vineri, 29 august 2014

MĂMĂLIGA LA VREMURI DE INVAZIE



La începutul lunii mai, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a aflat la București. În conferința de presă comună desfășurată la Palatul Cotroceni domnia sa a declarat că NATO va face orice e nevoie pentru apărarea aliaților săi. Domnul Rasmussen a recunoscut atunci că a discutat cu preşedintele Băsescu despre "criza serioasă care se desfăşoară la graniţele României". Două zile mai târziu, aflat la Chișinău, secretarului adjunct al NATO, a spus că organizația pe care o reprezintă este “foarte îngrijorată” de presiunea crescândă la care este expusă Moldova și că „înţelege mai bine intenţia autorităţilor de la Chişinău de a-şi extinde şi întări parteneriatul cu NATO”.
 
Turneul din primăvară al înalţilor demnitari ai Blocului Nord Atlantic în Europa anunţa începutul acestei perioade critice  prin care trece în prezent Ucraina și era semnalul faptului că Blocul Nord-Atlantic își dorește să se extindă spre Est.
Acesta este motivul anunțului făcut zilele acestea că la summit-ul NATO din Marea Britanie se va propune aliaţilor să-și desfășoare trupele în țările Europei de Est.

Vorbind recent la Reuniunea anuală a Diplomaţiei Române, premierul Victor Ponta a declarat că și România își doreşte consolidarea flancului estic al NATO şi o prezență cât mai consistentă a Alianţei în România. Ponta a spus că în cazul unei eventuale agresiuni împotriva Republicii Moldova, România nu mai poate spune că nu poate face nimic. 


În condițiile în care agresiunea Federației Ruse în Ucraina capătă caracteristicile unei invazii militare, provocările de securitate asupra statului moldovean trec de la stadiul potențial la cel de certitudine. Desigur că deputații din Coaliția Pro-Europeană sunt conștienți de acest lucru. Domniile lor nu au însă capacitatea de a modifica principiul de neutralitate al ţării. Pentru a modifica acest punct din Constituție sunt necesare mult mai multe voturi. Dar nici măcar comuniștii moldoveni nu pot împiedica continuarea  Parteneriatului Individual de Acțiuni Moldova – NATO, un document care a fost semnat de domnul Voronin. Iată de ce, participarea ministrului Apărării de la Chișinău la summit-ul din Marea Britanie, dacă va fi confirmată, este una necesară și de bun augur. Ea ar trebui să fie urmată de deschiderea în Republica Moldova a unui birou de legătură al NATO. 

În condițiile invaziei militarea ruse în regiunile de est ale Ucrainei dialogul de la Chișinău al miniștrilor de externe ai UE de la 1 septembrie va atinge și aspecte de securitate regională. 

Ministerul de Externe al Republicii Moldova a confirmat că după această întâlnire, în capitala moldavă va urma o reuniune în cadrul dialogului strategic moldo-american.  Diplomați american de rang înalt vor sosi la Chișinău pentru a discuta mai pe larg despre modul în care America poate ajuta Republica Moldova. E o continuare a celor discutate în primăvară de tandemul Vlad Filat - Iurie Leancă atât cu Victoria Nuland cât și cu cei din Congresul ori Președinția americană.

Aceste două instrumente de colaborare, Parteneriatul Individual NATO – Republica Moldova și Dialogul Strategic Moldo – American, odată consolidate și aprofundate ar putea reprezenta garanțiile de securitate de care are nevoie în aceste vremuri statalitatea moldavă. La vremuri de excepție, măsuri de excepție!





miercuri, 27 august 2014

LA BUCUREȘTI S-A DECIS : VERDE PENTRU MOLDOVA!



Premierul român, Victor Ponta, a venit astăzi la Chișinău pentru a celebra Ziua Independenței Republicii Moldova. E a doua oară când primul ministru român face acest gest. Ponta a spus presei române că va participa la inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, va vedea o grădiniţă construită din fondurile româneşti şi va asista la lansarea serviciului SMURD Moldova. Referindu-se la discuţiile pe care le va avea cu premierul moldovean, domnia sa a precizat că va trece în revistă toate proiectele care se dezvoltă din banii României pentru a vedea zonele în care Bucureștiul ajuta în mod concret dezvoltarea instituţiilor democratice de la Chișinău. 

Așadar un scop declarat - de a verifica etapele în care se află proiectele finanțate de România. " ... voi merge în Republica Moldova, și vreau să verific fiecare proiect în parte", a spus primul ministru român. La vremuri excepționale, măsuri excepționale! Pragmatismul relațiilor dintre Chișinău și București a fost stabilit în iulie 2012 atunci când domnul Ponta s-a întâlnit cu premierul moldovean al acelor timpuri, Vlad Filat. Atunci au fost semnate un număr impresionant de documente de colaborare economică între România și Republica Moldova, și tot atunci s-au pus bazele interconectării energetice dintre cele două state. 

