luni, 24 iulie 2017

MIHAI TUDOSE LA CHIȘINĂU – O NOUĂ ABORDARE A ROMÂNIEI FAȚĂ DE REPUBLICA MOLDOVA



La sfârșitul săptămânii trecute, în capitala Republicii Moldova au avut loc manifestații pro și contra trecerii la sistemul electoral mixt. Într-un larg consens parlamentar, 74 de deputați moldoveni au votat trecerea la sistemul de vot mixt prin care 50 de deputați ar urma să fie aleși pe liste de partid, iar 51, direct de către cetățeni, în circumscripții uninominale. La definitivarea proiectului de lege au fost luate în considerare recomandările tehnico-juridice ale Comisiei de la Veneția. De aici.


Partidul Popular European (care deține principalele pârghii de putere în Uniunea Europeană) a criticat schimbarea sistemului electoral din Moldova, condamnând ignorarea recomandărilor politice ale Comisiei de la Veneția și a cerut Comisiei Europene să oprească orice finanțare și să reevalueze Acordul de asociere UE-Republica Moldova. De aici.


Prezent într-o vizită de lucru în Republica Moldova, premierul României, Mihai Tudose a comentat schimbarea sistemului de vot între Prut și Nistru afirmând că “nu este nimic ieșit din comun”: "Schimbarea acestui sistem este un drept al parlamentului. Este schimbarea unui sistem democratic cu alt sistem democratic. Nu este nimic ieșit din comun. Ceea ce este ieșit din comun este distorsionarea realității, de cei care au ajuns cu mesajul la Bruxelles întors complet. România și-a modificat și ea sistemul de alegeri de câteva ori, cu acel vot uninominal. Lucrurile s-au liniștit când s-au convins că ceea ce am făcut nu a ieșit din zona democratică".De aici.


La rândul său, premierul moldovean Pavel Filip a declarat că declarațiile de la Bruxelles "au fost făcute de către o familie politică, dar nu de către oficialii Uniunii Europene. Cu părere de rău s-a reușit a fi exportată această polemică politică dintre formațiunile politice de la Chișinău pe platforma UE", a declarat Filip la conferința de presă susținută împreună cu premierul român, Mihai Tudose. 


Imediat după declarațiile făcute de premierul României, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a scris pe rețelele de socializare că “regretă” declarațiile primului ministru Tudose și a susținut că prin acest anunț, șeful Guvernului de la București a „încurajat public adoptarea unui sistem electoral care va favoriza forțele pro-Kremlin la următoarele alegeri”. Maia Sandu a solicitat ca autoritățile române „să fie mai atente” la evenimentele din Republica Moldova. De aici.


Sunt convins că autoritățile române sunt foarte atente la tot ce mișcă  între Prut și Nistru, dar și peste. România este la frontiera Uniunii Europene, deci are tot dreptul să se informeze/să știe ce se întâmplă în vecinătatea ei. La Victoria și Cotroceni (dar și la alte instituții) se cunoaște, în detaliu, mai toate dedesubturile fenomenului politic moldovenesc. Doamna Maia Sandu ar trebui să cunoască că, mesajele transmise de premierul României în cadrul unei vizite peste hotare sunt coordonate cu Ministerul de Externe. Nici un premier nu face declarații după ureche. 


Amintesc doamnei Sandu (dar și altora la fel de vocali ) că, la sfârșitul lunii noiembrie 2016, în urma ședinței Consiliului Suprem de Apărare al Țării, (echivalentul Consiliului Suprem de Securitate din Republica Moldova), sub coordonarea Administrației Prezidențiale a României, a fost creat un grup de lucru interinstituțional care a elaborat planul de acțiune pe termen mediu și lung referitor la relația României cu Republica Moldova. Așa că, autoritățile române sunt atente la ultimele evoluții de la Chișinău. În 2016, după ședința CSAT-ului, președintele României, a spus că „obiectivul strategic al României este integrarea europeană a Republicii Moldova”. "Obiectivul nostru strategic, așa cum este reflectat în acest plan pe care l-am aprobat astăzi, este integrarea europeană a Republicii Moldova, adică susținerea orientării clare, ireversibile a Republicii Moldova spre UE și a conectării proeuropene a Chișinăului cu instituții puternice, cu o democrație solidă, proces în care România poate și trebuie să joace rolul principal", a declarat președintele Iohannis, la Palatul Cotroceni, după ședința CSAT.  


Planul aprobat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu a fost încă făcut public. Este dreptul autorităților române de a proceda în așa mod, Moldova fiind un subiect de confruntare geopolitică. Observ că acțiunile statului român vin să conecteze Chișinăul de București și de acolo, la Europa. Până la şedinţa comună a celor două Cabinete de Miniștrii, anunţată a se produce în toamna lui 2017 la Chişinău, vor avea loc întâlniri periodice, o dată pe lună sau la trei luni, în format de comitete interministeriale care vor analiza stadiul de implementare a proiectelor bilaterale de interconexiune energetică. 


S-ar pare că, la ședința CSAT din noiembrie 2016, s-a stabilit ca relația România - Republica Moldova să funcționeze pe principiul mai puține vorbe și mai multe fapte. Numirea ambasadorului Daniel Ioniță face parte din acest pargmatism politic.


Noua viziune a Bucureștiului față de Chișinău este criticată de adepții unei implicări mai vocale a României în politicile interne ale Republicii Moldova. Liderul PLDM, Viorel Cibotaru sugera că premierul României ar fi trebuit să se întâlnească cu formațiunile politice moldovenești din opoziție și se arăta mirat de faptul că primul ministru Tudose nu a făcut asta. 


România nu se amestecă în politica internă a altui stat. Nici măcar a Republicii Moldova, cel de al doilea stat românesc. Utilitatea practică a acestei noi abordări, ține de construirea cordonului ombilical care va lega Moldova de România și de Uniunea Europeană: interconexiunile energetice. Până la sfârșitul anului 2018, anul Centenarului Marii Uniri, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău va fi construit. De asemenea, va începe și interconectarea Moldovei la rețeaua de electricitate a României. Iată adevăratele pârghii de putere pe care le va deține România în Republica Moldova. 


Comentatori politici de la București afirmă că noul sistem electoral al Republicii Moldova ar aduce la putere Partidul Socialiștilor. De aici.


Nu cred acestei aserțiuni. Nu cred nici vocilor care afirmă că statul român ar trebui să se manifeste mai ferm în politicul moldav. Un amestec vocal al României în viața politică din Republica Moldova ar fi un argument în plus pentru o ingerință și mai profundă a Federației Ruse la Chișinău. Noile pârghii de putere ale României își vor dovedi eficacitatea în 2018, atunci când simpatizanții socialiștilor vor înțelege că lumina nu mai vine de la răsărit.