vineri, 29 mai 2015

ALEGERILE, ZINA CARABINA ȘI TEORIA HAOSULUI



Zilele trecute, Centrul de Invesitații Sociologice și Marketing CBS-AXA ne-a spus că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri locale, candidatul Partidului Liberal și cel al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, la funcția de primar al capitalei ar obține cele mai multe voturi. Potrivit cercetării sociologice, actualul primar al Chișinăului, domnul Dorin Chirtoacă, se bucură de cea mai mare încredere din partea locuitorilor capitalei, domnia sa fiind plasat pe prima poziție, cu 33,7% din preferințele electorilor, pe locul doi s-ar afla doamna Zinaida Grecianîi, cu 24,5% din sufragii. 

Sunt înclinat să dau crezare acestor fotografii al momentului și sunt relativ convins că metodele folosite de sociologi au scopul de a analiza procesele și stările sociale din Republica Moldova pentru ca acțiunile decidenților, fie ei politici ori nu, să fie dezirabile. De asta, sunt sigur că rezultatele sondajelor de opinie care sunt făcute cunoscute publicului larg în ajun de alegeri au un scop bine definit.

Un vechi manual de propagandă explică negru pe alb de ce este de dorit ca rezultatele unui sondaj de opinie să fie difuzate publicului larg în timpul unei campanii electorale. Este vorba de modificarea comportamentului electoral prin publicarea ratingului candidaților electorali - metoda de constatare a faptelor. Psihologia socială cunoaște că publicarea rezultatelor unei cercetării sociologice poate influența opinia publică. Un număr cuprins între 10% - 25% dintre alegătorii vor vota ghidați de ratingul dat candidaților electorali de către sondajele de opinie. Alegătorii își doresc să voteze pentru un candidat puternic, un candidat care se află în topul preferințelor electorale, foarte puțini vor acorda votul lor pentru un candidat mai slab. De asta, prin anunțarea, în ajunul alegerilor ori în timpul campaniei electorale a ratingului unui candidat electoral care este plasat cât mai sus în preferința publicului, se asigură acestuia un număr mai mare de 10 % din numărul de voturi exprimate. 

Iulian Fota, ex-consilierul președintelui Băsescu pentru probleme de securitate, declara că, reluarea temei unioniste la Chișinău este în acest moment cel puțin ciudată. Grupul Acțiunea 2012 s-a transformat într-un actor politic.  Domnul Fota are parțial dreptate - grupul Acțiunea 2012 este un actor politic care a ales în mod conștient momentul său de glorie – alegerile locale din Republica Moldova. 

Acțiunile executate de către acest grup vin să-i mobilizeze pe adepții unirii Basarabiei cu România și face aproape sigură prezența domniilor lor la vot. În același timp aceste acțiuni trezesc spaime în rândul locuitorilor Chișinăului care vorbesc limba rusă, iar aceștia se vor prezenta la urne pentru a alege reprezentantul socialiștilor. Momentul este bine ales, domnule Fota, folosirea  entuziasmului moldovenilor pentru reunificare are doi beneficiari - candidații electorali Dorin Chirtoacă și Zinaida Greceanâi.

Realitatea dată de rezultatele alegerilor parlamentare din noiembrie 2014 ne arată că Republica Moldova se află pe falia ciocnirilor geopolitice din vecinătatea Uniunii Europene.  De aici până la presupunerea comentatorilor politici moldoveni că bătălia pentru fotoliul primăriei din Chișinău va fi una geopolitică a fost doar un singur pas. Exact asta își dorește domnul Chirtoacă – transformarea concurenței politicilor administrative locale într-o bătălie politică a marilor strategii integraționiste. Directorul executiv al Centrului de resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf, afirma că votul din turul doi al alegerilor locale va fi unul geopolitic. „O bună parte din electoratul de dreapta, deşi puternic dezamăgită de prestaţia domnlui Chirtoacă în calitate de primar, îl va vota încă o dată doar pentru ca să nu câştige candidatul socialiştilor. Pe asta și contează Partidul Liberal”, a spus domnul Ostaf.


Participarea la mitingurile pro-unioniste este una firească. Este dreptul cetățenilor moldoveni în a cere unire. Este dreptul lor de a se autoidentifica ca etnici români. Doar că, datele statistice ale recensamantului populatiei din anul 2004  spun că, din totalul de 712.218 de locuitori ai Chișinăului, 481.626 de locuitori se autoidentifică ca fiind etnici moldoveni, alături de ei conviețuiesc 185.013 de ucraineni, ruși, bulgari, găgăuzi. Un număr de 45.579 de locuitori s-au identificat ca fiind de alte naționalități. Așadar presupunerea că în municipiul Chișinău există 200 de mii de vorbitori de limbă rusă este una validă. Plasarea acestora pe baricade, așa cum doresc liderii liberalilor moldoveni,  poate transforma Chișinăul într-un butoi cu pulbere. Analistul politic moldovean, Nicolae Chirtoacă, afirma recent că în urma unui asemenea scenariu, puterea în stat ar putea fi preluată de forțe ostile Republicii Moldova. „Începutul acestui secol este marcat de revoluţii colorate. Organizatorii protestelor trebuie să tragă învăţăminte, în urma astfel de revoluţii întotdeauna există o forţă care va prelua puterea. În Chișinău riscurile sunt enorme. Organizatorii protestelor nu au demonstrat că sunt o forţă care pot garanta că puterea va ajunge pe mâini bune, nu și-au pus întrebarea ce va fi mai departe”, a declarat Nicolae Chirtoacă. 

Radicala soluție propusă – unirea, se poate transforma într-o bombă cu ceas, nota în Ziarul de Iași, Radu Popescu. „Poate sună romantic și spectaculos să ceri resetarea bruscă și necondiționată a actualei clase politice din Republica Moldova, fără a proiecta nici cel mai mic plan de reconstrucție în loc, după care să oferi soluția magică a Unirii peste noapte cu România. Însă, într-o societate teribil de polarizată de ani de zile, tocmai această scânteie grăbită, poate fi factorul declanșator de emoții, exact ceea ce își doresc și au nevoie cel mai mult separatiștii pentru a crea un haos și mai mare”, afirma domnul Popescu. 

Dar nu e vorba doar de separatiști ori de socialiștii domnului Dodon. Apariția în Chișinău a unei realități în care conflictele interetnice și luptele de pe baricadele ideologice să fie la ordinea zilei este scenariul dorit de echipa de campaniei a domnului Chirtoacă. Doar haosul controlat îl poate aduce pe acesta mai aproape de fotoliul de primar. Acesta e motivul pentru care liberalii au apelat la cele mai profunde sentimente ale moldovenilor – dorința lor de a reveni la patria mamă. Asocierea cu ratingul dat de cercetările sociologice vine să îl transforme pe domnul Chirtoacă într-un salvator al municipiului, un om care poate fi purtat în brațe de mulțime, așa cum s-a întâmplat pe 16 mai.

Nimeni nu ne spune ce se va întâmpla dacă printre numeroșii participanți la demonstații se vor infiltra persoane care vor avea ca principal scop transformarea unui miting pașnic într-unul violent. Cine va purta răspunderea pentru asta? Domnul Chirtoacă ori domnul Boțan? Domnul Ghimpu ori domnul Dodon? Nu cumva, în ochii opiniei publice va fi făcut vinovat domnul Gaburici și domnul Oleg Bălan?
Ori poate agenda ascunsă a acestor mitinguri este cu totul alta? Haosul controlat fiind necesar pentru declanșarea in extremis a alegerilor parlamentare anticipate ?