luni, 9 octombrie 2017

UNIREA ȘI VIITOAREA ȘEDINȚĂ COMUNĂ A GUVERNELOR ROMÂNIEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA



Aflat în Republica Moldova, unde a lansat platforma politică a Partidului Unității Naționale, al cărui președinte de onoare este, Traian Băsescu a declarat că, unionismul trebuie să devină o forţă politică în Parlamentul de la Chişinău”. Potrivit lui, toate forţele unioniste ar trebui să se unească pentru a susţine, la următoarele alegeri parlamentare moldovenești, Partidul Unităţii Naţionale. Fostul președinte al statului român spune că „obiectivul unirii nu este unul pentru mâine, dar existența unui partid care să explice avantajele unirii României cu Republica Moldova este necesară”. De aici.


Apariția unui viitor bloc electoral unionist a fost anticipată. Pe 20 august 2017, la București, a fost organizată o conferință cu denumirea ”Centenarul Marii Uniri și Basarabia”. Manifestarea a lansat Alianța pentru Centenar și a propus un plan de acțiuni pentru organizațiile neguvernamentale unioniste.  De aici.


Politician pur sânge, Băsescu cunoaște că a trecut pragul electoral al parlamentarelor românești, la limită, cu ajutorul voturilor venite din partea cetățenilor români cu domiciliul în Republica Moldova. Numele lui a emoționat și mobilizat o parte importantă din electoratul moldovean iar asta l-a făcut să se lanseze și în politica moldovenească. 


Pare că, la o sută de ani de la Marea Unire din 1918,  politicienii români încep să făcă pași pentru Re-Unire. Președintele Iohannis, la rândul lui, a înființat, în 2016, o comisie prezidențială specială pentru a desemna proiectul de țară al României, iar problematica Republicii Moldova a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Doar că, după mai bine de un an, proiectul se află încă în faza de "draft" - nimeni nu poate spune nimic concret despre el.



2018 nu este numai anul Centenarului. Este un an preelectoral în România și anul alegerilor parlamentare dintre Prut și Nistru, de asta Centenarul Unirii capătă și importanță electorală. E firesc ca beneficiarii români ai voturilor din Republica Moldova să pedaleze pe sentimentul național-patriotic basarabean.   


Reversul medaliei este la fel de firesc. În campania pentru alegerile prezidențiale moldovenești, candidatul socialist, Igor Dodon declara că planul Re-Unirii, există și că, socialiștii și patrioții moldoveni  "nu trebuie să permită acest lucru!" Se știe că președintele moldovean joacă cartea statalității moldovenești și a apropierii de Federația Rusă. Apropiere care, dacă s-ar face, ar deschide Cutia Pandorei. Una a federalizării statului moldovean. În octombrie 2016, Igor Dodon, declara pentru ziarul Izvestia că intenționează să creeze o federație în Republica Moldova și astfel să reglementeze dosarul transnistrean. De aici.


Posibila deschidere a dosarului federalizării, înseamnă un potenţial conflict sau instabilitate într-un stat în care există sute de mii de cetăţeni români şi face posibilă formalizarea unor alte relaţii ale noului stat reîntregit cu Moscova, adică aducerea Federaţiei Ruse la frontierele României. Miza pentru Bucureşti este statutul frontierei euroatlantice şi, concomitent, al frontierei sale naţionale. Din această perspectivă, Moldova devine principala provocare de securitate a României pe termen scurt şi mediu.  Implicarea lui Băsescu în politica din Republica Moldova trebuie citită în această cheie, a unei reacții pro-active de securitate. 


Președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, a anunțat recent că, după alegerile parlamentare din 2018, viitorii deputați ai PDM vor face alianță postelectorală doar cu partide de dreapta. Liderul democraților moldoveni a subliniat că o decizie în acest sens va fi luată la Consiliul Politic al PDM. Plahotniuc a lansat un îndemn către liderii partidelor pro-europene de a nu face declarații pripite și categorice în privința unei alianțe postelectorale cu PDM. „PDM nu va lupta împotriva partidelor de dreapta nici în campania electorală, nici înainte. Cei de pe dreapta nu sunt adversarii noștri”, a declarat Vlad Plahotniuc. De aici.


La rândul său, președintele de onoare al Partidului Unității Naționale, Traian Băsescu, a spus că nu poate exclude o largă alianță post-electorală din care să facă parte și Partidul Democrat din Moldova. Băsescu spune că nu există o incompatibilitate politică între unioniști și proeuropeni. De aici.


Eventuala participare a lui Băsescu în fruntea unei formațiuni politice moldovenești ori a unui bloc electoral depinde de clarificarea deplină a statutului cetățeniei moldovenești, pe care o deține cetățeanul român Traian Băsescu. Nu cred că o hotârâre judecătorească în acest proces de judecată să fie luată prea curând. Surse din instituția prezidențială moldoveană, dar și altele, mai independente, confirmă că președintele Dodon a avut suficient suport juridic pentru a anula decretul prin care i s-a oferit cetățenia moldoveană lui Traian Băsescu. Nimeni însă nu l-a împiedicat pe fostul șef al statului român să fie elementul central al lansării PUN în Soroca și Ialoveni. Presupun că nici la alte apariții pre-electorale nu va fi deranjat.


Traian Băsescu promite moldovenilor Unirea. Social-democrații români, parteneri ai Partidului Democrat din Moldova, prin metri cubi de gaz și megawați de energie electrică, aduc România mai aproape. Dacă vor să-i facă concurență lui Băsescu, social democrații români ar trebui să fie cât mai prezenți între Prut și Nistru. Apropo, în iulie 2017, cu ocazia vizitei sale la Chișinău, premierul României, Mihai Tudose vorbea despre o ședință comună a celor două guverne la Chișinău. Își mai aduce cineva aminte de această promisiune?