DODON, BĂSESCU ȘI CENTENARUL UNIRII

În perioada 13-18 august, la Izvorul Mureșului, România, s-a desfășurat cea de a XV-a ediţie a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului. Organizatorii au propus ca temă de dezbatere  subiectul „De la Prima Unire la Marea Unire. România şi românii de pretutindeni: încotro?”. Concluzia participanților la discuții a fost că statul român ar trebuie să-și asume perspectiva reunirii Republicii Moldova cu România, ca obiectiv național al statului român pentru anul 2018. De aici.

Aflu de asemenea că, pe 20 august, la București, a fost organizată o conferință cu denumirea ”Centenarul Marii Uniri și Basarabia”. O manifestare care își propune să stabilească un plan de acțiuni concrete pentru organizațiile neguvernamentale unioniste și care a lansat Alianța pentru Centenar.  În spațiul public a apărut informația potrivit căreia la această reuniune, într-un format mai restrâns, se va discuta și obiectivul organizării, la Chișinău, unui bloc electoral unionist care să participe la alegerile parlamentare care vor avea loc în Republica Moldova în anul 2018. De aici.

Ar părea că, după o sută de ani de la Marea Unire din 1918,  încep să se făcă pași pentru Re-Unire. Nu e chiar așa! Președintele Iohannis, a înființat, în 2016, o comisie prezidențială specială pentru a desemna "Proiectul de Țară", doar că, după un an, proiectul se află încă în faza de "draft" - nimeni nu poate spune nimic concret despre el.

Social democrații români, aflați la guvernare în România, au simțit și ei importanța momentului 2018, înființând un Departament al Centenarului, dar au renunțat la el și au trecut totul în sarcina Ministerului Culturii și Identității Naționale. probabil, de asta, TVR, televiziunea publică a statului român, a lansat pe 6 august 2017, prima campanie din proiectul național ”România Mare, primul centenar”.  Caravana Știrilor TVR #eusuntromania a început cu marcarea a o sută de ani de la luptele de la Mărășești. De aici.

Nu cred că guvernarea PSD a preluat ideea lui Traian Băsescu, din 2013, potrivit căreia proiectul de țară al României ar fi Re-Unirea cu Republica Moldova. Cea mai mare realizare a oficialilor români, din 2016, de la câștigarea alegerilor parlamentare de către PSD, și până în prezent, este transformarea României într-unul din cei mai de încredere aliaţi ai Statelor Unite de pe continentul european. Această calitate a fost consacrată și prin primirea președintelui Iohannis la Casa Albă. De aici.

Cu siguranță oficialii români țin cont de vocea Statelor Unite referitoare la unirea Republicii Moldova cu România. Anul trecut, ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit, a declarat că Republica Moldova nu e România și că trebuie să rămână un stat suveran și independent, în interiorul unei granițe sigure. De aici. 

Diplomatul american are dreptate. Statul moldovean are propriile provocări, multe din ele înțelese prea puțin la București. Ce mai mare ține de faptul că, spre deosebire de România, Republica Moldova este un stat multietnic, cu oameni care vorbesc limbi diferite, ucraineană, rusă, găgăuză, bulgară și română, unde limba rusă este limbă de comunicare interetnică. 

Prioritățile României, în anul Centenarului Unirii, sunt cu totul altele: consolidarea statutului de actor important la frontiera de est a Uniunii Europene, aprofundarea relațiilor cu Statele  Unite, menținerea unui nivel ridicat de creștere economică și dezvoltarea infrastructurii interne. 

Socialiștii moldoveni afirmă că oficialii români sunt gata să se amestece în politica internă a  Republicii Moldova și aduc ca argument posibilitatea participării domnului Băsescu în lupta politică de la Chișinău prin plasarea lui în fruntea unui bloc electoral unionist. Despre necesitatea existenței unui bloc politic unionist s-a vorbit de mai mult timp. Dacă vor avea suficientă voință politică, unioniștii moldoveni pot să realizeze acest obiectiv. 

Deocamdată socialiștii moldoveni nu au de ce să se teamă: cârcotelile existente între diferitele grupuri unioniste moldovenești vorbesc despre faptul că realizarea unui bloc electoral va fi foarte grea!  Este vorba despre orgolii care nu pot fi depășite, de caractere mai mult sau mai puțin șlefuite în trecute bătălii electorale și de compromisuri făcute sau nu. Încâlcit ghem.

Eventuala participare a lui Băsescu în fruntea unei formațiuni politice moldovenești ori a unui bloc electoral depinde de clarificarea deplină a statutului cetățeniei moldovenești, pe care o deține cetățeanul român Traian Băsescu. Logica interesului politic moldovenesc mă face să cred că o hotârâre judecătorească în acest proces de judecată nu va fi luată prea curând. Surse din instituția prezidențială moldoveană, dar și altele, mai independente, confirmă că președintele Dodon a avut suficient suport juridic pentru a anula decretul prin care i s-a oferit cetățenia moldoveană lui Traian Băsescu.