Că liderul liberal democraților moldoveni este filo-român se știe. Domnia sa a fost cel care și-a dorit organizarea în martie 2012 a primei ședințe comune a guvernelor de la Chișinău și București. Poate și de asta, în aprilie 2014, domnul Filat s-a întreținut mai bine de două ore cu președintele român Traian Băsescu. Mai târziu, referindu-se la această întâlnire, într-un interviu Unimedia, Traian Băsescu l-a lăudat pe Filat și a spus că  premierul de atunci – Filat, a fost și este foarte isteț.

România poate juca rolul unui bastion euroatlantic în regiune. Chiar dacă nu are forţa şi importanţa geopolitică pentru a fi implicată în rezolvarea dosarului ucrainean, Bucureștiul are un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte Republica Moldova. De asta, la Palatul Victoria (sediul guvernului român) și Palatul Cotroceni (sediul președinției) se dorește ca statul moldav să își continue parcursul european pe care s-a pornit odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Liberal democrații moldoveni sunt cei care reprezintă axa de europenism a coaliției de guvernământ de la Chișinău. E firesc ca prezentarea raportului de activitate al acestei formațiuni politice să aibă loc în public. Locația aleasă de către conducerea acestei formațiuni politice pentru a prezenta această dare de seamă este una semnificativă. Acolo la 3 noiembrie 2013 s-au adunat cetățenii moldoveni pentru a spune da drumului european al Moldovei. Și tot acolo s-a spus nu Federației Ruse.

După şedinţa Consiliului politic naţional al PLDM, domnul Filat a declarat că după prezentarea raportului de activitate,  “partidul, va intra practic în campanie electorală”. Liderul liberal democrat a spus că partidul pe care îl conduce își dorește victoria în alegeri și o va obţine, căci „această victorie este necesară nu doar partidului, dar şi Republicii Moldova”.

De asta, circa 40 de mii de membrii ai PLDM se vor întruni pe 7 septembrie în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Foarte bine! E semn că domniile lor, familiile domnilor lor dar și prietenii lor vor vota la 30 noiembrie pentru această formațiune politică. În 2010 liberal democrații moldoveni au adunat peste 506 mii de voturi valabil exprimate. Dacă se dorește păstrarea unor relații strânse cu România, ei vor trebui anul acesta să repete acest lucru. Sondajele de opinie arată că e posibil.  La București deja s-a decis: undă verde pentru Moldova!

vineri, 22 august 2014

DON RENATO, CINEMATOGRAFIA RUSĂ ȘI FRATELE MAI MARE



În anul 1997 regizorul rus Alexei Balabanov a făcut un film despre bandiți. Filmul redă întocmai atmosfera violentă din Rusia anilor 90 și impune în mentalul colectiv rus eroul jucat de Serghei Bodrov jr. – un soldat rus demobilizat.El își folosește aptitudinile căpătate în războiul din Cecenia pentru a-i ucide pe dușmanii fratelui său. Actorul rus Victor Suhorukov, joacă rolul fratelui, un killer care îl folosește cu sânge rece pe fratele mai mic pentru a scăpa de răzbunarea unei bande rivale. De asta Balabanov și-a numit filmul – Brat, adică fratele. 

Dintr-un actor semi necunoscut, brusc Serghei Bodrov jr. a devenit modelul de comportament pentru o întreagă generație de tineri ruși. Iar acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că eroul jucat de el sfidează legea, împușcă bandiți și devine, fără să vrea o autoritate în lumea criminală. 

Majoritatea basarabenilor au văzut acest film. Și au rămas fascinați de ușurința cu care eroul încalcă legile dar și de lejeritatea cu care acesta își ucide inamicii. Legea poate fi călcată în picioare, pare a fi mesajul ascuns al acestui film. 

Miturile fondatoare rusești – războiul pentru apărarea patriei sovietice, construcția transsiberianului, epoca sovietică sunt prezente în filmele care se difuzează la televiziunile ruse care sunt recepționate pe teritoriul întregului stat moldovean. Transmise des, replicile eroilor din aceste producții cinematografice pot fi auzite în majoritatea discuțiilor purtate între basarabeni. Evident, inconștientele replici sunt în original – adică în rusă. Neobservata agresiune asupra spațiului informațional moldovenesc transmite obiceiuri și sterotipuri aflate la mii de kilometrii distanță. Pe nesimțite moldovenii sunt prinși în capcana unui spațiu cultural și mental cărora nu aparțin. Aici se află explicația comportamentul electoral al locuitorilor dintre Prut și Nistru.   

Nu doar știrile manipulatoare transmise de televiziunile din Federația Rusă sunt periculoase pentru moldoveni - filmele pot face la fel de mult rău. Cele sovietice, transmit o nostalgie care îl programează într-un fel anume pe electorul în vârstă, filmele mai noi, vin să promoveze în rândul tinerilor ideea de nesupunere și  negare a legilor.  

