În luna mai 2017, președintele
Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, făcea declarații în favoarea
ideii de reunificare a Republicii Moldova cu România.
Înaltul oficial al Partidului Democrat din Moldova, declara la TVR Moldova
că şi-ar dori ca cele două state românești să se miște mult mai repede în ceea
ce privește procesele de integrare. „Trebuie să ne mișcăm mai
repede în procesele de integrare. Proiectele importante sunt cele care vor
integra unele procese, începând de la infrastructura energetică, drumuri,
poduri, comunicațiile aeriene sau feroviare. Ne dorim să avem o linie ferată
Chișinău-București, cu un tren foarte rapid. Să nu mai fie nevoie să schimbăm
de fiecare dată garniturile. Vrem un sistem financiar-bancar integrat. De ce să
nu avem un sistem al educației integrat? Trebuie să existe procese de integrare
mult mai rapide și realizate calitativ",
a spus Candu, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi", de la TVR Moldova. De
aici.
Zilele
acestea aflu că guvernele de la București și Chișinău au bătut palma pentru intrarea
României pe piața energetică din Republica Moldova. Compania Transgaz urmează
să cumpere compania Vestmoldtransgaz, cea care gestionează construcția gazoductului
Ungheni – Chișinău. Autoritățile moldovene au scos la vânzare această
întreprindere. De
aici.
De asemenea,
președintele social democraților români, Liviu Dragnea, a anunțat că o companie
de stat din România vrea să preia o societate de energie din Republica Moldova.
Dragnea a mai spus că România își dorește să realizeze între Prut și Nistru și proiecte
mari de infrastructură. Cel mai probabil este vorba de construirea unei căi
ferate cu ecartament european, cile ferate moldovenești utilizează ecartamentul
sovietic, mai mare decât cel folosit în căile ferate din majoritatea statelor
lumii. De
aici.
Se
cunoaște deja că cele două state urmăresc să își interconecteze liniile de
electricitate. Sunt programate construcția unor noi linii energetice care
urmează să asigure exportul de electricitate din România. Toate acestea fac
posibilă conectarea Republicii Moldova la sistemul energetic românesc, deci la cel
european.
În
luna noiembrie, la Chișinău va avea loc ședința comună a Guvernelor din
Republica Moldova și România. În luna martie, o reuniune similară a celor două
Guverne s-a ținut la Piatra Neamț, iar în luna iulie, premierul român, Mihai
Tudose, a fost în vizită la Chișinău. Anunțul
a fost făcut de ambasadorul moldovean acreditat la București care a declarat
că, „în pofida complexității situației politice de la Chișinău”, relațiile
dintre România și Republica Moldova sunt foarte bune. De aici.
La
alegerile prezidențiale de anul trecut, exponentul
opţiunii pro-ruse, anti-europene şi anti-româneşti, l-am numit pe președintele
Dodon, a câștigat. Societatea moldovenească a demonstrat atunci că este profund
divizată politic. Dar, timp de un an,
opțiunea pro-rusă a început să se dezumfle încet. Se observă din ce în
ce mai bine că Moscova nu este dispusă să plătească facturile emise de
președintele Dodon.
Realizarea
proiectelor românești pe teritoriul Republicii Moldova este modul inteligent prin
care statul român răspunde provocărilor existente în interiorul statului
moldovean. Acest îndrăzneț pas pe care
îl face statul român peste Prut are acceptul autorităților moldovene, deci și
al liderilor Partidului Democrat. Să nu uităm că social democrația română are
un parteneriat cu partidul condus de Vlad Plahotniuc.
Liderul
democraților moldoveni a fost acuzat că ar avea înțelegeri secrete cu
exponentul curentului pro-rus, Igor Dodon. Acceptul lui Plahotniuc pentru
realizarea unor mari proiecte românești în Republica Moldova, demonstrează falsul
acestor acuzații. Dimpotrivă, pare că Partidul Democrat din Moldova face primii
pași pentru Unire.