UNIREA ȘI VIITOAREA ȘEDINȚĂ COMUNĂ A GUVERNELOR ROMÂNIEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA

Aflat în Republica Moldova, unde a lansat platforma politică a Partidului Unității Naționale, al cărui președinte de onoare este, Traian Băsescu a declarat că, “unionismul trebuie să devină o forţă politică în Parlamentul de la Chişinău”. Potrivit lui, toate forţele unioniste ar trebui să se unească pentru a susţine, la următoarele alegeri parlamentare moldovenești, Partidul Unităţii Naţionale. Fostul președinte al statului român spune că „obiectivul unirii nu este unul pentru mâine, dar existența unui partid care să explice avantajele unirii României cu Republica Moldova este necesară”. De aici.

Apariția unui viitor bloc electoral unionist a fost anticipată. Pe 20 august 2017, la București, a fost organizată o conferință cu denumirea ”Centenarul Marii Uniri și Basarabia”. Manifestarea a lansat Alianța pentru Centenar și a propus un plan de acțiuni pentru organizațiile neguvernamentale unioniste.  De aici.

Politician pur sânge, Băsescu cunoaște că a trecut pragul electoral al parlamentarelor românești, la limită, cu ajutorul voturilor venite din partea cetățenilor români cu domiciliul în Republica Moldova. Numele lui a emoționat și mobilizat o parte importantă din electoratul moldovean iar asta l-a făcut să se lanseze și în politica moldovenească. 

Pare că, la o sută de ani de la Marea Unire din 1918,  politicienii români încep să făcă pași pentru Re-Unire. Președintele Iohannis, la rândul lui, a înființat, în 2016, o comisie prezidențială specială pentru a desemna proiectul de țară al României, iar problematica Republicii Moldova a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Doar că, după mai bine de un an, proiectul se află încă în faza de "draft" - nimeni nu poate spune nimic concret despre el.

2018 nu este numai anul Centenarului. Este un an preelectoral în România și anul alegerilor parlamentare dintre Prut și Nistru, de asta Centenarul Unirii capătă și importanță electorală. E firesc ca beneficiarii români ai voturilor din Republica Moldova să pedaleze pe sentimentul național-patriotic basarabean.   

Reversul medaliei este la fel de firesc. În campania pentru alegerile prezidențiale moldovenești, candidatul socialist, Igor Dodon declara că planul Re-Unirii, există și că, socialiștii și patrioții moldoveni  "nu trebuie să permită acest lucru!" Se știe că președintele moldovean joacă cartea statalității moldovenești și a apropierii de Federația Rusă. Apropiere care, dacă s-ar face, ar deschide Cutia Pandorei. Una a federalizării statului moldovean. În octombrie 2016, Igor Dodon, declara pentru ziarul Izvestia că intenționează să creeze o federație în Republica Moldova și astfel să reglementeze dosarul transnistrean. De aici.

Posibila deschidere a dosarului federalizării, înseamnă un potenţial conflict sau instabilitate într-un stat în care există sute de mii de cetăţeni români şi face posibilă formalizarea unor alte relaţii ale noului stat reîntregit cu Moscova, adică aducerea Federaţiei Ruse la frontierele României. Miza pentru Bucureşti este statutul frontierei euroatlantice şi, concomitent, al frontierei sale naţionale. Din această perspectivă, Moldova devine principala provocare de securitate a României pe termen scurt şi mediu.  Implicarea lui Băsescu în politica din Republica Moldova trebuie citită în această cheie, a unei reacții pro-active de securitate. 

Președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, a anunțat recent că, după alegerile parlamentare din 2018, viitorii deputați ai PDM vor face alianță postelectorală doar cu partide de dreapta. Liderul democraților moldoveni a subliniat că o decizie în acest sens va fi luată la Consiliul Politic al PDM. Plahotniuc a lansat un îndemn către liderii partidelor pro-europene de a nu face declarații pripite și categorice în privința unei alianțe postelectorale cu PDM. „PDM nu va lupta împotriva partidelor de dreapta nici în campania electorală, nici înainte. Cei de pe dreapta nu sunt adversarii noștri”, a declarat Vlad Plahotniuc. De aici.

La rândul său, președintele de onoare al Partidului Unității Naționale, Traian Băsescu, a spus că nu poate exclude o largă alianță post-electorală din care să facă parte și Partidul Democrat din Moldova. Băsescu spune că nu există o incompatibilitate politică între unioniști și proeuropeni. De aici.

Eventuala participare a lui Băsescu în fruntea unei formațiuni politice moldovenești ori a unui bloc electoral depinde de clarificarea deplină a statutului cetățeniei moldovenești, pe care o deține cetățeanul român Traian Băsescu. Nu cred că o hotârâre judecătorească în acest proces de judecată să fie luată prea curând. Surse din instituția prezidențială moldoveană, dar și altele, mai independente, confirmă că președintele Dodon a avut suficient suport juridic pentru a anula decretul prin care i s-a oferit cetățenia moldoveană lui Traian Băsescu. Nimeni însă nu l-a împiedicat pe fostul șef al statului român să fie elementul central al lansării PUN în Soroca și Ialoveni. Presupun că nici la alte apariții pre-electorale nu va fi deranjat.

Traian Băsescu promite moldovenilor Unirea. Social-democrații români, parteneri ai Partidului Democrat din Moldova, prin metri cubi de gaz și megawați de energie electrică, aduc România mai aproape. Dacă vor să-i facă concurență lui Băsescu, social democrații români ar trebui să fie cât mai prezenți între Prut și Nistru. Apropo, în iulie 2017, cu ocazia vizitei sale la Chișinău, premierul României, Mihai Tudose vorbea despre o ședință comună a celor două guverne la Chișinău. Își mai aduce cineva aminte de această promisiune?