Nu evocam cinematografia rusă dacă nu observam pe panourile din Chișinău sloganul electoral al domnului Usatâi: Puterea e în adevăr! Este replica dată de unul dintre eroi producției lui Balabanov care tocmai constata că a fost folosit într-un mod cinic de fratele său. Ostilitatea eroului față de autoritatea statului și starea de confruntare permanentă în care se afla îl făceau să spună aceste cuvinte. 

La fel de ostil față de autoritatea statului moldovean, aflat într-o permanentă stare de confruntare, domnul Usatâi, vine să ne spună că puterea e în adevăr. Desigur. Cunoaște adevărul și el te va face liber, se spune în Evanghelia după Ioan. Modelul comportamental al domnului Usatâi pare însă a fi inspirat din filmul lui Balabanov. De asta întreb, nu e oare periculos atunci când un cetățean educat cu acest tip de filme încearcă să intre în politică? Ori poate asta dorește fratele mai mare?


      
 



:

miercuri, 20 august 2014

AMERICA NU STĂ CU MÂINILE ÎN SÂN. VINE ÎN UCRAINA, GEORGIA ȘI ÎN MOLDOVA




Miniștrii de externe rus și ucrainean s-au întâlnit duminică, 17 august 2014, la Berlin pentru discuții mediate de șefii diplomației germane și franceze. Ziariștii francezi au anunțat că atmosfera a fost încordată, dar s-au făcut totuși niște progrese. Diplomația franceză a spus că acest tip de reuniuni va continua. Gazda acestei întâlniri nu a ascuns ca miza e ridicata. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat că situația este delicată și că, ''se poate ajunge la confruntare directă între forțele ruse și cele ucrainene. Acest lucru trebuie evitat prin orice mijloace''.

Cinci ore mai târziu, în fața presei, când a ieșit să anunțe rezultatele întrevederii Steinmeier părea obosit: ''Discuțiile au fost dificile, dar cred și sper că s-au făcut progrese asupra câtorva probleme.''

Că nu au fost făcute nici un fel de progrese s-a văzut imediat după întâlnire: aflat la postul național de radio al statului german, "Deutschlandfunk",  ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, s-a adresat Uniunii Europene şi Blocului militar Nord-Atlantic cu rugămintea de a acorda ajutor militar Ucrainei.  Cererea lui a sunat în pustiu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat că Berlinul nu intenţionează să acorde ajutor militar Ucrainei. Anterior și premierul Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că ţara sa nu poate răspunde pozitiv solicitării lui Klimkin, deoarece NATO poate acorda ajutor militar doar ţărilor membre, iar Uniunea Europeană nu are deloc această posibilitate.

Argumentul invocat de premierul finlandez vine în sprijinul șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, care sublinia că acordarea de către NATO şi UE de ajutor militar Kievului contravine tuturor acordurilor încheiate anterior.

Așadar în Ucraina,din punct de vedere militar, Occidentul nu poate face nimic. De asta, congresmenii americani au adoptat în prima și a doua lectură un proiect de lege privind acordarea statutului de aliat al SUA” pentru Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, fără ca acestea state să fie membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Dacă va fi adoptată definitiv această lege ar deschide posibilităţi de colaborare în domeniul militar între Washington şi ţările nominalizate. Lucru de care Moldova va avea doar de profitat.


Aflat în luna iunie la București, secretarul general al Alianței Nord Atlantice a spus că, în regiunea din care face parte și Moldova, serviciile de spionaj ale Federației Ruse și reprezentanții lor politici s-au activizat foarte mult. Dar în contextul în care Republica Moldova va primi statutul de țară aliat al SUA, schimbarea vectorului politic de dezvoltare auzită în discursul public al comuniștilor moldoveni ori a socialiștilor de la Chișinău devine iluzorie. Statutul de aliat al Washington-ului  pe care îl va primi Chișinăul va aduce cu el valorile democrației de tip american și va fi o garanție a faptului că ambiguitățile și incertitudinile promovate de formațiunile politice aflate în siajul interesului rus în regiune vor fi curmate.

La sfârșitul lunii martie doamna Victoria Nuland le-a spus oficialilor de la Chișinău că, "relațiile dintre Republica Moldova și Statele Unite niciodată nu fost vreodată atât de intense". Nuland  a subliniat că America oferă un sprijin major Moldovei în procesul de integrare europeana: "Vizita mea în Moldova nu este întâmplătoare. Am venit pentru a manifesta suportul Americii asupra suveranității și integrității Republicii Moldova. Noi vedem viitorul Moldovei alături de Uniunea Europeana. Dorim să vedem o Moldovă prosperă, independentă și europeană".  Scurt, clar și cuprinzător! Mai vreți ceva mai mult de atât?

Așa că ascult bârfele în liniște. Tot așa mă uit la sondaje. Știu sigur că socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg!