PAVEL FILIP TACE, FACE ȘI PUNE ANRE-UL LA MUNCĂ

Premierul Pavel Filip a anunțat că prețul la energie electrică s-ar putea ieftini cu zece la sută. Motivul ține de semnarea unui nou contract de achiziție a curentului electric la un preț mai bun.

Un comunicat de presă al Gas Union Fenosa anunță că distribuitorul de energie electrică cumpără curentul electric mai ieftin. 

Începând cu data de 1 aprilie, prețul curentului electric achiziționat de Gas Uniuon Fenosa de la SA CERS Moldovenească  (Centrala Termoelectrică de la Cuciurgani) și IS Energocom este stabilit la 48,995 de dolari pentru MWh, preţul anterior fiind de 67,95 /MWh. 

Cifrele vorbesc de la sine, nu trebuie să fii mare specialist în energetică pentru a trage concluzia că șeful cabinetului de miniștrii are dreptate – prețul curentului electric poate să scadă. 

Experții în energetică spun că afirmația primului ministru moldovean este populistă. „Nu este corect ca domnul prim-ministru să vorbească despre scăderea tarifelor la energie electrică, nu este funcţia Guvernului, este funcția reglementatorului  ANRE. Mai întâi, aş fi vrut să aud care este prețul de achiziție. Făcând un calcul estimativ, nu ar fi posibilă o scădere a tarifelor de 10 la sută dacă preţul de achiziţie nu ar fi scăzut sub 5 cenţi. Dacă într-adevăr s-a reuşit negocierea unui preţ de 5 cenţi pentru 1 kW/oră şi cu condiţia că nu sunt incluse devierile economice de la Fenosa şi de la RED Nord-Vest, atunci e posibilă o reducere de tarif ”, a declarat Victor Parlicov, fostul director general al ANRE.

Din două, una: Ori domnul Parlicov îl citează eronat pe primul ministru ori fostul director de la ANRE caută noduri în papură! Premierul Filip a spus cât se poate de limpede: ’’Pornind de la aceste date tehnice cei de la ANRE vor face calculele și în final, să vină cu un preț final pentru consumator care poate fi mai mic cu zece la sută’’. 

Ce nu e clar aici? Aaaa! Că cei de la ANRE ar putea intra în conflict cu interesele distribuitorilor de la Gas Union Fenosa? Care au interesul de a scurge totul din rețelele de distribuție a energiei electrice fără a investi prea mult în întreținerea lor? Că, așa cum spun unii, cei de la ANRE au parte de tot felul de atenții din partea Union Fenosa pentru a închide ochii la devierile financiare înregistrate în hârtiile lor contabile dar care nu își găsesc echivalent pe teren? Toate aceste lucruri le-ați știut și dumneavoastră domnule Parlicov, le-a știut încă din vară și domnul Untilă de la Comisia parlamentară pentru securitate și ordine publică, care a chemat-o într-o ședință deschisă pe doamna Silvia Radu (fostul director pentru Moldova a Gas Union Fenisa) și le știa și Serviciul de Informații și Securitate. Acum le știe și primul ministru. De aia și ia măsuri.

Calculele pe care le face guvernul trebuie să coincidă cu cele care vor fi făcute la ANRE. Un preț mai mare la energie electrică care va intra în buzunarele celor de la Gas Union Fenosa va fi un preț care va face supraprofit. Un supraprofit pe care spaniolii îl fac de-a moaca, fără a investi în liniile de distribuție. Un supraprofit care, mult timp, s-a obținut la mica înțelegere a celor de la ANRE cu Gas Union Fenosa pentru menținerea unor prețuri ridicate la energie electrică. 

Decizia finală referitoare la prețul pentru consumatori urmează să fie luată de către ANRE. Primul ministru Filip i-a sugerat directorului acestui organ de reglementare, domnul Sergiu Ciobanu, să nu greșească la calcule și să le facă cât mai corect.     

     

E firesc ca prețul la energie electrică să scadă. Există suficient de multe discuții pe care oficialii moldoveni le poartă cu oficialii români pentru interconectarea liniilor de înaltă tensiune din Republica Moldova la cele din România. Această tematică a fost atinsă de premierul Filip cu ocazia vizitei făcute la sfârșitul lunii ianuarie la București.  Interconexiunea energetică dintre România și Republica Moldova va asigura diversificarea piețelor de achiziție a curentului electric. Studiile de fezabilitate au fost realizate și în prezent s-a ajuns la faza de proiectare. Amplasarea geografică a Republicii Moldova permite accesul atât la piața română de energie electrică dar și la cea ucraineană. O diversificare a piețelor de achiziție face posibilă o scădere a prețului. 

