ȘI AMERICANII CITESC SONDAJELE

Republica Moldova se află la intersecția a două lumi – cea slavă și cea europeană, românească. Că e anume așa se vede cu ochiul liber. O spun sondajele dar cel mai bine o arată manifestările prilejuite de ziua de 9 mai. 

Anul trecut, pe 9 și 10 mai 2015, unii au sărbătorit Ziua Victoriei, alții Ziua Europei. Ca de obicei, mulțimea care s-a adunat la Memorialul Eternitate a purtat în piept, ca semn de susținere a politicilor promovate de Federația Rusă, panglica Sfântul Gheorghe – o reminiscență a medaliei țariste cu același nume. Celebrarea a 70 de ani de la victoria împotriva fascismului s-a transformat într-un bun prilej pentru pro-ruși de a se aduna împreună. Simbolul militar rus a fost purtat de la mic la mare, de la copiii de grădiniță până la cei de vârste matusalemice. În 2015 replica ambasadelor Uniunii Europene acreditate în Moldova a fost una culinară. De Ziua Europei, Pirkka Tapiola a transformat Piața Marii Adunări Naționale într-o mare bucătărie. În corturile instalate în centrul capitalei moldovenești, reprezentanţii celor 19 ţări ale Uniunii Europene au pus în vânzare mâncarea lor tradițională. Așa a crezut ambasadorul Tapiola că poate atrage pe moldoveni de partea Europei - cu înghețată italiană, cu paella spaniolă, ori cu mici și kebab. Cert este că nici micii, care nu erau pe gratis - nu au ajuns la destinatari.

Anul acesta, de 9 mai, în PMAN va fi expusă tehnica militară americană. Pe americani îi despart mai puțin de o sută de km de locul dislocației Grupului Operativ al Trupelor Ruse. Distanța dintre capitala Republicii Moldova și capitala nerecunoscutei republici nistrene, Tiraspol, este de doar 70 de kilometri. Prezența militarilor americani în Moldova este mai degrabă una simbolică. La acest exercițiu militar comun participă mai puțin de 200 de militari ai Regimentului 2 Cavalerie al SUA şi 165 de militari din Batalionul Geniu, Batalionul 22 de menţinere a păcii, precum şi din brigăzile 1, 2 şi 3 ale Armatei Naţionale, aplicația militară are ca scop instruirea comună a subunităţilor de geniu şi creşterea nivelului de interoperabilitate dintre cele două armate. Nimic amenințător! Ucrainenii, dar și georgienii au avut un număr mai mare de aplicații militare cu Statele Unite.   

Comentatorii politici afirmă că destabilizarea politico-economică a statului moldovean s-a făcut la indicația unor cercuri din Federația Rusă. Corect. Dar prăbușirea monedei naționale moldovenești – prin retragerea de pe piață a unui miliard de doalri – nu putea fi realizată fără știința unor instituții financiare din Uniunea Europeană. Publicația Adevărul nota că retragerea unor bani mari dintr-o bancă în care statul are calitatea de acţionar e de-a dreptul imposibilă. Mai ales acolo unde sunt impuse interdicţii pentru tranzacţiile care depășesc suma de 150 mii de dolari. În calitate de prim ministru al Republicii Moldova, domnul Iurie Leancă, a semnat  un document de control valutar iar domnia sa știa foarte bine ce girează prin această semnătură.

Deprecierea leului a făcut să scadă încrederea oamenilor în partidele pro-europene. Probabil, undeva la Moscova, niște oameni deștepți au pus la cale toată trebușoara asta. Alții, la Chișinău, au pregătit condiţiile. E foarte posibil ca un șef de guvern, mai degrabă diplomat decît manager, un domn care, probabil, habar nu avea de inginerii financiare, s-a uitat ca mâța în calendar pe documente și a semnat tot ceea ce i s-a pus în față. Printr-o semnătură aiurea, leul s-a depreciat, buzunarele cetățenilor s-au golit iar ideea europeană s-a dus naibii la vale, pe apa sâmbetei. 

Barometrul Opiniei Publice dat publicității de IPP la 4 mai 2016 spune că doar cinci partide ar intrea în Parlament și că PSRM împreună cu formațiunea politică condusă de domnul Usatîi ar adeține majoritatea. În cazul unor alegeri parlamentare, în viitorul Legislativ ar accede doar cinci formațiuni politice. Este vorba de PSRM, Partidul Politic „Partidul Nostru”, PAS, Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și PCRM. Pentru PSRM ar vota 28% dintre moldoveni, pentru Partidul Politic Partidul Nostru - 18,7% iar pentru Partidul Comuniștilor 8,2%. Asta înseamnă că, dacă ar fi avut loc alegeri parlamentare anticipate pe Parlamentul de la Chișinău ar fi fluturat steagul roșu iar Kremlinul și-ar fi căpătat satisfacția de a opri Moldova din drumul ei firesc către Europa.

Dar anticipate nu vor fi. Disperatele încercări de destabilizare a situației politice prin declanșarea unor proteste în masă care să culmineze cu alegeri anticipate, au eșuat. 

Opoziția de dreapta ar trebui să se concentreze pe nominalizarea unui candidat comun la prezidențiale. Va fi domnul Leancă ori domnul Năstase? A mai rămas în cărți doamna Maia Sandu? Unii zic că da și o văd deja a fi contracandidatul domnului Dodon. Sunt mai degrabă sceptic, de aia zic - să vedem.

