UNIREA ȘI VIITOAREA ȘEDINȚĂ COMUNĂ A GUVERNELOR ROMÂNIEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA

Aflat în Republica Moldova, unde a lansat platforma politică a Partidului Unității Naționale, al cărui președinte de onoare este, Traian Băsescu a declarat că, “unionismul trebuie să devină o forţă politică în Parlamentul de la Chişinău”. Potrivit lui, toate forţele unioniste ar trebui să se unească pentru a susţine, la următoarele alegeri parlamentare moldovenești, Partidul Unităţii Naţionale. Fostul președinte al statului român spune că „obiectivul unirii nu este unul pentru mâine, dar existența unui partid care să explice avantajele unirii României cu Republica Moldova este necesară”. De aici.

Apariția unui viitor bloc electoral unionist a fost anticipată. Pe 20 august 2017, la București, a fost organizată o conferință cu denumirea ”Centenarul Marii Uniri și Basarabia”. Manifestarea a lansat Alianța pentru Centenar și a propus un plan de acțiuni pentru organizațiile neguvernamentale unioniste.  De aici.

Politician pur sânge, Băsescu cunoaște că a trecut pragul electoral al parlamentarelor românești, la limită, cu ajutorul voturilor venite din partea cetățenilor români cu domiciliul în Republica Moldova. Numele lui a emoționat și mobilizat o parte importantă din electoratul moldovean iar asta l-a făcut să se lanseze și în politica moldovenească. 

Pare că, la o sută de ani de la Marea Unire din 1918,  politicienii români încep să făcă pași pentru Re-Unire. Președintele Iohannis, la rândul lui, a înființat, în 2016, o comisie prezidențială specială pentru a desemna proiectul de țară al României, iar problematica Republicii Moldova a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Doar că, după mai bine de un an, proiectul se află încă în faza de "draft" - nimeni nu poate spune nimic concret despre el.

2018 nu este numai anul Centenarului. Este un an preelectoral în România și anul alegerilor parlamentare dintre Prut și Nistru, de asta Centenarul Unirii capătă și importanță electorală. E firesc ca beneficiarii români ai voturilor din Republica Moldova să pedaleze pe sentimentul național-patriotic basarabean.   

Reversul medaliei este la fel de firesc. În campania pentru alegerile prezidențiale moldovenești, candidatul socialist, Igor Dodon declara că planul Re-Unirii, există și că, socialiștii și patrioții moldoveni  "nu trebuie să permită acest lucru!" Se știe că președintele moldovean joacă cartea statalității moldovenești și a apropierii de Federația Rusă. Apropiere care, dacă s-ar face, ar deschide Cutia Pandorei. Una a federalizării statului moldovean. În octombrie 2016, Igor Dodon, declara pentru ziarul Izvestia că intenționează să creeze o federație în Republica Moldova și astfel să reglementeze dosarul transnistrean. De aici.

Posibila deschidere a dosarului federalizării, înseamnă un potenţial conflict sau instabilitate într-un stat în care există sute de mii de cetăţeni români şi face posibilă formalizarea unor alte relaţii ale noului stat reîntregit cu Moscova, adică aducerea Federaţiei Ruse la frontierele României. Miza pentru Bucureşti este statutul frontierei euroatlantice şi, concomitent, al frontierei sale naţionale. Din această perspectivă, Moldova devine principala provocare de securitate a României pe termen scurt şi mediu.  Implicarea lui Băsescu în politica din Republica Moldova trebuie citită în această cheie, a unei reacții pro-active de securitate. 

Președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, a anunțat recent că, după alegerile parlamentare din 2018, viitorii deputați ai PDM vor face alianță postelectorală doar cu partide de dreapta. Liderul democraților moldoveni a subliniat că o decizie în acest sens va fi luată la Consiliul Politic al PDM. Plahotniuc a lansat un îndemn către liderii partidelor pro-europene de a nu face declarații pripite și categorice în privința unei alianțe postelectorale cu PDM. „PDM nu va lupta împotriva partidelor de dreapta nici în campania electorală, nici înainte. Cei de pe dreapta nu sunt adversarii noștri”, a declarat Vlad Plahotniuc. De aici.

La rândul său, președintele de onoare al Partidului Unității Naționale, Traian Băsescu, a spus că nu poate exclude o largă alianță post-electorală din care să facă parte și Partidul Democrat din Moldova. Băsescu spune că nu există o incompatibilitate politică între unioniști și proeuropeni. De aici.

Eventuala participare a lui Băsescu în fruntea unei formațiuni politice moldovenești ori a unui bloc electoral depinde de clarificarea deplină a statutului cetățeniei moldovenești, pe care o deține cetățeanul român Traian Băsescu. Nu cred că o hotârâre judecătorească în acest proces de judecată să fie luată prea curând. Surse din instituția prezidențială moldoveană, dar și altele, mai independente, confirmă că președintele Dodon a avut suficient suport juridic pentru a anula decretul prin care i s-a oferit cetățenia moldoveană lui Traian Băsescu. Nimeni însă nu l-a împiedicat pe fostul șef al statului român să fie elementul central al lansării PUN în Soroca și Ialoveni. Presupun că nici la alte apariții pre-electorale nu va fi deranjat.

Traian Băsescu promite moldovenilor Unirea. Social-democrații români, parteneri ai Partidului Democrat din Moldova, prin metri cubi de gaz și megawați de energie electrică, aduc România mai aproape. Dacă vor să-i facă concurență lui Băsescu, social democrații români ar trebui să fie cât mai prezenți între Prut și Nistru. Apropo, în iulie 2017, cu ocazia vizitei sale la Chișinău, premierul României, Mihai Tudose vorbea despre o ședință comună a celor două guverne la Chișinău. Își mai aduce cineva aminte de această promisiune?

BĂTRÂNCEA ȘI PROIECTUL UNIRII

Zilele trecute, la ședința Parlamentului Republicii Moldova, un deputat socialist a rupt harta României Mari. A fost forma de protest a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova față de ordinul ministrului educației de la Chișinău, Corina Fusu, de distribuire gratuită a unei donații de material didactic pentru obiectul istorie – harta  tematică „Organizarea administrativă a Regatului României în anul 1930”. Inițiativa doamnei Fusu a indignat deputații socialiști și comuniști din legislativul moldovean care au calificat ordinul ministrului drept o tentativă de destabilizare a situației între Prut și Nistru. ''Ministrul educației a emis un ordin ca în toate școlile din Moldova să fie repartizată harta României Mari și drapelul României. Suntem indignați că elevii sunt supuși pericolului românizării forțate. Nu trebuie să permitem promovarea ideilor unioniste'', a declarat deputatul socialist Vlad Bătrâncea. Apoi, în mod demonstrativ, a rupt harta. Replica liderului liberal Mihai Ghimpu nu s-a lăsat așteptată - ''Să tot rupeți Harta, oricum Unirea se va produce. Vreți voi sau nu, asta este Istoria''. 

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a ripostat și a spus că, formațiunea politică pe care o conduce, imediat după sărbătorile de iarnă, va demara o campanie “împotriva unioniștilor”. ”România și Republica Moldova sunt două state distincte și independente – așa vor rămâne”, a spus Dodon. Domnia sa a subliniat că orice campanie de promovare a unionismului este echivalentă cu tentativa de distrugere a statului moldovean. „Copiii moldovenilor sunt impuși să învețe limba română, istoria românilor, sunt aduși în Parlament să voteze simbolic Unirea, sunt impuși să stea la lecții lângă harta României Mari. Li se spune că „Basarabia e pământ românesc”, și că Republica Moldova e stat artificial și falimentat. Această crimă împotriva identității și statalității moldovenești trebuie oprită”, a adăugat președintele PSRM.

Da, istoria nu poate fi negată – pe vremuri, Basarabia a fost pământ românesc. De aici și prezența în Barometrul de Opinie Publică a procentului de 21 la sută dintre participanții la acest sondaj care ar vota, la un referendum, pentru unirea cu România. Cele declarate de liderul socialiștilor se întâmplă. În școlile dintre Prut și Nistru se învață limba română, se predă istoria românilor și, uneori, copiii votează simbolic unirea. Toate acestea, din punctul de vedere al socialiștilor, partid care militează pentru întărirea statalității moldovenești, reprezintă atentate la identitatea Republicii Moldova. Gestul deputatului Bătrâncea a fost îndreptat și împotriva acestor realități.

Pentru unioniștii basarabeni, simbolica rupere a hărții României Mari a avut impact. Presa de la București însă, nu a atras mare atenție acestui gest. Nici nu ar fi avut de ce. Este mai mult o problemă internă a statului moldovean. A spus-o, la o emisiune de televiziune, ambasadorul României în Republica Moldova, domnul Marius Lazurcă -  cele întâmplate în Parlamentul moldovean vizează politica internă a Republicii Moldova. „Un politician a ţinut să distrugă un obiect cu uz didactic. Asemenea obiecte de uz didactic care pot sau nu avea o conotaţie politică există foarte multe. De pildă când se predă istoria URSS se face uz de harta URSS. Nu te poţi supăra pe creioane”, a spus domnia sa. 

Reacția domnului Bătrâncea a fost una politică. Presupun că la fel ar fi procedat și deputații din Parlamentul României dacă în școlile cu predare în limba maghiară din județul Covasna s-ar fi distribuit hărțile Ungariei mari. E vorba de patriotism. Gestul domnului Bătrâncea a demonstrat că ține la statul Republica Moldova. Nu la România. Domnia sa nu s-a născut în România. Deputatul român care probabil ar fi rupt harta Ungariei mari ar fi demonstrat că ține la România. Că s-a născut acolo.

Datele prezente în Barometrul de Opinie Publică atestă o creștere a  aderenței cetățenilor moldoveni la ideea unirii. Procentul de 21 la sută în favoarea unirii este ridicat. Reacția liderului socialiștilor moldoveni, domnul Dodon, care a spus că imediat după sărbătorile de iarnă va începe o campanie împotriva unionismului este, probabil, una corectă din punct de vedere strict politic. Opțiunea pro-unire înseamnă totuși dispariția statului moldovean, iar cifra, atenție, depășește orice opțiune electorală acordată formațiunilor politice moldovene.  

 Să privim opțiunea unirii și din cealaltă perspectivă. Potrivit sondajului BOP, 53 la sută din cei chestionați s-ar pronunța împotriva unirii dintre România și Republica Moldova. Mai mult decât atât – marea majoritate a participanților la sondaj au declarat că au încredere mare în ceea ce văd la posturile rusești de televiziune. Iar Vladimir Putin este politicianul în care moldovenii au cea mai mare încredere, liderul de la Kremlin depășind detașat politicienii din alte state - 64% dintre moldoveni cred în Putin. Probabil de asta în cadrul unui referendum pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, 42 la sută dintre participanții la sondaj ar vota pro. Pro-europeni rămân doar 39 % dintre moldoveni.

Au oare de ce se teme stataliștii moldoveni?

Simbolicul gest al domnului Bătrâncea vine în contextul în care la Chișinău organizațiile neguvernamentale unioniste au invocat de mai multe ori unirea cu România ca o soluție la situația dificilă cu care se confruntă în prezent statul moldovean. Este pregătit Bucureștiul oficial pentru dezvoltarea unui asemenea scenariu ori poate, campania pro-unire este doar o strategie electorală lansată înaintea alegerilor parlamentare românești, în 2016,  de domnul Băsescu și Partidul Mișcarea Populară?  

Dacă ideea de Unire chiar interesează Palatul Victoria ori Cotroceni, ar fi bine să existe un proiect solid. Doar cu vorbe și cu poduri de flori nu se realizează nimic. E nevoie de investiții uriașe, de campanii de comunicare, de export inteligent de valori și de bune practici europene. Plus la toate, e nevoie de convingerea minorităților rusofone existente între Prut și Nistru că, în calitate de cetățeni români (deci cetățeni UE), ar avea un viitor mai bun. Dar mai întâi de toate, noi românii, oriunde ne-am afla, trebuie să facem din România o țară de succes, cu o economie competitivă, cu instituții funcționale, cu infrastructură modernă, și cu o democrație solidă. Dacă este cu adevărat serios, Bucureștiul oficial trebuie să înțeleagă că Proiectul Unirii este, de fapt, Proiectul România.

Altfel, ca de fiecare dată, unirea e doar un proiect electoral frumos ambalat.  

                                  

.