Parlamentul
Republicii Moldova a marcat, vineri, 9 septembrie, 25 de ani de Independență a
Republicii Moldova printr-un program festiv la care au participat mai multe
delegații parlamentare a unor state din Uniunea Europeană. În discursul său, președintele
legislativului moldovean, Andrian Candu, a spus că la
25 de ani de Independență, obiectivul de integrare europeană ar trebui să-i
unească pe toți cetățenii statului moldovean.
La o
zi diferență, sâmbătă, 10 septembrie, la școala de vară a tineretului
Partidului Mișcarea Populară de la Neptun, fostul președinte al României, Traian
Băsescu a declarat că Republica Moldova nu va fi niciodată membră a UE - cu
siguranță nu în următorii 20-30 de ani. Extinderea NATO și a UE către Est
înseamnă război în regiune. "Tentativa Uniunii Europene de a se extinde
către Est, printr-un acord de asociere oferit Ucrainei şi Republicii Moldova, a
avut reacţii imediate din partea Rusiei: a anexat Crimeea şi a ocupat estul
Ucrainei", a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu, în fața
tineretului din Partidul Mișcarea Populară. O declarație falsă! Explic.
Venită
din partea fostului președinte al României, afirmația pare să merite a fi luată în considerație
– Băsescu a fost vreme îndelungată, prin
culoarele politice de la Bruxelles. Doar că liderul de facto al Partidului Mișcarea Populară nu spune
adevărul până la capăt. Da, în noiembrie 2013, Băsescu a fost prezent la cel de al treilea summit al Parteneriatului Estic de la
Vilnius, acolo unde Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu UE. Da,
este adevărat că, acolo liderii
Uniunii Europene nu au reușit să îl convingă pe președintele de atunci al
statului ucrinean,Viktor Ianukovici să parafeze Acordul de Asociere la UE. Dar
Băsescu omite să ne spună că Ianukovici, la Vilnius, a propus liderilor
europeni ca Acordul de Asociere al Ucrainei la UE să fie discutat între Kiev,
Bruxelles și Moscova. Traian Băsescu omite să mai repete ceea ce a spus în
februarie 2014 atunci când afirma că “liderii europeni ar fi trebuit să vină la
Vilnius cu un plan concret de salvare a Ucrainei". Probabil, o trilaterală UE, Rusia și Ucraina ar fi făcut ca planul de anexare al Crimeei să fie mult mai îndepărtat.
La 1
martie 2014, atunci când Putin a luat decizia de a trimite trupe militare în estul și sudul Ucrainei, președintele
român, Traian Băsescu, a transmis presei un comunicat în care se arată că
"România nu este afectată direct de situația din Ucraina și că nu există riscuri
imediate la adresa securitătii naționale a statului român", el nuanța că, liderul
rus, Vladimir Putin, "își apără interesele strategice".
Când
a fost sincer Băsescu? La 1 martie 2014, data invadării Crimeei când exercita funcția de șef al statului român, ori pe 10
septembrie 2016, când în calitate de guru al Partidului Mișcarea Populară, care prin fuziunea cu UNPR devine cel de al treilea mare partid politic românesc, face pre-campanie pentru alegerile
parlamentare din România?
Între
Prut și Nistru, liderul Partidului Socialiștilor, Igor
Dodon și-a ales ca principală temă de campanie pericolul unionist – jandarmul român
nu va fi la noi stăpân! Pliante cu acest mesaj au invadat de câteva zile
cutiile poștale ale alegătorilor din Republica Moldova. Un mesaj apărut pe
portalul on-line al acestei formațiuni politice ne anunță că socialiștii
moldoveni vor opri "pericolul unionist" care "îi corupe pe mulți
dintre tineri moldoveni și îi îndepărtează de propria patrie" și cere
interzicerea prin lege a "unionismului".
Să
aibă dreptate candidatul PPEM la fotoliul de șef al statului, fostul premier Iurie Leancă, că Dodon
este candidatul Moscovei la alegerile prezidențiale și că vrea să bage zânzanie
printre locuitorii statului moldovean doar pentru a provoca teamă? Probabil
că da. „Pliantele electorale cu care Igor Dodon împânzește
Moldova promovează o temă falsă, al cărei obiectiv este să creeze discordie
între cetățenii Moldovei. Lui Dodon nu îi pasă de moldoveni, ci doar de crearea
unui sentiment de frică pe care să îl poată exploata pentru a veni la putere", sublinia Iurie Leancă. În decembrie 2013, din funcția de prim ministru al Republicii Moldova, Iurie Leancă declara că declarațiile unioniste ale lui Băsescu tulbură apele politice din Republica Moldova și nu sunt în favoarea privilegiatelor relații dintre Chișinău și București.
Vor
unii sau nu, da, o parte a locuitorilor dintre Prut și Nistru au teama că Republica Moldova ar putea să
se unească cu România. Această frică este întreținută în mod conștient de
discursul unionist al fostului președinte al României Traian Băsescu, lider
neformal al Partidului Mișcarea Populară. Teama de unire s-a măsurat – doar 28% dintre moldoveni ar fi de acord cu un proces unificator. Un studiu sociologic realizat de către IMAS-Moldova arată că opțiunea
pentru unire a moldovenilor este depășită de aderarea la UE ori de aderarea la Uniunea
Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, opțiuni care au sprijinul a 47% din populația
Republicii Moldova.
Tema unirii este în spațiul public românesc “o mantră
electorală” care îi scoate pe cetățenii români la vot. Între Prut și Nistru, inițiatorul acestei
formule magice, Traian Băsescu, s-a
transformat în agentul electoral al lui Igor Dodon. Dacă mesajul unionist al
PMP-ului nu ar fi existat, nu ar fi apărut nici pliantele care vorbesc despre
venirea jandarmului român în Republica Moldova.
Între
timp Comisia
Electorală Centrală din Republica Moldova a înregistrat ultimele grupuri de
inițiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susținerii candidaților la
funcția de președinte. 24 de moldoveni își doresc asta. Câți dintre ei vor reuși să strângă semnăturile a cel
puțin 15 mii de cetățeni cu drept de vot? Vom vedea. Numărul mare de participanți la cursa
electorală demonstrează însă că, la 25 de ani de existență, statul moldovean nu a reușit să își identifice
un proiect de țară viabil care să fie susținut de majoritatea locuitorilor săi. Semn că liderii politici moldoveni nu
au reușit să îndepărteze Moldova de falia geopolitică care separă Occidentul de
Orient.
FOTO - Gabriel Oprea, presedinte demisionat al UNPR si Traian Basescu, presedinte de facto al PMP
FOTO - Gabriel Oprea, presedinte demisionat al UNPR si Traian Basescu, presedinte de facto al PMP