PISICA ABURICI ȘI ȘOARECII NATO

Președintele României, se duce astăzi la Kiev unde se va întâlni cu omologul său Petro Poroșenko. Presa scrie că vizita lui Iohannis este făcută ca urmare a invitației făcută de președintele Ucrainei la începutul lunii februarie, când cei doi președinți s-au văzut la lucrările Consiliului European. Posibil. 

Personal văd această vizită ca una de final al periplului european făcut de președintele român după ce domnia sa a văzut Chișinăul. Vă aduceți aminte? După ce a fost în Republica Moldova, domnul Iohannis a zburat la Berlin unde s-a întâlnit cu doamna Merkel. În conferința de presă a celor doi s-a vorbit și despre Republica Moldova. Peste puțină vreme, președintele României s-a dus în Varșovia unde împreună cu președintele polon au discutat despre aprofundarea parteneriatului strategic româno-polon. Dar și despre Moldova. Azi Iohannis este Kiev. Unde, cu siguranță va vorbi și despre Moldova.

Moldova, Germania, Polonia, Ucraina. Este clar că toate aceste călători ale domnului Iohanis au un numitor comun – conflictul din Ucraina. Era cât se poate de firesc ca președintele român să viziteze Kievul, Ucraina este cel mai mare vecin al României iar vizita are loc la un an de la anexarea de către Federația Rusă a Crimeii, dar și în contextul delicat de securitate în care se află regiunea. 

Amintesc că datorită situației din regiunile separatiste din estul Ucrainei, premierul Iațeniuk a cerut plasarea forțelor armate în stare de alertă. Nesiguranța stârnită de Moscova se simte din plin și în Polonia, unde populația participă voluntar la exerciții para-militare iar forțele armate poloneze desfășoară antrenamente în comun cu trupele organizației nord-atlantice. Și România se află în exerciții militare comune cu NATO – este vorba de o mare aplicație în Marea Neagră la care participă mai multe vase de război ale Forțelor Navale Române și ale Statelor Unite, Canadei și Turciei.

E clar că președintele României a făcut acest tur de orizont pentru a întări sistemul de alianțe existent, pentru a spune că prietenul la nevoie se cunoaște dar și pentru a puncta interesul deosebit pe care România îl are față de Republica Moldova. 

Pe acest fundal, luni, 16 martie, premierul moldovean a plecat la Bruxelles, unde a participat la prima reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Domnul Gaburici s-a întâlnit cu Comisarul European pentru Politica de Vecinătate și cu Secretarul General NATO.

Premierul moldovean a solicitat oficialului european responsabil pentru politica de vecinătate să recunoască perspectiva europeană pentru Republica Moldova. „Recunoașterea perspectivei europene a Republicii Moldova ar ajuta la mobilizarea întregii societăţi în procesul de reforme şi ne va motiva spre realizarea unor schimbări radicale, care ar putea fi dureroase la prima etapă, dar absolut necesare pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova”, a opinat Chiril Gaburici. Logica premierului moldovean este una corectă – o perspectivă clară de integrare ar însemna ca moldovenii să vadă stația terminus, lumina de la capătul tunelului. Dar și posibilitatea de a calcula timpul de mers prin întuneric și necesarul de baterii pentru lanternă.

Dacă la reuniunea Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană s-a stabilit agenda acţiunilor concrete în vederea realizării obiectivelor de realizare a reformelor necesare pentru apropierea Moldovei de Uniunea Europeană, întâlnirea avută de domnul Gaburici la sediul NATO a fost și mai importantă. La Cartierul General NATO, domnia sa s-a întâlnit cu Secretarul General NATO, Jens Ștoltenberg, unde au discutat despre stadiul actual şi perspectivele cooperării RM – NATO şi au identificat posibilităţile de oferire a asistenţei în reforma şi modernizarea sectorului de securitate și apărare a Moldovei.  
La Alianța Nord-Atlantică, domnul Gaburici a vorbit și a primit acceptul de construire a unei Capacitații de Apărare pentru Moldova, o capacitate modernă care să poată oferi încredere în capacitatea statului moldovean de a păstra pacea. În conferința de presă comună, domnul Ștoltenberg a spus că Alianța Nord-Atlantică consideră Moldova un partener valoros și susține suveranitatea statului moldovean. "Susținem dreptul tuturor țărilor din Europa de a-și face propriile alegeri atunci când vine vorba despre politica externă și de securitate", a spus secretarul general al NATO. Stoltenberg l-a asigurat pe premierul moldovean că toți aliații NATO "susțin suveranitatea, independența, integritatea teritorială a Moldovei și îi respectă neutralitatea constituțională". Secretarul General NATO a acceptat invitaţia Prim-ministrului Gaburici de a vizita Republica Moldova ți de a deschide un oficiu NATO la Chișinău.