Abordările Bucureștiului oficial față de Chișinău sunt pragmatice, ele țin de concentrarea asupra unor acțiuni practice care privesc interconexiunile energetice – un cordon ombilical care va lega Moldova de România și de Uniunea Europeană. Până la sfârșitul lui 2018 gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău va fi construit. De asemenea, va începe și interconectarea Moldovei la rețeaua de electricitate a României. 

Socialiștii moldoveni pot fi liniștiți - pâna la vremea în care cetățeanul Băsescu va deveni actor politic între Prut și Nistru și va face, sau nu, Re-Unirea, va mai curge multă cerneală electorală. Altele sunt pârghiile de putere pe care le deține Bucureștiul la Chișinău.

PONTA ANTE PORTAS

Fundația Europeană Titulescu a organizat pe 14 octombrie dezbaterea Ucraina o nouă cutie a Pandorei. Invitații acestei mese rotunde au fost ex-ministrul de externe social democrat, Adrian Severin și Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Discuțiile au fost moderate de președintele acestei Fundații, Adrian Năstase, premierul condamnat al României.
 
Participarea domnului Dungaciu la dezbaterea organizată de social democrații români vine la mai puțin de 24 de ore de la anunțul făcut de președintele Băsescu că primul ministru român, Victor Ponta, între anii 1997 și 2001 a fost ofițer acoperit al SIE. ”Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE, așa se explică propulsarea lui de la Judecătoria de sector direct în Parchetul General. Sunt gata să demonstrez acest lucru”, a anunţat președintele român, invitat la Realitatea TV.

Prezent la Iași, premierul României a negat vehement dezvăluirile domnului Băsescu. Cert e că ipoteza apartenenței la servicii pare a fi întărită chiar de declarațiile sale. Primul ministru român a spus că după terminarea Facultății de Drept, a respectat legile ţării, “mi-am servit ţara ca magistrat, ca ministru şi voi face în continuare la fel”. Sintagma folosită de domnul Ponta,”mi-am servit ţara”, aparține uzanțelor militare. 

Jurnalistul Ion Cristoiu nota în publicația "Gândul" că nu are nici o îndoială că Victor Ponta a fost ofițer acoperit SIE. “Am scris de  câteva ori despre asta.Victor Ponta a  lucrat în perioada respectivă cu procuroarea Tribunalului internațional Carla del Ponte. În orice moment, el ar putea spune că dezvăluirea ipostazei de ofițer acoperit pe lîngă Carla del Ponte ar face-o pe distinsa domnă să se supere pe românii care au spionat-o”, sublinia domnul Cristoiu. 

Să îl cred pe cuvânt pe președintele României ? Mai că aș face-o, dar denunțul său dăunează oarecum imaginii unor instituții cu rol important în protecția democrației și independenței statului român. Am putea crede, în mod eronat, că serviciile sunt atotputernice. Mai degrabă ar putea fi vorba de o greșeală de campanie electorală: domnul Băsescu a crezut că afirmația făcută îl va afecta negativ pe Victor Ponta în calitatea sa de candidat la fotoliul de președinte! Nu a fost deloc așa. Povestea despre domnul Ponta în calitate de ofițer acoperit, a ținut în România capul de afiș timp de o săptămână. Iar toate interminabilele discuții  de pe micul ecran i-au făcut mai mult bine decât rău domnului Ponta. 

Că președintele Băsescu i-a fost un bun agent electoral domnului Ponta stau dovadă rezultatele sondajului de opinie IRES făcute publice pe 18 octombrie, potrivit acestui sondaj Victor Ponta se bucură de 41 la sută din intențiile de vot, Klaus Iohanis ar obține 29 la sută din sufragii. La mare distanță de aceștia se află Elena Udrea și Călin Popescu Tăriceanu cu câte 8% din intențiile de vot.

Rezultate care erau de așteptat. Electoratul PSD a apreciat gestul “spionului” Ponta care, în opinia lor, a ascuns și a continuat să ascundă această neverificabilă filă din autobiografia sa. Domnul Băsescu a greșit atunci când a spus că domnul Ponta a fost angajatul SIE, acolo e vorba de misiuni de spionaj peste hotarele României, iar acest lucru nu-i îngrijorează pe români, ba dimpotrivă, la acest subiect vibrează cu toții plini de patriotism. Aparatul de propagandă social democrat a sugerat déjà publicului românesc că misiunile de inteligență externă contează foarte mult pentru statul român și că rezultatele obținute au plasat România pe locuri fruntașe în colaborarea cu NATO. 

Expertiza domnului Dungaciu la o manifestare organizată de social democrați poate face parte din aceste eforturi de justificare. Nu mă mă interesează dacă domnul Ponta a făcut ori nu parte din serviciile de inteligență românești. Mă interesează mult mai mult ce a făcut și ce va face domnia sa pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. În calitatea sa de prim-ministru a făcut destule - putea să mai facă. Cu siguranță însă, dacă domnul Ponta va ajunge la Cotroceni, partidele pro-europene din Republica Moldova vor avea garanția faptului că democrații moldoveni, cu care PSD-ul românesc are semnat un acord de colaborare, nu vor derapa către stânga și vor rămâne ancorați în siajul Uniunii Europene. Asta contează cel mai mult.