Observăm că în ciuda faptului că interconexiunea energetică moldo-română nu a fost realizată, prețul de achiziție al energie electrice a fost mai mic. Acest lucru se explică prin faptul că producătorul, (centrala termoelectrică Cuciurgani aflată în proprietatea RAO ES Rusia) nu are acces pe piața de distribuție de energie electrică din Ucraina. De aici și cedările de preț făcute de către acest producător de energie electrică.

Ce înseamnă asta? Că erau și sunt toate premisele pentru scăderea prețului la energie electrică pentru consumatorii moldoveni de energie electrică. 

 

Măsurile pe care le aplică primul ministru au ca scop stabilizarea Moldovei, obiectiv pe care în aceste momente și l-a asumat conducerea Partidului Democrat, echipă condusă de tandemul Plahotniuc și Lupu. Partidul Democrat vine să ofere cetățenilor moldoveni încrederea că statul moldovean, după șocurile prin care a trecut, are forța de a-și reveni.  După tulburările financiare prin care au trecut anterior, cetățenii moldoveni vor să vadă că noul cabinet de miniștri se gândește la ei – doar asta le va reda încrederea. 

Defetiștii domnului Filip sunt de fapt cei care își doresc ca planurile guvernului de stabilizare a statului moldovean să dea greș. Acești inamici ai stabilizării Moldovei știu cât de mari sunt implicațiile reducerii prețului la energie electrică – dincolo de reducerea presiunii financiare la care este supus cetăteanul,  va fi vorba de o scădere a prețurilor la articolele alimentare și bunurile de consum care folosesc energia electrică în procesul de producție. Pasul pe care îl face domnul Filip este unul foarte bun care va avea rezultate palpabile. După reducerea prețului la pâine, avem parte de o micșorare a prețului la energie electrică, iar asta poate da naștere unei reacții în lanț de stopare și reducere a prețurilor.  Domnul Filip iata ca ne ofera tuturor fapte concrete si nu vorbe.

BĂTĂLIA PENTRU ALEGERII ANTICIPATE E O BĂTĂLIE ÎMPOTRIVA LUI PLAHOTNIUC

Președintele Timofti a respins candidatura prim-vicepreședintelui Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc la funcția de prim ministru. Domnul Timofti consideră că Vladimir Plahotniuc nu întrunește criteriile de integritate necesare pentru această funcție. Șeful statului moldovean a făcut trimitere la Hotărârea Curții Constituționale din 22 aprilie 2013, care stipulează că persoanele asupra cărora planează dubii de integritate, nu pot ocupa funcţii de conducere în stat. O procedură de jiu-jitsu, această hotărâre l-a împiedicat pe liderul liberal democraților să fie desemnat pentru a doua oară la funcția de premier. 

Domnul Timofti a considerat că Vladimir Plahotniuc nu întrunește criteriile de integritate necesare desemnării sale în funcția de prim-ministru, bazându-se pe Hotărârea nr. 5 din 15.02.2013 a Parlamentului Republicii Moldova, când domnului Plahotniuc i s-a exprimat vot de neîncredere.

A procedat corect președintele moldovean? Pare că da, căci domnia sa a ținut cont de decizia Curții Constituționale. Dar Curtea Constituțională nu a emis, în mod special, pentru cazul ce ține de demiterea domnului Plahotniuc din funcția de vicepreședinte al Parlamentului o decizie, așa cum a făcut-o pentru domnul Filat. Pentru a respinge această candidatură domnul Timofti a apelat la un tertip juridic periculos care a pus în conflict instituția prezidențială cu cea parlamentară - pentru candidatura domnului Plahotniuc la funcția de premier au semnat deja 56 de deputați. Într-o republică parlamentară, președintele trebuia să țină cont de vocea acestei majorități. 

Ce se va întâmpla dacă majoritatea parlamentară nu va schimba candidatura? Va refuza președintele Timofti pentru a doua oară candidatura domnului Plahotniuc? Acest lucru ar confirma prezumțiile că președintele moldovean nu este neutru și are simpatii pentru PLDM și Platforma DA.

De ce a preferat domnul Timofti să arunce Moldova, din nou, în criză politică? Să fie un semn, așa cum crede comentatorul politic de la București Radu Magdin că „președintele moldovean nu mai are nimic de pierdut”?

Domnul Timofti nu a vrut să țină cont de opiniile simpatizanților Partidului Democrat din Moldova care s-au adunat cu zecile de mii în centrul Chișinăului. Domnia sa nu a vrut să ia în considerarea vocea majorității parlamentare nou create, o majoritate care poate aduce stabilizarea Republicii Moldova.

