfășurată în martie 2017 la Piatra Neamț, a fost anunțată încă una? Ce s-a întâmplat în acest răstimp pentru ca, la Chișinău, să se desfășoare încă o reuniune comună a celor două Cabinete de Miniștrii?

Cred că răspunsul la această dilemă este legat de comportamentul de politică externă al Guvernului Filip. Ultimele acțiuni ale Cabinetului Filip, dar și ale Parlamentului moldovean, vin să arate factorilor decizionali de la Bruxelles, de la Moscova ori de la Washington că Republica Moldova este suverană în acțiunile ei. Declarația Parlamentului Republicii Moldova, din 21 iulie, prin care s-a cerut autorităților ruse retragerea trupelor militare pe care le are dislocate în regiunea transnistreană,  dincolo de a fi un gest de aducere aminte a rezoluției summit-ului OSCE de la Istanbul, a făcut parte din același complex de gesturi prin care statul moldovean își apără interesele de securitate. A-l declara indezirabil pe vicepremierul Federației Ruse este o măsură curajoasă care presupune un anumit grad de risc. Gesturile de suveranitate și independență făcute de autoritățile de la Chișinău au atins interesele Federației Ruse în regiune.

 

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, susține că acei care au influențat autoritățile moldovenești să ceară la ONU retragerea trupelor ruse din Transnistria, doresc să provoace un război în regiune. De aici.

Amintesc că, acțiunile Guvernului Filip au venit ca urmare a votului din 7 iulie 2017, atunci când Duma de Stat a Federației Ruse a hotărât păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană. Prezența trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, fără un acord suveran, este un atac la adresa suveranității ei. Desigur statul rus, poate respinge, la ONU, inițiativa moldavă, pentru asta ar trebui să ofere argumente plauzibile. Nu cred că aceste argumente, bazate pe norme internaționale, ar putea fi formulate.

Cred că, viitoarea ședință comună a celor două Guverne va avea loc înaintea desfășurării Adunării Generale a ONU. Până atunci, oficialii statului român vor găsi, suficiente motive pentru a sprijini inițiativa Republicii Moldova de la ONU. Nu pentru că ea ar fi îndreptată împotriva Federației Ruse, ci în baza respectului pentru dreptul internațional aflat în vigoare.

Și asta în ciuda faptului că anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă l-a torpilat, încercând să-l arunce în aer. 

Post Scriptum

La data publicării acestei note de blog, în spațiul public (atât românesc cât și moldovean) încă nu au apărut informații referitoare la data la care va fi organizată această ședință comună a celor două Guverne. Sper că, până atunci, va avea loc și o întâlnire a celor doi miniștrii de interne. Au despre ce discuta.
 

MAIA SANDU/ANDREI NĂSTASE NU AU FOST CREZUȚI LA BRUXELLES

Parlamentul European a aprobat marţi, 4 iulie, acordarea unui ajutor macro-financiar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, cu 575 de voturi pentru, 76 împotrivă şi 46 de abţineri. Europarlamentarii care au dezbătut acest subiect au condiţionat acordarea asistenţei financiare de implementarea reformelor şi de respectarea strictă a condiţiilor impuse. Autoritățile moldovene au convenit cu Bruxelles-ul un program de reforme ambiţios, care va viza, în principal, lupta împotriva corupţiei, independenţa justiţiei, o mai bună guvernare, inclusiv în domeniul financiar, bancar şi energetic, reforma administraţiei publice, precum şi aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. De aici.

Banii vor fi transferaţi Republicii Moldova în trei tranşe, în 2017 şi 2018. Prima tranşă ar urma să fie acordată Chișinăului la sfârşitul anului curent şi va reprezenta 20 de milioane de euro împrumut şi 10 milioane ajutor nerambursabil. Republica Moldova are nevoie de aceşti bani pentru a-şi finanţa cheltuielile curente, pentru stabilizarea economiei şi efectuarea reformelor. 

