DUNGA(CIU) ÎNTRE TOM ȘI JERRY

Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu, afirmă că, disputa dintre Președinția și Guvernul moldovean ar fi “un desen animat, ca Tom și Jerry”. Potrivit lui, „războiul acesta este unul perfect regizat și convine tuturor, pentru că s-a acaparat agenda publică din Moldova” iar confruntarea “a avut o singură victimă, Dorin Chirtoacă şi Partidul Liberal”. De aici.

Nu este prima dată când Dungaciu afirmă că ar exista un acord secret între Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat din Moldova. Punctul lui de vedere este împărtășit și de Maia Sandu, ori invers. 

Dan Dungaciu este singurul cetățean român care, prin dobândirea cetățeniei moldovenești, a ocupat o funcție înaltă în ierarhia statului moldovean, cea de consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu. În iulie 2010 președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu,  semna decretul privind numirea lui Dungaciu în calitate de consilier prezidențial în problemele integrării europene. De aici.

Este cea mai înaltă funcție în statul moldovean ocupată vreodată de cineva născut în România de după cel de al doilea război mondial. Funcție și situație care implică mai mult decât responsabilitate. Îmi dau seama că, având calitatea de înalt funcționar al statului moldovean, Dan Dungaciu a avut acces la mai multe date. Din calitatea de consultant politic, nu putea  oferi președintelui Republicii Moldova, fie el și interimar, sfaturi de duzină. De asta, nu m-am așteptat să aud din partea lui că, situația politică dintre Prut și Nistru ar fi un „desen animat”, adică ceva de răsul copiilor. Îi amintesc că, ce se întâmplă între Prut și Nistru este și rezultatul sfaturilor date pe timpul când ocupa această înaltă funcție. Pe vremea când îi plăcea și Tom, și Jerry, dar și Woody Woodpecker.

Așa că, la recenta declarație potrivit căreia războiul dintre Președinția și Guvernul moldovean a avut o singură victimă, “Dorin Chirtoacă şi Partidul Liberal”, Dan Dungaciu ar trebui să ne explice care a fost motivul pentru care afacerea parcărilor municipale, finanțată cu bani europeni, trebuia să se deruleze prin societăți offshore. 

Știu că, pe timpuri, Dungaciu apărea des în compania liderului PPCD, Iurie Roșca, cel cu doi plămâni, unul românesc, altul rusesc. Nu știu dacă, pentru cedarea sediului de odinioară  al Frontului Popular de pe Nicolae Iorga 6, din Chișinău, către Mark Tkaciuk, fostul ideolog al comuniștilor moldoveni, Iurie Roșca a avut nevoie de societăți offshore. Știu însă că apariția Maiei Sandu în rolul de salvator al Republicii Moldova se datorează și anturajului lui Dan Dungaciu. 

În iulie 2015, George Scarlat, actualul coordonator al Departamentului Studii Estice al FUMN ( fundație al cărei președinte este Dungaciu) semna un text în care afirma că Maia Sandu ar fi „ultimul cartuș al basarabenilor” și că numirea ei în funcția de prim ministru ar fi „colacul de salvare al Moldovei”. De aici.

Nu a fost să fie. Doamna Sandu a devenit între timp  politicianul în care și-au pus speranța atât liderii Partidului Popular European, cât și o parte importantă din electoratul moldovean dar, speranța Maia Sandu nu a fost deloc câștigătoare. Dacă în primul tur al alegerilor prezidențiale a reușit să obțină un scor de 38.71%, iar în turul doi a mai cules zece procente, ajungând la 47,89%, în prezent Maia Sandu,  conform sondajelor, nu trece de 22% la capitolul încredere.

În timpul campaniei prezidențiale Dan Dungaciu milita pentru prezența temelor geopolitice în discursul contracandidaților lui Igor Dodon. Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, participant la cursa prezidențială, a avut acest tip de discurs. Rezultatul acumulat de el a fost de 1,8 % din voturi. De aici.

Am observat că Maia Sandu s-a ferit să folosească temele geopolitice în discursul ei electoral dar, atunci, ca și acum, nu a avut o strategie clară de campanie. În schimb, concurentul electoral Maia Sandu a procedat corect atunci când s-a ferit să se folosească de sugestiile lui Dungaciu. 

Voi accepta comparația lui Dungaciu că războiul politic din Republica Moldova este „un desen animat cu Tom și Jerry” doar dacă ne va spune care a fost motivul pentru care primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, a avut nevoie ca afacerea parcărilor municipale, finanțată cu bani europeni, să se deruleze prin societăți offshore. Până atunci, rămân la opinia că figura de stil folosită de el este tendențioasă și profund părtinitoare.