Probabil domnul Nicolae Timofti consideră că înaintarea domnului Plahotniuc la funcția de prim ministru ar concentra prea multă putere în mâna unui singur om. Dar această concentrare de putere este necesară pentru stabilizarea Moldovei. Iar moldovenii au nevoie în acest moment tocmai de o Moldovă stabilă și puternică. Stabilizarea Republicii Moldova, înseamnă creșterea încrederii în instituțiile statului moldovean. Înseamnă buna funcționare a acestor instituții, reducerea motivelor de nemulțumire a cetățenilor, deci lipsa dezordinilor geopolitice la frontiera Uniunii Europene. Stabilizarea Moldovei presupune alegerea în martie 2016 a unui nou președinte! 

Domnul Vitalie Ciobanu, comentator politic la Europa Liberă, nota la sfârșitul anului 2015 că suntem martorii unei confruntări între PLDM, Platforma DA și gruparea politică condusă de Partidul Democrat. Domnul Ciobanu afirmă că ar fi vorba de lupta forțelor care doresc schimbarea cu cele care sunt împotriva ei, o bătălie între adepții reformelor cu cei care sunt împotriva ei. Nu e chiar așa, domnule Ciobanu!  E vorba doar despre alegeri anticipate: e competiția celor care vor să declanșeze alegerile anticipate, cu cei care nu vor acest lucru. Moldova a devenit un câmp de bătălie pentru alegerile anticipate.

Nominalizarea domnului Sturza la postul de prim ministru al Republicii Moldova a fost o eroare politică majoră a domnului președinte Timofti. S-a știut din start că domnul Sturza nu va avea susținere parlamentară necesară. Dar domnul Timofti a făcut această desemnare în mod intenționat. Pentru a irosi timpul și șansele Moldovei la o stabilizare a situației politici și economice.. Pentru că nu mai are nimic de pierdut, președintele Timofti dorește declanșarea alegerilor anticipate.

Ideologul liberal democraților moldoveni, domnul Vladimir Socor afirma că  prin nominalizarea lui Sturza s-a câștigat timp pentru crearea unei uniunii de centru dreapta îndreptată împotriva domnului Plohatniuc.

Aceste partide își doresc alegeri anticipate. Scopul declanșării anticipatelor este sugerat atât de domnul Socor cât și de Igor Boțan, lider al Platformei Civice Demnitate și Adevăr, ori de către Maia Sandu. Domnul Boțan spune că nu ar trebui să ne temem de alegeri anticipate căci Dodon și Usatâi nu pot schimba vectorul de dezvoltare al Moldovei, doamna Sandu afirmă că actualul Parlament este total inutil și periculos pentru Moldova, deci trebuie schimbat. Cei doi reprezentanți ai noii dreptei moldave consideră că în urma competiției electorale vor avea un rezultat bun și își doresc alegerile. Dar, potrivit cercetărilor sociologice, moldovenii vor vota masiv pentru socialiști și pentru formațiunea domnului Usatâi – ambele partide de orientare pro-rusă. Partidele plasate pe dreapta, se vor decima reciproc și nu vor avea majoritatea în noul Parlament.

Haosul declanșat de campania electorală va duce la continuarea destabilizării sociale și economice a statului moldovean. Haos care convine unor cercuri politice externe Republicii Moldova cercuri care sunt apropiate domnului Traian Băsescu. Domnul Băsescu a lansat în noiembrie 2014 în preajma summit-ului de la Vilnius ideea ca următorul proiect de țară al României să fie recuperarea Basarabiei. La tabăra de vară a Partidului Mișcarea Populară  din România s-a vorbit din nou despre unirea Moldovei cu România. Mesajul unionist va fi mesajul de campanie al Partidului Mișcarea Populară la alegerile parlamentare din acest an care se vor desfășura în România. Dar unirea înseamnă dispariția statului Republica Moldova. Domnul Băsescu a pledat/pledează pentru dispariția statului moldovean, iar revenirea la putere, în urma alegerilor anticipate, a forțelor pro-moscovite ar fi un moment ideal pentru a le putea spune occidentalilor că doar în componența statului român regiunea dintre Prut și Nistru poate deveni un pol de stabilitate. Declanșarea alegerilor anticipate face parte din instrumentarul de erodare a capacităților instituționale a statului moldovean - cu cât haosul și dezordinea este mai mare în statul moldovean, cu atât mai repede încolțesc semințele unionismului.

Bătălia pentru alegeri anticipate ascunde în ea bătălia pentru supraviețuirea statului moldovean, căci declanșarea alegerilor anticipate înseamnă destabilizarea lui în folosul unor cercuri de influență externă. Dar bătălia pentru anticipate s-a transformat în aceste zile într-o bătălie împotriva domnului Plahotniuc. Refuzul domnului Timofti de a îl desemna pe domnul Plahotniuc la funcția de prim ministru este semnul prin care președintele moldovean își demonstrează simpatia pentru cei care s-au coalizat împotriva Partidului Democrat și doresc dispariția statului moldovean. În acest caz, ce fel de garant al Constituției este actualul președinte al statului moldovean Nicolae Timofti?