Grupul politic al PPE a încercat condiționarea acestei finanțări de renunțarea Chișinăului la anunțata reformă a sistemului electoral prin  introducerea sistemului uninominal. În cadrul dezbaterilor din plenul legislativului european au existat voci care au continuat să militeze pentru blocarea acestei finanțări. Înaintea votului din plen, europarlamentarul Monica Macovei a solicitat ca cele 100 de milioane de euro, să ajungă în Moldova doar dacă autoritățile de la Chișinău vor retrage proiectului de lege privind modificarea sistemului electoral. De aici.

Pe de altă parte, vicepreședinta grupului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Norica Nicolai a subliniat că Uniunea Europeană nu poate să impună unui stat un anumit sistem de vot și nu trebuie să condiționeze asistența macrofinanciară pentru Moldova de păstrarea actualului sistem electoral. „Chestiunile de oportunitate politică trebuie decise de parlamentele naționale prin consultarea tuturor partidelor politice”, a declarat Norica Nicolai. De aici.

Acordarea finanțării macro-economice pentru Republica Moldova a fost de la bun început un subiect extrem de politizat de către partidele din opoziția extra-parlamentară de la Chișinău. Maia Sandu și Andrei Năstase, lideri ai PAS și PPDA, au încercat să facă lobby pentru ca acești bani să nu fie acordați. Observ că nu au existat suficiente motive pentru ca ei să fie crezuți.

Explic. Analiza aritmeticii parlamentare, 575 de voturi pentru, 76 împotrivă şi 46 de abţineri, demonstrează că temerile alimentate de opoziția extraparlamentară nu și-au atins scopul și că declarațiile Maiei Sandu, de la ultimul summit al PPE, nu au fost crezute până la capăt. Amintesc că majoritatea în Parlamentul European este deținută de grupul politic al PPE și ALDE. Mulți dintre cei 575 de europarlamentari care au votat pentru acordarea acestei finanțări sunt membri ai acestei majorități. 

Decizia prin care Parlamentul Uniunii Europene acordă macro-finanțare Republicii Moldova reprezintă un semnal de încredere acordat guvernării de la Chișinău. Condiționările politice pe care le implică acest acord de finanțare nu țin, în mod explicit, de schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova. Așa cum a subliniat europarlamentarul Norica Niculai acest lucru este dreptul suveran al Parlamentului moldovean. Condiționalitățile prezente nu sunt noi, ele sunt cuprinse și în acordul semnat de Republica Moldova cu FMI. Ele țin de funcționarea efectivă a mecanismelor democrației. Relația pe care statul moldovean o are cu FMI este cea determinantă pentru întreaga construcție de parteneriat extern a Republicii Moldova. Probabil, vizita delegației PDM la Bruxelles a fost extrem de necesară pentru înțelegerea comportamentului trecut și viitor al guvernului Filip, guvern susținut de o majoritate parlamentară formată în jurul PDM.

Premierul moldovean, Pavel Filip, a mulțumit europarlamentarilor europeni și a declarat că la baza acordării acestei finanțări vor sta reformele, la care deja guvernarea s-a  angajat și le-a confirmat prin noul plan de acțiuni Parlament - Guvern. „Guvernul rămâne deplin angajat în procesul de reformare și de modernizare a statului și se va conduce în continuare după angajamentele convenite cu partenerii de dezvoltare. Asigur partenerii de dezvoltare de toată seriozitatea noastră în respectarea angajamentelor luate pentru obținerea tranşelor din această finanțare”, a scris Pavel Filip pe rețelele de socializare.

Cuplul Maia Sandu/Andrei Năstase se află la o primă mare înfrângere internațională. Repet, chiar dacă a fost prezent la summit-ul PPE, liderul PAS nu a reușit să convingă. Lipsa de credibilitate a comportamentului politic al celor doi ar putea să le joace festa. Dacă își doresc să ajungă în viitorul legislativ moldovean, cei doi ar trebui să înceapă să își construiască rețeaua politică internă, și să participe la dezbaterile privind reformele inițiate în statul moldovean, inclusiv reforma sistemului electoral.

Dacă acest lucru nu se va întâmpla există marea probabilitate ca, în urma alegerilor parlamentare din 2018, care vor fi petrecute în baza noului sistem de vot mixt, cele două formațiuni politice să nu fie prezente în lista viitoarelor partidele parlamentare. 

FOTO - Internet