PONTA ANTE PORTAS

Fundația Europeană Titulescu a organizat pe 14 octombrie dezbaterea Ucraina o nouă cutie a Pandorei. Invitații acestei mese rotunde au fost ex-ministrul de externe social democrat, Adrian Severin și Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Discuțiile au fost moderate de președintele acestei Fundații, Adrian Năstase, premierul condamnat al României.
 
Participarea domnului Dungaciu la dezbaterea organizată de social democrații români vine la mai puțin de 24 de ore de la anunțul făcut de președintele Băsescu că primul ministru român, Victor Ponta, între anii 1997 și 2001 a fost ofițer acoperit al SIE. ”Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE, așa se explică propulsarea lui de la Judecătoria de sector direct în Parchetul General. Sunt gata să demonstrez acest lucru”, a anunţat președintele român, invitat la Realitatea TV.

Prezent la Iași, premierul României a negat vehement dezvăluirile domnului Băsescu. Cert e că ipoteza apartenenței la servicii pare a fi întărită chiar de declarațiile sale. Primul ministru român a spus că după terminarea Facultății de Drept, a respectat legile ţării, “mi-am servit ţara ca magistrat, ca ministru şi voi face în continuare la fel”. Sintagma folosită de domnul Ponta,”mi-am servit ţara”, aparține uzanțelor militare. 

Jurnalistul Ion Cristoiu nota în publicația "Gândul" că nu are nici o îndoială că Victor Ponta a fost ofițer acoperit SIE. “Am scris de  câteva ori despre asta.Victor Ponta a  lucrat în perioada respectivă cu procuroarea Tribunalului internațional Carla del Ponte. În orice moment, el ar putea spune că dezvăluirea ipostazei de ofițer acoperit pe lîngă Carla del Ponte ar face-o pe distinsa domnă să se supere pe românii care au spionat-o”, sublinia domnul Cristoiu. 

Să îl cred pe cuvânt pe președintele României ? Mai că aș face-o, dar denunțul său dăunează oarecum imaginii unor instituții cu rol important în protecția democrației și independenței statului român. Am putea crede, în mod eronat, că serviciile sunt atotputernice. Mai degrabă ar putea fi vorba de o greșeală de campanie electorală: domnul Băsescu a crezut că afirmația făcută îl va afecta negativ pe Victor Ponta în calitatea sa de candidat la fotoliul de președinte! Nu a fost deloc așa. Povestea despre domnul Ponta în calitate de ofițer acoperit, a ținut în România capul de afiș timp de o săptămână. Iar toate interminabilele discuții  de pe micul ecran i-au făcut mai mult bine decât rău domnului Ponta. 

Că președintele Băsescu i-a fost un bun agent electoral domnului Ponta stau dovadă rezultatele sondajului de opinie IRES făcute publice pe 18 octombrie, potrivit acestui sondaj Victor Ponta se bucură de 41 la sută din intențiile de vot, Klaus Iohanis ar obține 29 la sută din sufragii. La mare distanță de aceștia se află Elena Udrea și Călin Popescu Tăriceanu cu câte 8% din intențiile de vot.

Rezultate care erau de așteptat. Electoratul PSD a apreciat gestul “spionului” Ponta care, în opinia lor, a ascuns și a continuat să ascundă această neverificabilă filă din autobiografia sa. Domnul Băsescu a greșit atunci când a spus că domnul Ponta a fost angajatul SIE, acolo e vorba de misiuni de spionaj peste hotarele României, iar acest lucru nu-i îngrijorează pe români, ba dimpotrivă, la acest subiect vibrează cu toții plini de patriotism. Aparatul de propagandă social democrat a sugerat déjà publicului românesc că misiunile de inteligență externă contează foarte mult pentru statul român și că rezultatele obținute au plasat România pe locuri fruntașe în colaborarea cu NATO. 

Expertiza domnului Dungaciu la o manifestare organizată de social democrați poate face parte din aceste eforturi de justificare. Nu mă mă interesează dacă domnul Ponta a făcut ori nu parte din serviciile de inteligență românești. Mă interesează mult mai mult ce a făcut și ce va face domnia sa pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. În calitatea sa de prim-ministru a făcut destule - putea să mai facă. Cu siguranță însă, dacă domnul Ponta va ajunge la Cotroceni, partidele pro-europene din Republica Moldova vor avea garanția faptului că democrații moldoveni, cu care PSD-ul românesc are semnat un acord de colaborare, nu vor derapa către stânga și vor rămâne ancorați în siajul Uniunii Europene. Asta contează cel mai mult.