PONTA ANTE PORTAS

Fundația Europeană Titulescu a organizat pe 14 octombrie dezbaterea Ucraina o nouă cutie a Pandorei. Invitații acestei mese rotunde au fost ex-ministrul de externe social democrat, Adrian Severin și Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Discuțiile au fost moderate de președintele acestei Fundații, Adrian Năstase, premierul condamnat al României.
 
Participarea domnului Dungaciu la dezbaterea organizată de social democrații români vine la mai puțin de 24 de ore de la anunțul făcut de președintele Băsescu că primul ministru român, Victor Ponta, între anii 1997 și 2001 a fost ofițer acoperit al SIE. ”Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE, așa se explică propulsarea lui de la Judecătoria de sector direct în Parchetul General. Sunt gata să demonstrez acest lucru”, a anunţat președintele român, invitat la Realitatea TV.

Prezent la Iași, premierul României a negat vehement dezvăluirile domnului Băsescu. Cert e că ipoteza apartenenței la servicii pare a fi întărită chiar de declarațiile sale. Primul ministru român a spus că după terminarea Facultății de Drept, a respectat legile ţării, “mi-am servit ţara ca magistrat, ca ministru şi voi face în continuare la fel”. Sintagma folosită de domnul Ponta,”mi-am servit ţara”, aparține uzanțelor militare. 

Jurnalistul Ion Cristoiu nota în publicația "Gândul" că nu are nici o îndoială că Victor Ponta a fost ofițer acoperit SIE. “Am scris de  câteva ori despre asta.Victor Ponta a  lucrat în perioada respectivă cu procuroarea Tribunalului internațional Carla del Ponte. În orice moment, el ar putea spune că dezvăluirea ipostazei de ofițer acoperit pe lîngă Carla del Ponte ar face-o pe distinsa domnă să se supere pe românii care au spionat-o”, sublinia domnul Cristoiu. 

Să îl cred pe cuvânt pe președintele României ? Mai că aș face-o, dar denunțul său dăunează oarecum imaginii unor instituții cu rol important în protecția democrației și independenței statului român. Am putea crede, în mod eronat, că serviciile sunt atotputernice. Mai degrabă ar putea fi vorba de o greșeală de campanie electorală: domnul Băsescu a crezut că afirmația făcută îl va afecta negativ pe Victor Ponta în calitatea sa de candidat la fotoliul de președinte! Nu a fost deloc așa. Povestea despre domnul Ponta în calitate de ofițer acoperit, a ținut în România capul de afiș timp de o săptămână. Iar toate interminabilele discuții  de pe micul ecran i-au făcut mai mult bine decât rău domnului Ponta. 

Că președintele Băsescu i-a fost un bun agent electoral domnului Ponta stau dovadă rezultatele sondajului de opinie IRES făcute publice pe 18 octombrie, potrivit acestui sondaj Victor Ponta se bucură de 41 la sută din intențiile de vot, Klaus Iohanis ar obține 29 la sută din sufragii. La mare distanță de aceștia se află Elena Udrea și Călin Popescu Tăriceanu cu câte 8% din intențiile de vot.

Rezultate care erau de așteptat. Electoratul PSD a apreciat gestul “spionului” Ponta care, în opinia lor, a ascuns și a continuat să ascundă această neverificabilă filă din autobiografia sa. Domnul Băsescu a greșit atunci când a spus că domnul Ponta a fost angajatul SIE, acolo e vorba de misiuni de spionaj peste hotarele României, iar acest lucru nu-i îngrijorează pe români, ba dimpotrivă, la acest subiect vibrează cu toții plini de patriotism. Aparatul de propagandă social democrat a sugerat déjà publicului românesc că misiunile de inteligență externă contează foarte mult pentru statul român și că rezultatele obținute au plasat România pe locuri fruntașe în colaborarea cu NATO. 

Expertiza domnului Dungaciu la o manifestare organizată de social democrați poate face parte din aceste eforturi de justificare. Nu mă mă interesează dacă domnul Ponta a făcut ori nu parte din serviciile de inteligență românești. Mă interesează mult mai mult ce a făcut și ce va face domnia sa pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. În calitatea sa de prim-ministru a făcut destule - putea să mai facă. Cu siguranță însă, dacă domnul Ponta va ajunge la Cotroceni, partidele pro-europene din Republica Moldova vor avea garanția faptului că democrații moldoveni, cu care PSD-ul românesc are semnat un acord de colaborare, nu vor derapa către stânga și vor rămâne ancorați în siajul Uniunii Europene. Asta contează cel mai mult.