Inițiativa Alianței Nord-Atlantice de creare a Capacității de Apărare a Moldovei reprezintă cel mai mare rezultat pe care l-au obținut politicienii moldoveni în dezvoltarea relației statului moldav cu această organizație de apărare colectivă. Implicațiile sunt uriașe – Armata Națională a Moldovei va beneficia de oportunitățile de învățare oferite de către instructori NATO până la înzestrarea cu tehnică non-militară. Declarația făcută de domnul Ștoltenberg, că statele NATO respectă neutralitatea constituțională a Republicii Moldova reprezintă un alt important rezultat. O recunoaștere la cel mai înalt nivel al neutralității precum și deschiderea unui oficiu NATO la Chișinău reprezintă o garanție a faptului că Moldova va fi în afara oricăror pericole militare.

Și toate aceste rezultate au fost aduse la Chișinău de către un premier despre care se spune că a fost exmatriculat din facultate.
 Mai țineți minte proverbul cel vechi – cu nu contează ce culoare are pisica important e să prindă șoareci? Se pare că, domnul Gaburici, în ciuda defetiștilor din echipa domnului Mihai Ghimpu, face treabă și prinde bine...rezultate.  

MĂMĂLIGA LA VREMURI DE INVAZIE

La începutul lunii mai, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a aflat la București. În conferința de presă comună desfășurată la Palatul Cotroceni domnia sa a declarat că NATO va face orice e nevoie pentru apărarea aliaților săi. Domnul Rasmussen a recunoscut atunci că a discutat cu preşedintele Băsescu despre "criza serioasă care se desfăşoară la graniţele României". Două zile mai târziu, aflat la Chișinău, secretarului adjunct al NATO, a spus că organizația pe care o reprezintă este “foarte îngrijorată” de presiunea crescândă la care este expusă Moldova și că „înţelege mai bine intenţia autorităţilor de la Chişinău de a-şi extinde şi întări parteneriatul cu NATO”.

 

Turneul din primăvară al înalţilor demnitari ai Blocului Nord Atlantic în Europa anunţa începutul acestei perioade critice  prin care trece în prezent Ucraina și era semnalul faptului că Blocul Nord-Atlantic își dorește să se extindă spre Est.

Acesta este motivul anunțului făcut zilele acestea că la summit-ul NATO din Marea Britanie se va propune aliaţilor să-și desfășoare trupele în țările Europei de Est.

Vorbind recent la Reuniunea anuală a Diplomaţiei Române, premierul Victor Ponta a declarat că și România își doreşte consolidarea flancului estic al NATO şi o prezență cât mai consistentă a Alianţei în România. Ponta a spus că în cazul unei eventuale agresiuni împotriva Republicii Moldova, România nu mai poate spune că nu poate face nimic. 

În condițiile în care agresiunea Federației Ruse în Ucraina capătă caracteristicile unei invazii militare, provocările de securitate asupra statului moldovean trec de la stadiul potențial la cel de certitudine. Desigur că deputații din Coaliția Pro-Europeană sunt conștienți de acest lucru. Domniile lor nu au însă capacitatea de a modifica principiul de neutralitate al ţării. Pentru a modifica acest punct din Constituție sunt necesare mult mai multe voturi. Dar nici măcar comuniștii moldoveni nu pot împiedica continuarea  Parteneriatului Individual de Acțiuni Moldova – NATO, un document care a fost semnat de domnul Voronin. Iată de ce, participarea ministrului Apărării de la Chișinău la summit-ul din Marea Britanie, dacă va fi confirmată, este una necesară și de bun augur. Ea ar trebui să fie urmată de deschiderea în Republica Moldova a unui birou de legătură al NATO. 

În condițiile invaziei militarea ruse în regiunile de est ale Ucrainei dialogul de la Chișinău al miniștrilor de externe ai UE de la 1 septembrie va atinge și aspecte de securitate regională. 

Ministerul de Externe al Republicii Moldova a confirmat că după această întâlnire, în capitala moldavă va urma o reuniune în cadrul dialogului strategic moldo-american.  Diplomați american de rang înalt vor sosi la Chișinău pentru a discuta mai pe larg despre modul în care America poate ajuta Republica Moldova. E o continuare a celor discutate în primăvară de tandemul Vlad Filat - Iurie Leancă atât cu Victoria Nuland cât și cu cei din Congresul ori Președinția americană.

Aceste două instrumente de colaborare, Parteneriatul Individual NATO – Republica Moldova și Dialogul Strategic Moldo – American, odată consolidate și aprofundate ar putea reprezenta garanțiile de securitate de care are nevoie în aceste vremuri statalitatea moldavă. La vremuri de excepție, măsuri de excepție!