Pe stânga tot e amețeală - socialiștii l-au desemnat deja pe domnul Dodon drept candidatul lor, de asta, domnia sa, în fiecare  week-end este prezent prin satele Moldovei – știe că acolo sunt voturile! Marea enigmă ține de comportamentul domnului Usatâi - va avea sau nu un candidat la prezidențiale? Își va îndemna susținătorii să voteze pe unul dintre candidații anunțați? Cine va fi preferat, doamna Maia Sandu ori domnul Năstase? Va fi o licitație de unde va ieși câștigător domnul Boțan? Ori nu va fi nevoie de așa ceva căci domnia sa are deține funcția de președinte la o emisiune de televiziune care chiar așa se numește - Domn Președinte?

Obosită de ciocnirile civilizaționale care-i trec prin grădină, sătulă de lupta Estului cu Vestul, Moldova și-a dorit stabilizarea. După o sută de zile de guvernare, cabinetul Filip a anunțat că, în linii mari, lucrul acesta i-a reușit. Desigur, mai sunt de făcut o mulțime de lucruri. În mare, un colaps economic, așteptat și dorit de opoziție, a fost evitat. De asta, prezența simbolică a trupelor americane la Chișinău de Ziua Victoriei, vine să le amintească tuturor nostalgicilor că vremea derapajelor de pe autostrada care duce spre Albița și de acolo în Europa, a trecut. 

Și experții americani citeasc sondajele din Moldova. 

FOTO - Ministerul Apărării Republicii Moldova

PONTA ANTE PORTAS

Fundația Europeană Titulescu a organizat pe 14 octombrie dezbaterea Ucraina o nouă cutie a Pandorei. Invitații acestei mese rotunde au fost ex-ministrul de externe social democrat, Adrian Severin și Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Discuțiile au fost moderate de președintele acestei Fundații, Adrian Năstase, premierul condamnat al României.
 
Participarea domnului Dungaciu la dezbaterea organizată de social democrații români vine la mai puțin de 24 de ore de la anunțul făcut de președintele Băsescu că primul ministru român, Victor Ponta, între anii 1997 și 2001 a fost ofițer acoperit al SIE. ”Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE, așa se explică propulsarea lui de la Judecătoria de sector direct în Parchetul General. Sunt gata să demonstrez acest lucru”, a anunţat președintele român, invitat la Realitatea TV.

Prezent la Iași, premierul României a negat vehement dezvăluirile domnului Băsescu. Cert e că ipoteza apartenenței la servicii pare a fi întărită chiar de declarațiile sale. Primul ministru român a spus că după terminarea Facultății de Drept, a respectat legile ţării, “mi-am servit ţara ca magistrat, ca ministru şi voi face în continuare la fel”. Sintagma folosită de domnul Ponta,”mi-am servit ţara”, aparține uzanțelor militare. 

Jurnalistul Ion Cristoiu nota în publicația "Gândul" că nu are nici o îndoială că Victor Ponta a fost ofițer acoperit SIE. “Am scris de  câteva ori despre asta.Victor Ponta a  lucrat în perioada respectivă cu procuroarea Tribunalului internațional Carla del Ponte. În orice moment, el ar putea spune că dezvăluirea ipostazei de ofițer acoperit pe lîngă Carla del Ponte ar face-o pe distinsa domnă să se supere pe românii care au spionat-o”, sublinia domnul Cristoiu. 

Să îl cred pe cuvânt pe președintele României ? Mai că aș face-o, dar denunțul său dăunează oarecum imaginii unor instituții cu rol important în protecția democrației și independenței statului român. Am putea crede, în mod eronat, că serviciile sunt atotputernice. Mai degrabă ar putea fi vorba de o greșeală de campanie electorală: domnul Băsescu a crezut că afirmația făcută îl va afecta negativ pe Victor Ponta în calitatea sa de candidat la fotoliul de președinte! Nu a fost deloc așa. Povestea despre domnul Ponta în calitate de ofițer acoperit, a ținut în România capul de afiș timp de o săptămână. Iar toate interminabilele discuții  de pe micul ecran i-au făcut mai mult bine decât rău domnului Ponta. 

Că președintele Băsescu i-a fost un bun agent electoral domnului Ponta stau dovadă rezultatele sondajului de opinie IRES făcute publice pe 18 octombrie, potrivit acestui sondaj Victor Ponta se bucură de 41 la sută din intențiile de vot, Klaus Iohanis ar obține 29 la sută din sufragii. La mare distanță de aceștia se află Elena Udrea și Călin Popescu Tăriceanu cu câte 8% din intențiile de vot.

Rezultate care erau de așteptat. Electoratul PSD a apreciat gestul “spionului” Ponta care, în opinia lor, a ascuns și a continuat să ascundă această neverificabilă filă din autobiografia sa. Domnul Băsescu a greșit atunci când a spus că domnul Ponta a fost angajatul SIE, acolo e vorba de misiuni de spionaj peste hotarele României, iar acest lucru nu-i îngrijorează pe români, ba dimpotrivă, la acest subiect vibrează cu toții plini de patriotism. Aparatul de propagandă social democrat a sugerat déjà publicului românesc că misiunile de inteligență externă contează foarte mult pentru statul român și că rezultatele obținute au plasat România pe locuri fruntașe în colaborarea cu NATO. 

Expertiza domnului Dungaciu la o manifestare organizată de social democrați poate face parte din aceste eforturi de justificare. Nu mă mă interesează dacă domnul Ponta a făcut ori nu parte din serviciile de inteligență românești. Mă interesează mult mai mult ce a făcut și ce va face domnia sa pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. În calitatea sa de prim-ministru a făcut destule - putea să mai facă. Cu siguranță însă, dacă domnul Ponta va ajunge la Cotroceni, partidele pro-europene din Republica Moldova vor avea garanția faptului că democrații moldoveni, cu care PSD-ul românesc are semnat un acord de colaborare, nu vor derapa către stânga și vor rămâne ancorați în siajul Uniunii Europene. Asta contează cel mai mult.