DODON, BĂSESCU ȘI CENTENARUL UNIRII

În perioada 13-18 august, la Izvorul Mureșului, România, s-a desfășurat cea de a XV-a ediţie a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului. Organizatorii au propus ca temă de dezbatere  subiectul „De la Prima Unire la Marea Unire. România şi românii de pretutindeni: încotro?”. Concluzia participanților la discuții a fost că statul român ar trebuie să-și asume perspectiva reunirii Republicii Moldova cu România, ca obiectiv național al statului român pentru anul 2018. De aici.

Aflu de asemenea că, pe 20 august, la București, a fost organizată o conferință cu denumirea ”Centenarul Marii Uniri și Basarabia”. O manifestare care își propune să stabilească un plan de acțiuni concrete pentru organizațiile neguvernamentale unioniste și care a lansat Alianța pentru Centenar.  În spațiul public a apărut informația potrivit căreia la această reuniune, într-un format mai restrâns, se va discuta și obiectivul organizării, la Chișinău, unui bloc electoral unionist care să participe la alegerile parlamentare care vor avea loc în Republica Moldova în anul 2018. De aici.

Ar părea că, după o sută de ani de la Marea Unire din 1918,  încep să se făcă pași pentru Re-Unire. Nu e chiar așa! Președintele Iohannis, a înființat, în 2016, o comisie prezidențială specială pentru a desemna "Proiectul de Țară", doar că, după un an, proiectul se află încă în faza de "draft" - nimeni nu poate spune nimic concret despre el.

Social democrații români, aflați la guvernare în România, au simțit și ei importanța momentului 2018, înființând un Departament al Centenarului, dar au renunțat la el și au trecut totul în sarcina Ministerului Culturii și Identității Naționale. probabil, de asta, TVR, televiziunea publică a statului român, a lansat pe 6 august 2017, prima campanie din proiectul național ”România Mare, primul centenar”.  Caravana Știrilor TVR #eusuntromania a început cu marcarea a o sută de ani de la luptele de la Mărășești. De aici.

Nu cred că guvernarea PSD a preluat ideea lui Traian Băsescu, din 2013, potrivit căreia proiectul de țară al României ar fi Re-Unirea cu Republica Moldova. Cea mai mare realizare a oficialilor români, din 2016, de la câștigarea alegerilor parlamentare de către PSD, și până în prezent, este transformarea României într-unul din cei mai de încredere aliaţi ai Statelor Unite de pe continentul european. Această calitate a fost consacrată și prin primirea președintelui Iohannis la Casa Albă. De aici.

Cu siguranță oficialii români țin cont de vocea Statelor Unite referitoare la unirea Republicii Moldova cu România. Anul trecut, ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit, a declarat că Republica Moldova nu e România și că trebuie să rămână un stat suveran și independent, în interiorul unei granițe sigure. De aici. 

Diplomatul american are dreptate. Statul moldovean are propriile provocări, multe din ele înțelese prea puțin la București. Ce mai mare ține de faptul că, spre deosebire de România, Republica Moldova este un stat multietnic, cu oameni care vorbesc limbi diferite, ucraineană, rusă, găgăuză, bulgară și română, unde limba rusă este limbă de comunicare interetnică. 

Prioritățile României, în anul Centenarului Unirii, sunt cu totul altele: consolidarea statutului de actor important la frontiera de est a Uniunii Europene, aprofundarea relațiilor cu Statele  Unite, menținerea unui nivel ridicat de creștere economică și dezvoltarea infrastructurii interne. 

Socialiștii moldoveni afirmă că oficialii români sunt gata să se amestece în politica internă a  Republicii Moldova și aduc ca argument posibilitatea participării domnului Băsescu în lupta politică de la Chișinău prin plasarea lui în fruntea unui bloc electoral unionist. Despre necesitatea existenței unui bloc politic unionist s-a vorbit de mai mult timp. Dacă vor avea suficientă voință politică, unioniștii moldoveni pot să realizeze acest obiectiv. 

Deocamdată socialiștii moldoveni nu au de ce să se teamă: cârcotelile existente între diferitele grupuri unioniste moldovenești vorbesc despre faptul că realizarea unui bloc electoral va fi foarte grea!  Este vorba despre orgolii care nu pot fi depășite, de caractere mai mult sau mai puțin șlefuite în trecute bătălii electorale și de compromisuri făcute sau nu. Încâlcit ghem.

Eventuala participare a lui Băsescu în fruntea unei formațiuni politice moldovenești ori a unui bloc electoral depinde de clarificarea deplină a statutului cetățeniei moldovenești, pe care o deține cetățeanul român Traian Băsescu. Logica interesului politic moldovenesc mă face să cred că o hotârâre judecătorească în acest proces de judecată nu va fi luată prea curând. Surse din instituția prezidențială moldoveană, dar și altele, mai independente, confirmă că președintele Dodon a avut suficient suport juridic pentru a anula decretul prin care i s-a oferit cetățenia moldoveană lui Traian Băsescu.

Abordările Bucureștiului oficial față de Chișinău sunt pragmatice, ele țin de concentrarea asupra unor acțiuni practice care privesc interconexiunile energetice – un cordon ombilical care va lega Moldova de România și de Uniunea Europeană. Până la sfârșitul lui 2018 gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău va fi construit. De asemenea, va începe și interconectarea Moldovei la rețeaua de electricitate a României. 

Socialiștii moldoveni pot fi liniștiți - pâna la vremea în care cetățeanul Băsescu va deveni actor politic între Prut și Nistru și va face, sau nu, Re-Unirea, va mai curge multă cerneală electorală. Altele sunt pârghiile de putere pe care le deține Bucureștiul la Chișinău.